23,936 matches
-
să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință și de lupte Îndelungate, cel din urmă război purtat Împotriva
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau cu bătrâni etc. Ajutorul, da, mai este, discontinuu, stimulat de tradiție, la nunți, la Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și pe ceasul dat de hrana vitelor și lucrul la câmp, ci pe cel al serviciului, al folosirii timpului cu cât mai multă eficiență pentru sine. În același timp, sătenii nu uită să menționeze că viața lor este mai deschisă, nu e ca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subiectiviste). Accentul este pus pe relațiile interpersonale dintre actorii intervențiilor și subiecții acestora. Interacțiunea nu mai este una oarbă, sistemică, Între un cadru formal, instituțional și ,,excluși”, ci Între două lumi care nu găsesc nici un meridian pentru a-și potrivi ceasurile de Întâlnire. Întâlnirile devin o confruntare Între două imagologii susținute de două delimitări reciproce clare, Între lumea celor ce intervin și lumea celor asupra cărora se intervine. Rămâne sugestia că rezultatele intervențiilor sociale În respectivele comunități defavorizate nu vor da
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc idolilor ce-i au, se înfurie unii împotriva altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și înarma mâinile cu sulițe, le întind la rugăciune; și peste tot, în loc de a se război între ei, se înarmează de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
II-a, cap. VIII, 74.2., în PSB, vol. 4, p. 273) „El a fost preaslăvit, însă, când s-a suit pe cruce și a îndurat moartea. Vrei să știi cum a fost preaslăvit? El singur spunea: Părinte, venit-a ceasul! Preamărește pe Fiul Tău ca și Fiul să Te preamărească (In. 12, 1). Patimile Sale au fost, deci, pentru El o slavă, numai că această slavă n-a fost strălucitoare, ci smerită. Se spune doar despre El: S-a smerit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB, vol. 23, p. 866) „Căci va pogorî din cer în cursul nopții, când lumea doarme în oarecare fel, răsuflând din ea păcatul. De aceea și zice către noi: Privegheați dar, că nu știți ceasul în care vine Domnul vostru (Mc. 13, 35). Dar ne învață ceea ce s-a spus și în parabola despre fecioare. Căci zice că cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a III-a, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 335-336) „Dar și din cele spuse prin pilda fecioarelor, a arătat și mai limpede care sunt cei ce nu cunosc ziua și ceasul. Căci zice: Privegheați, deci, că nu știți ziua sau ceasul (Mt. 25, 13). Cel ce cu puțin înainte zisese: Nimenea nu știe, nici Fiul (Mt. 24, 36), acum n-a zis: Eu nu știu, ci: Voi nu știți. Astfel întrebând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-a, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 335-336) „Dar și din cele spuse prin pilda fecioarelor, a arătat și mai limpede care sunt cei ce nu cunosc ziua și ceasul. Căci zice: Privegheați, deci, că nu știți ziua sau ceasul (Mt. 25, 13). Cel ce cu puțin înainte zisese: Nimenea nu știe, nici Fiul (Mt. 24, 36), acum n-a zis: Eu nu știu, ci: Voi nu știți. Astfel întrebând ucenicii despre sfârșit, bine a spus atunci: Nici Fiul nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trupește (omenește) din pricina trupului, ca să arate că în calitate de om nu știe. Fiindcă e propriu oamenilor să nu știe. Dar întrucât e Cuvântul și El este Cel ce vine și El este Judecătorul și El Mirele, știe când și în ce ceas vine și când va zice: Deșteaptă-te cela ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos (Efes. 5, 14). Căci precum, făcându-Se om, flămânzește și însetează și pătimește cu oamenii, așa împreună cu oamenii, ca om
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rușinea fără margini, de care va suferi mai mult cel osândit la chinul fără sfârșit decât de toate celelalte feluri de pedeapsă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 4, în PSB, vol. 81, p. 43) „Să ne gândim la ceasul înfricoșat al răspunsului ce va trebui dat în fața înfricoșătorului și temutului scaun al lui Hristos, când toată puterea cerurilor și toată mulțimea oamenilor începând de 73 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Vom fi osândiți nu numai pentru relele ce ni le-am
