24,597 matches
-
exportate; și (îi) valoarea adăugată totală, dobândită în afara părților prin aplicarea acestui articol să nu depășească 10 % din prețul de uzina al produsului final pentru care este solicitat statutul de originar. 4. În scopul aplicării prevederilor paragrafului 3, condițiile necesare dobândirii statutului de produs originar, stipulate la Titlul ÎI, nu se aplică prelucrărilor sau transformărilor efectuate în afara părților. Cu toate acestea acolo unde, în lista din Anexă ÎI, în determinarea statutului de originar al produsului finit se aplică o regulă ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
Articolul 1 Avizul pentru dobândirea personalității juridice, pentru înregistrarea modificărilor actului constitutiv și/sau statutului în Registrul asociațiilor și fundațiilor ori, după caz, în Registrul federațiilor sau pentru constituirea filialelor se acordă de către Compartimentul relații cu sindicatele și patronatele din cadrul Direcției relații cu Parlamentul, sindicatele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
sindicatele și patronatele, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Avizul se eliberează după cum urmează: a) în cazul constituirii asociației/fundației/federației, la solicitarea scrisă a persoanei sau a persoanelor împuternicite prin actul constitutiv să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; ... b) în cazul înregistrării modificărilor aduse actului constitutiv și/sau statutului ori în cazul constituirii filialei, la solicitarea scrisă a persoanei sau a persoanelor împuternicite prin proces-verbal al adunării generale ori, după caz, al consiliului director. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
asociațiilor, fundațiilor sau federațiilor în vederea recunoașterii ca fiind de utilitate publică 1. Raportul de activitate pe ultimii 3 ani, în conformitate cu modelul prezentat, obligatoriu în două exemplare dactilografiate 2. Actul constitutiv, statutul și, după caz, actele adiționale la acestea 3. Dovada dobândirii personalității juridice și, după caz, a înregistrării modificărilor actului constitutiv și/sau statutului în Registrul asociațiilor și fundațiilor sau în Registrul federațiilor 4. Dovada privind bonitatea asociațiilor, a fundației sau a federației, emisă de banca la care are deschis contul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
federației: Denumirea abreviată (dacă este cazul): Tipul de organizație: asociație/fundație/federație Sediul: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� Județul, respectiv municipiul: ────────────────────────────────────────────── Adresa Localitatea: cod: Strada: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Telefon Prefix: nr.: Fax E-mail Situația juridică Suprafața totală (mp) Suprafața construită (mp) Nr. de încăperi ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Dobândirea personalității juridice În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. de dosar la dobândirea personalității juridice Sentința civilă de dobândire a personalității juridice Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
E-mail Situația juridică Suprafața totală (mp) Suprafața construită (mp) Nr. de încăperi ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Dobândirea personalității juridice În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. de dosar la dobândirea personalității juridice Sentința civilă de dobândire a personalității juridice Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sentințele civile care autorizează modificările 1. Nr.: Data: actului constitutiv și/sau statutului ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 2. Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ────────────────────── 3. Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Certificatul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
Suprafața construită (mp) Nr. de încăperi ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Dobândirea personalității juridice În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. de dosar la dobândirea personalității juridice Sentința civilă de dobândire a personalității juridice Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sentințele civile care autorizează modificările 1. Nr.: Data: actului constitutiv și/sau statutului ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� 2. Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ────────────────────── 3. Nr.: Data: ────────────────────── eliberată de: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor Nr. Data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
