23,741 matches
-
una din zilele de primăvară, poposește în Ciutura „oarecum abătută, întristată de marile urâțenii ale acestei lumi” o fiară mitică, considerată a fi Marele Apărător al câmpiei trimis de Dumnezeu pentru a-i apăra pe oamenii acelor locuri de haitele sălbatice de lupi. Dulăul se stabilește în ograda lui Onache Cărăbuș. Țăran hâtru și proaspăt căsătorit, Onache începuse să-și construiască o casă pe dealul mare, după ce se certase cu fratele său de cruce Haralampie care își construise casa pe dealul
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
fi: lupul, vulpea și șacalul. Fiecare dintre aceste specii au fost considerate la rândul lor într-o oarecare măsură potențiali strămoși ai câinelui sau ale anumitor rase de câini domestici. Deasemenea multă vreme a fost vehiculată teoria a unui câine sălbatic dispărut în zilele noastre care ar descinde din câine. Teoriile descendentei din șacal și hiena ale câinelui nu sunt plauzibile datorită diferențelor fiziolocice și anatomice, cum și comportamentul evident și deosebirea puilor la naștere. Între vulpe și câine însă au
Originea câinelui () [Corola-website/Science/333802_a_335131]
-
fiziolocice și anatomice, cum și comportamentul evident și deosebirea puilor la naștere. Între vulpe și câine însă au fost găsite asemănări anatomice și în unele cazuri și de comportament, insă încrucișarea dintre aceste două specii este imposibilă. Descentența din câinele sălbatic este o teorie nesusținuta de materiale și dovezi paleontologice, dar pare totuși plauzibilă datorită argumentelor aduse de unii partizani despre câinele Dingo și câinii Paria, fiind de acord cu majoritatea chinologilor cum că ar face parte din câini domestici resălbăticiți
Originea câinelui () [Corola-website/Science/333802_a_335131]
-
baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN Mamifere: cerb lopătar ("Dama dama"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul cu urechi
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN Mamifere: cerb lopătar ("Dama dama"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra lutra"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
sitului se află mai multe specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: două mamifere: ursul brun ("Ursus arctos") și liliacul comun ("Myotis myotis"); un amfibian: ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"); și patru nevertebrate: croitorul de fag ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria") și un cărăbuș din
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Pinus sylvestris var. carpatica"), ghioc ("Centaurea triumfetti"), țintaură ("Centaurium erythraea"), coroniște ("Coronilla coronata"), garofiță ("Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Lunca Mureșului Inferior este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), cerb lopătar ("Dama dama"), căprior ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vidră de râu ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), jderul de copac ("Martes martes"), hermină ("Mustela erminea"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
sălbatică. Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), nuc negru ("Juglans nigra"), salcie albă ("Salix alba") sau plop alb ("Populus alba"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), velniș ("Ulmus laevis"), curpen de pădure ("Clematis vitalba"), viță de vie sălbatică ("Vitis vinifera ssp. sylvestris"); Ierburi și flori: pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), cocoșel de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
nu se datorează numai războaielor și năvălirilor străine, ci și administrării spoliatoare de către domnitori nevrednici care au dus țara la dezastru economic prin impunerea unor biruri tot mai mari. Sadoveanu numește această perioadă de decădere a Moldovei „Zodia Cancerului”. Jefuirea sălbatică a țării este menționată în cronica lui Ion Neculce. Cronicarul afirmă că boierii se bucurau de fiecare dată când izbucnea un război și-l blestemau pe voievod să nu se mai întoarcă viu pentru că se săturaseră de nedreptățile pe care
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate fi considerat „o adevărată creație epică învăluită, firește, într-un lirism legitim”. Romanul istoric are foarte puțină materie epică (după cum constata George Călinescu), fiind evidențiate impresiile călătorului străin despre un teritoriu necunoscut, sălbatic și puțin populat, în care oamenii trăiesc mai aproape de natură ca oriunde altundeva. „Moldova e o Americă virgină ca aceea din "Athala" de Chauteaubriand”, conchide criticul. Dincolo de a fi un simplu roman istoric, "Zodia Cancerului" este considerat a fi o