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel mort lumea nu se schimbă, ci se termină 3, cei care fuseseră surprinși de moarte nu avuseseră putința să consume ruptura, să termine (cu) lumea de aici, să-și întoarcă de la ea fața la perete, cum făceau evreii în ceasul sfîrșitului. Blamul care apasă, în societățile vechi, asupra morții neprevăzute și nepregătite indică ce caracter parțial avea, pentru ele, parcursul terestru al persoanei. El era un simplu episod dar un episod important, ce trebuia consumat și încheiat corect în realizarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a da din cap în unele momente, a-ți trece mâna peste frunte pentru a reflecta sunt tot atâtea indicii în ceea ce privește atenția, care stabilesc o atmosferă de încredere și favorizează schimbul de informații. Din contra, trierea corespondenței, convorbirile telefonice, consultarea ceasului pun în pericol alianța terapeutică și riscă să-i alunge pe cei mai anxioși și mai sensibili. Nevoia de talent pedagogic ” Explicația amplifică întotdeauna implicarea”: aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comun...), să nu aplece capul și să observe: 1. spațiul în care se află, 2. îmbrăcămintea persoanelor, 3. fețele lor de fiecare dată când este posibil. - Să ceară în fiecare zi informații în legătură cu itinerariul său sau să întrebe cât este ceasul pe mai mulți (cinci până la zece) trecători fără întrerupere. Puțin câte puțin să nu mai aleagă pe cei care par amabili ci să solicite pe toată lumea. - Să intre într-un bar sau un restaurant ca și cum ar căuta pe cineva și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nici chiar de primirea pe care mi-au făcut-o profesorii cărora m-am prezentat: Hartmann mi-a părut prea rezervat, Sombart uzat, Spranger stângaci și îmbătrânit înainte de vreme. Deși cel dintâi m-a ținut la el o jumătate de ceas deși nu-i fusesem recomandat de nimeni, celălalt mi-a pus la dispoziție biblioteca lui, cel din urmă m-a primit așa încât am fost rușinat de grija lui. Ziceam atunci că voi lucra acasă eu și cu geniul meu. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dumitru Almaș, București, 1991; Fetițele poartă rochițe roz, Iași, 1995; Intrarea oprită, București, 1995; eu sper, tu speri, el (ea) speră..., București, 2002. Ediții: Mircea Ștefănescu, Amintirile unui dramaturg, pref. și postfața edit., București, 1998. Traduceri: Richard Wagner, Anna și ceasurile, București, 1992; Friedrich Wolf, Povești, București, 1996; C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecții, îngr. Aniela Jaffé, București, 1996; Petra Hammesfahr, Liniștitul domn Genardy, București, 1996; Robert Schneider, Frate somn, București, 1997; Erich von Däniken, Ochii Sfinxului, Ploiești, 1998; Michel Cazenave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
Istorie Literară și Folclor din București. În martie 1959 este arestat și judecat în procesul cunoscut sub numele „lotul Noica - Pillat”, sub acuzația de „uneltire împotriva ordinii sociale și înaltă trădare de stat”, motivată, între altele, de scrierea romanului Așteptând ceasul de apoi, care circulase în manuscris. Condamnat la douăzeci și cinci de ani de muncă silnică, este eliberat din închisoare în 1964, după mai bine de cinci ani, și își reocupă postul de cercetător (păstrat grație lui G. Călinescu), activând în cadrul Institutului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
valoare de „modernitate aproape sincronă, dacă nu protocronă a temei înstrăinării” (Emil Manu). În 1948 P. îi scrie lui G. Călinescu despre finalizarea celui de-al treilea roman, având ca model Demonii lui Dostoievski și intitulat inițial Vestitorii, ulterior Așteptând ceasul de apoi. Scriitorul trata un subiect delicat, privind mișcarea legionară, în dorința de a-i înțelege doctrina care a condus la fapte reprobabile și la crimă. Din nefericire, textul, confiscat în momentul arestării, împreună cu alte fișe și manuscrise, s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