dovedite printr-un demers ce are șanse de a fi acceptat de orice subiect al cunoașterii. Nu eleații însă inventează logica; ei au, în schimb, o intuiție clară asupra unui instrument care ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au, în schimb, o intuiție clară asupra unui instrument care ar putea garanta gândirii, odată pus la punct, dobândirea adevărului; iar acest instrument este argumentarea. Logica lui Aristotel, mai târziu, așează într-un loc potrivit argumentarea, iar instrumentul care mijlocește dobândirea adevărului nu va mai fi identificat cu ea căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental (ca organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căci argumentarea poate fi și sursă de eroare -, ci cu logica însăși, proiectată și definită instrumental (ca organon), ca sistem de reguli privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul logic, care, pentru eleați, garanta succesul gândirii în dobândirea adevărului, este pus în dificultate, dat fiind faptul că ideea despre posibilitatea de a dovedi, prin argumentare, orice chiar și opinii opuse (în mod contradictoriu) domină "spațiul întemeierii". Această ultimă idee în fapt, o veritabilă regulă a metodei intră, cumva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
momentului: pentru unii filosofi (sofiștii), ca fapt indubitabil, pentru alții (cei care nu se foloseau de procedee sofistice pentru a-și legitima opiniile), ca problemă. Înainte de a reface împrejurările în care s-a constituit logica înțeleasă ca un instrument necesar dobândirii adevărului de fapt, în ton cu ceea ce se susține aici, înainte de a pune în discuție poziția judecății ca element structurant al logicului -, trebuie să indicăm, din perspectivă fenomenologică, o schemă cu ajutorul căreia să aruncăm o privire către faptele "istorice" prezentate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de faptul recunoașterii problemei fundamentale a cunoștinței, aceea referitoare la adevărul lucrurilor pe care aceasta ar trebui să-l exprime de fiecare dată (și să-l exprime nu întâmplător, ci în mod necesar și universal, adică în orice act de dobândire a unei cunoștințe despre un obiect oarecare). Statutul de eveniment pentru constituirea logicii lui Aristotel constă, înainte de toate, într-o distribuire parțială a logos-ului, în împărțirea lui pe "sfere" de fapte, cunoașterii revenindu-i una dintre părțile logos-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțeleasă în acest cadru de semnificații. Problema naturii obiectului rămâne, totuși, chiar după o asemenea opțiune "sofistă" corespunzând "subiectivării obiectului", fiindcă ea presupune, totuși, o "împarantezare" a condiției de obiect, cel puțin formală, având sensul trecerii în față a problemei dobândirii adevărului. La limită, s-ar putea spune că dobândirea adevărului, prima problemă a cunoașterii, se poate petrece pe orice cale, chiar și pe aceasta doar "subiectivă" (subiectivarea obiectului, în sensul sofistic). În măsura în care conștiința cunoscătoare operează în direcția adevărului, ei îi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rămâne, totuși, chiar după o asemenea opțiune "sofistă" corespunzând "subiectivării obiectului", fiindcă ea presupune, totuși, o "împarantezare" a condiției de obiect, cel puțin formală, având sensul trecerii în față a problemei dobândirii adevărului. La limită, s-ar putea spune că dobândirea adevărului, prima problemă a cunoașterii, se poate petrece pe orice cale, chiar și pe aceasta doar "subiectivă" (subiectivarea obiectului, în sensul sofistic). În măsura în care conștiința cunoscătoare operează în direcția adevărului, ei îi este îngăduită orice atitudine, chiar și aceea care corespunde
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este nefolositoare, chiar dacă se află încadrată în "logica" dictaturii judicativului. Dar trebuie spus, de asemenea, că, deși "stilul" nu poate fi decât judicativ, "modalitățile" (sau procedurile) se pot abate de la convențiile stricte ale dictaturii judicativului. O astfel de înaintare asigură dobândirea unui loc din care putem privi cu mai multă șansă comprehensivă non-judicativul însuși; fiindcă acesta trebuie considerat și prin sine, nu doar prin judicativ; altfel spus, trebuie spart orizontul care ne desparte de el, pentru a-i cuprinde relieful măcar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o formă de raționare care nu garantează dobândirea adevărului. Anterior acestui moment, însă, analogia constituia o tehnică de filosofare privilegiată. Era folosită, e drept, de sofiști, dar în alte împrejurări filosofice, folosirea ei a avut chiar sensul unor rezultate "acreditate", unii dintre filosofi fiind veritabili maeștri ai ei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