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
sau reni), obiecte asociate cu Crăciunul cum ar fi lumânări, frunze de laur , globuri și pomi de Crăciun, precum și activități de Crăciun, cum ar fi cumpărături, colindat, petreceri și/sau alte aspecte ale sezonului, cum ar fi zăpada și faună sălbatică caracteristică nordului înghețat. Unele felicitări laice descriu scene nostalgice din trecut, cum ar fi cumpărători în crinoline pe străzile secolului al XIX-lea; altele sunt pline de umor, mai ales cele cu reprezentări vechi ale lui Moș Crăciun și ale
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]
-
("stăpânul pădurii") este un nume yucatec pentru zeul vegetației sălbatice și păzitorul animalelor sale. În trecut, acest personaj a fost descris în mod greșit ca o zeitate agricolă sau chiar ca Zeul mayaș al Porumbului (zeul E din codici), ceea ce a condus la o înțelegere populară greșită și încă persistentă
Yum Kaax () [Corola-website/Science/333237_a_334566]
-
descris în mod greșit ca o zeitate agricolă sau chiar ca Zeul mayaș al Porumbului (zeul E din codici), ceea ce a condus la o înțelegere populară greșită și încă persistentă. În realitatea etnografică, este un zeu al plantelor și animalelor sălbatice care sunt importante pentru vânători. Ca atare, el protejează câmpurile împotriva incursiunilor naturii sălbatice pe care el-însuși o reprezintă. Din același motiv, numele lui este invocat de către fermierii tradiționali, care îi aduc ca ofrande cele dintâi roade de pe câmpurile lor
Yum Kaax () [Corola-website/Science/333237_a_334566]
-
Porumbului (zeul E din codici), ceea ce a condus la o înțelegere populară greșită și încă persistentă. În realitatea etnografică, este un zeu al plantelor și animalelor sălbatice care sunt importante pentru vânători. Ca atare, el protejează câmpurile împotriva incursiunilor naturii sălbatice pe care el-însuși o reprezintă. Din același motiv, numele lui este invocat de către fermierii tradiționali, care îi aduc ca ofrande cele dintâi roade de pe câmpurile lor. Acest tip de divinitate este întâlnit, de asemenea, printre popoarele indigene ale Americii de Nord. Invocat
Yum Kaax () [Corola-website/Science/333237_a_334566]
-
În captivitate, dragonii de Komodo sunt atracții turistice la grădinile zoologice, datorită mărimii și a reputației. Însă sunt găsiți destul de rar în grădini zoologice datorită faptului că sunt foarte susceptibili la infecții și boli parazitare dacă sunt capturați din mediul sălbatic. În mai 2009, grădinile zoologice care aveau varani erau în număr de 13 în Europa, 2 în Africa, 35 în America de Nord, una în Singapore și două în Australia. La începutul introducerii lor în captivitate, durata de viață a varanilor era
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
la îmbătrânire, de asemenea. Longevitatea maximă dovedită a unui om este de 122 de ani, în cazul Jeannei Calment, care s-a născut în 1875 și a murit în 1997, în timp ce durata de viata maximă a unui șoarece de tip sălbatic, utilizat în mod obișnuit ca un model in cercetare privind îmbătrânirea, este de aproximativ Trei ani. Diferențele genetice dintre oameni și șoareci care pot conta pentru aceste diferențe de viteză de îmbătrânire includ diferențele în eficiența reparației ADN, apărarea antioxidantă
Prelungirea vieții () [Corola-website/Science/333263_a_334592]
-
invitat baronii pentru o sărbătoare; dar, de la un anumit moment, a dispus postarea străjerilor la toate ușile sălii, iar toate baronii au fost arestați și mai târziu executați. Sala Baronilor a fost sediul Consiliului comunei Napoli până în 2006. După jefuirea sălbatică a orașului Napoli de către soldații regelui Carol al VIII-lea al Franței în 1494, Regatul a fost anexată de către Spania, iar castelul a fost redus de la rangul de reședință la cel de importantă fortăreață militară. A fost reședință temporară a
Castel Nuovo () [Corola-website/Science/333330_a_334659]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bihor și Arad. Aria naturală se întinde în partea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale comunelor
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"); Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE 147/CE
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]