de informație 1 U Materiale scrise (cărți, rapoarte, note de birou, articole, instrucțiuni, indicații etc.) 2 U Materiale cantitative (grafice, dări de seamă, specificații, tabele numerice etc.) 5 U Instrumente vizuale (cadrane, calibre, lumini de semnalizare, instrumente pentru radar, vitezometre, ceasuri etc.) 8 U Materii și materiale din procesul tehnologic (materiale, obiecte etc. care sunt surse de informație În timp ce sunt modificate, prelucrate sau introduse Într-un proces tehnologic, cum ar fi: aluatul pâinii ce este amestecat, piesele de metal rotite Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
acela necesar la bătut cuie, citire de litere tipărite, citit cadrane și instrumente de măsurat etc.) 4 Detaliu considerabil (de exemplu, cititul de imprimante mici, stabilind puncte de aprindere) 5 Detaliu extrem (de exemplu, acela necesar la tăierea diamantului, repararea ceasului, asamblarea micilor tranzistoare electrice etc.) Importanța pentru această activitate Fiecare dintre Întrebările din chestionar care folosește scala „Importanța pentru această activitate“ (I) trebuie să fie evaluată ținându‑se seama de cât de importantă este activitatea descrisă la Întrebări pentru Îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ați propus. Ferm, dar politicos, temperați‑i pe candidații care au tendința să vorbească prea mult. Nu stăruiți exagerat de mult asupra anumitor chestiuni doar fiindcă se Întâmplă să vă intereseze din punct de vedere personal. Stați cu ochii pe ceas. Furnizați-i candidatului informațiile necesare Suplimentați concis datele deja primite de candidat În procesul de selecție. Răspundeți la Întrebările candidatului. Comunicați‑i candidatului care sunt următoarele etape ale procesului de selecție. Puneți punct discuției Mulțumiți candidatului pentru răspunsurile date la
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
G. Crețeanu și D. Dăscălescu, Radu Ionescu, N. Istrati, A. I. Odobescu. Acesta din urmă publică două poezii și studiul Despre satira latină, Alecu Russo trimite aici Cugetări și Amintiri, iar lui Alecsandri îi apar Călătorie în Africa și 24 de ceasuri la Balta-Albă. Încredințat că realizarea unității și a independenței Principatelor putea fi obținută numai cu ajutorul marilor puteri, V. Alecsandri include în sumar Melodiile românești, Prietenii românilor și o serie de „cântece poporale a românilor” din Moldova, Transilvania, Muntenia și Banat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
Goga și Aron Cotruș, îl așază pe N. în rândul dezrădăcinaților mesianici care își cântă durerea în accente patetice, cu o evidentă apetență mistică: „L-am poftit să ia loc, să șadă la masă.../ - Doamne - i-am zis - a venit ceasul întoarcerii acasă?/ M-a privit tăcut, apoi și-a întors în altă parte fața,/ și-am înțeles atunci că prin străini aveam să-mi/ sting dorul de țară și viață.../ - Nu-mi certa, Doamne, slăbiciunea - l-am rugat - nu mi-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Eram interpretul... și atît. De obicei nu eram repartizat cu personalitățile franceze În același automobil. O dată, la prima vizită, am fost În mașină cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care, profitînd și el de un sfert de ceas de puțină liniște, conversa mai relaxat și m-a felicitat pentru calitățile mele de interpret și, datorită acestei remarce l-am Întrebat dacă pot rămîne În cadrele Ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
valori asumate i-a fost negată ca urmare a Încălcării convențiilor stabilite, În ceea ce-i privește pe exilații români, aceștia au Încercat să găsească un spațiu sigur În care să nu audă altceva decît „fluieratul ceainicului și ticăitul prietenos al ceasului”. Aflat În atenția cercetătorilor din cele mai diverse domenii cum ar fi științele economice, dreptul, relațiile internaționale, sociologia, demografia etc., exilul nu a lipsit nici dintre temele de cercetare ale istoricilor. Totuși, interesul sau dezinteresul istoricilor față de un subiect specific
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]