celui dintâi vizează corectitudinea unor operații ale conștiinței cunoscătoare; operațiile sau demersurile corecte ale acesteia respectă anumite reguli. Ideea de regulă este semnificativă pentru viitoarea reconstrucție formală a logos-ului croită și, în bună măsură, realizată de Aristotel. Corectitudinea condiționează dobândirea adevărului; ceea ce înseamnă că adevărul nu-și mai prescrie sieși reguli, nu mai este autonom, așa cum se întâmpla la eleați, pe baza identității lui cu ființa, ci el apare întotdeauna pe temeiul unor reguli de corectitudine a gândirii; ceea ce înseamnă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deja vizibilă în demersurile lui Socrate privind definiția termenilor utilizați în raționamente, "inducția" unor concluzii valabile, formularea unor răspunsuri adecvate față de întrebările "autentice" în cazul demersurilor proprii dialecticii. Platon lucrează și el în sensul proiectului socratic al "reglementării" actului de dobândire a adevărului, adică la ceea ce în condițiile logicii aristotelice va fi numit corectitudine a gândirii. În afara celor câteva elemente socratice de "logică formală", amintite mai sus, dar în completarea lor, Platon deschide două probleme care vizează logos-ul în sensul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a gândirii, ființei și adevărului) -, atunci el se află într-un loc; într-un topos, mai bine spus, care nu poate fi decât de natură "metafizică" (dincolo de physis). Fiind însă vorba deja despre o chestiune de cunoaștere, adică despre problema dobândirii adevărului, altfel spus, a cunoștințelor veritabile, metafizicul nu poate fi decât ceva cu totul diferit față de "fizic", luat drept "sensibil" (în măsura în care acesta reprezintă natura lucrurilor physis-ul cunoscută direct, la nivelul opiniei). Metafizicul astfel luat este "locul inteligibilului". A cunoaște a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Socrate și la Platon, adevărul păstrează încă sensul ontologic și o anumită autonomie. Oricum, el nu este încă pus sub condiționarea totală a judecății, iar ipostazele formale ale logos-ului, legate direct de fel de fel de reglementări ale actului dobândirii adevărului, nu au căpătat ele însele autonomie. Aceasta și pentru că "realitățile" își păstrează o oarecare ierarhie, adevărul, chiar condiționat, nefiind semnificativ decât pentru "prinderea", prin logos, a "realităților de sus": a physis-ului ca natură a lucrului (nu ca simplu lucru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înaintea componentelor sale (tocmai actul și obiectul corespunzător). Sintezele ideale, schemele de toate felurile care intervin "condiționant" în fenomenologia constitutivă a lui Husserl pot fi socotite aici, într-un sens analogic; ca și formele a priori care intervin constitutiv în dobândirea cunoștinței, despre care vorbește Kant. Oricum, în orizontul judicativului omnipotent, enunțul S este P constituie cel mai simplu și, totodată, cel mai problematic enunț. Principiile logice (cele trei amintite) au și ele un conținut (un "obiect"), nefiind funcții pure a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logica (forma "de-naturată" a logos-ului). În urmare, logos-ul, tocmai pentru că apare "de-naturat" ca logică, dobândește funcții și statut de instrument. (De altminteri, cum știm, Aristotel a și gândit logica astfel: ca un instrument organon care ne conduce către dobândirea adevărului în sens epistemologic, ca adevăr al judecății; faptul că el nu folosește niciodată în lucrările din corpusul Organon-ului cuvântul organon nu poate dovedi contrariul.) Așa încât, tocmai din acest motiv, logos-ul își pierde, oarecum, "natura", prin trecerea sa
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nefirească este doar concentrarea întregului act de cunoaștere a unui obiect în toposul logic, adică în "locul logic" al relației dintre subiect și predicat. Când blocajul logic este suspendat, logos-ul însuși își recapătă ființa, iar cunoscătorul este pregătit pentru dobândirea adevărului unui lucru: adevărul "non-logic", despre care încă nu știm mare lucru, nu cel legat de aspectul alethic al judecății. Numai că actul suspendării (al epoché, cum ar spune Husserl) a devenit din ce în ce mai puțin probabil, întrucât "logicul" trecut în fenomenul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vederii", nu este posibilă, așadar, folosind instrumentele și tehnicile din orizontul dictaturii judicativului; de altminteri, odată consumată, ea poate fi recunoscută cu greu în acest orizont; totuși, poate fi recunoscută. Tocmai de aceea, în orice act de cunoaștere îndreptat către dobândirea cunoștinței veritabile (episteme) ce are în structura sa cunoașterea celuilalt și recunoașterea de sine, potrivit scenariului platonician sesizăm și umbrele ("adumbririle") unei "logici non-judicative". Umbrele acestea sunt, de fapt, ale logos-ului care, deși rămâne ascuns, încearcă pătrunderea în spațiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai importantă, în perspectivă judicativă, este aceea dintre cunoașterea veritabilă (episteme) și cunoașterea părelnică (doxa); în cea de-a doua parte, va fi evidențiată însăși mișcarea constitutivă a structurii logice originare, S P, întâi în sensul "cunoașterii veritabile", adică al dobândirii principiilor raționamentului științific (apodictic) și, pe baza acestora, a cunoștințelor științifice propriu-zise, prin însuși raționamentul științific, apoi în sensul apropierii de adevăr pornind de la "teze", "probleme", adică de la premise probabile proprii raționamentului dialectic. Tema comună celor două părți vizează adevărul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]