25,627 matches
-
central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră și nivelatoare. Singurul care zdruncină ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican, individ urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea propriului deces, și nevoia de liniște absolută, imposibil de aflat într-un mediu sufocat de intrigi și conflicte. Prin incendierea unor case din mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei terifiantă, să pedepsească
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
a României de Emil Cioran, a unor texte de Petre Țuțea, Nae Ionescu, D. D. Roșca ș.a. Din primul an de apariție a T. Paul Goma vorbește despre „gaura din arhive” și începe să colaboreze Dorin Tudoran cu Frig sau frică - despre condiția intelectualului de azi. Semnificativ este și interviul pe care Titus Ceia îl ia lui Al. Paleologu. În această etapă au mai colaborat Aurel Ștefanachi, Ștefan Prutianu, Vasile Braic, Silviu Lupașcu, Radu Părpăuță, Ionel Săcăleanu, Dorin Spineanu, Ala Mândicanu
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
pe un pat plin de flori. Se apropie în vârful picioarelor să-și îmbrățișeze copilașul, dar îl găsește înlănțuit de mamă și nu-l poate atinge fără a o deștepta și pe ea. Se hotărăște să nu-i trezească de frică să nu-l convingă să renunțe la plecare. După ce îi privește îndelung pe cei doi, atât de dragi încă, se îndepărtează în tăcere. Simțind că a sosit momentul sacrificiului, că este aceeași conjunctură astrală ca în ziua nașterii sale, Siddhărtha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha), excrescența acoperită cu păr între ochi (ūrna) și roata sacră (ćakra) gravată în palmă. Iluminatul este reprezentat în poziția „lotus”, iar gesturile sale (mudră ) inspiră absența fricii, bunăvoința, meditația și dorința de a-și transmite altora învățătura. Arta de la Gandhăra este „de un suprem rafinament și vorbește mai de-a dreptul și mai convingător sensibilității europene”. Gandhăra este o regiune istorică din nord-vestul vechii Indii, astăzi inclusă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu un fecior) Unde e Ghiță? Feciorul: L-am căutat în tot târgul, coane Fănică, nu e. (vorbesc încet în fund.) Brânzovenescu: (care a vorbit încet cu Farfuridi) ' Aide la Trahanache... Aici am aflat tot... ' Aide... Farfuridi: Brânzovenescule, mi-e frică de trădare... Câte ceasuri sunt? Brânzovenescu: Douăsprece trecute... Farfuridi: Douăsprece trecute?... Eu, la douăsprece trecute fix... Tipătescu: (coborând între ei) Astfel dar, d lor... Brânzovenescu: Ne ducem, ne ducem, stimabile, nu voim să facem deranj... Farfuridi: (grav) Ne ducem, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
are? Poate că acuma când noi vorbim, poate să fi și sosit numele... pe sârmă, stimabile... Da, pe sârmă, ce crezi d-ta? Farfuridi: Toate bune și frumoase cum le tălmăcești d-ta, neică Zahario, dar nouă... nouă ni e frică de trădare... Brânzovenescu: Nu din partea d-tale... Farfuridi: Nu din a d-tale... Trahanache: Da' din a cui? Farfuridi: Din a cui, din a cui? Știi d-ta din a cui... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dacă știu. Brânzovenescu: Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie... Farfuridi: Știi ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Farfuridi: Știi ce, venerabile neică Zahario, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de! Că și dă coatele cu Cațavencu... Trahanache: (urmează jocul crescendo) Cu Cațavencu? Farfuridi: Cu moftologul... Brânzovenescu: Cu nifilistul... Trahanache: (de abia stăpânindu-și indignarea) Cu Cațavencu? Trădare? Fănică trădător! Ei bravos! Ei! Asta mi-a plăcut! Ei! Nu m
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Scăpați? Trahanache: Ei apoi? Când îți spuneam eu să ai puțintică răbdare, că l-am prins cu alta mai boacănă... Tipătescu: (abia stăpânindu-și bucuria) Nene Zahario, candidatul nostru este d. Agamiță Dandanache. Trahanache: Așa da! Zoe: Mi-e frică!... Tipătescu: Nu mai avem nici o grijă. Trahanache: ... Dă-mi înscris pe Gagamiță ăla, să nu-i uit numele... (vorbește încet cu Zoe.) Tipătescu: (scoate portofelul, rupe o filă și scrie pe ea, apoi o dă lui Zaharia) Iată... Trahanache: Mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-l crezi tu pe mișelul capabil să nu o publice pentru altceva, decât pentru că nu poate? Zoe: Ce inimă! Ce judecată ai, Fănică? (cu frământare concentrată.) Dar aste două zile cum am trăit eu?... Ce strângere continuă de inimă! Ce frică! Ce tortură!... Fiecare persoană care-mi iese înainte, fiecare figură pe care o văz, fiecare mișcare ce se face în jurul meu, îmi zdrobește toată puterea... Fănică, ai milă de mine, o zi încă de astfel de chinuri și nu mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu? Unde e ascuns șarpele? De unde o să-și arunce veninul asupra mea? Tipătescu: Zoe! Zoe! Fii bărbată... Zoe: (înecată) Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui Dandanache mi-au luat toată puterea, mi-au frânt inima... A! Înnebunesc de frică. (își ascunde obrazul.) Pristanda: (venind repede din stânga) Coană Joițico! Coană Joițico!... Tipătescu: Ghiță! Zoe: (tresărind) Ghiță... Ce e? Spune! Pristanda: (oprindu-se) Coană Joițico, voiam să... Zoe: (fierbând) Spune, nu mă chinui! Ce e? A publicat-o? Dămi-o s-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Era vara, În iulie, și la mine În curte a fost pelerinaj, pur și simplu, că tot satul a venit să mă vadă. Și la toți le-am povestit, și absolut tot le-am povestit, că nu mi-o fost frică absolut de nimeni... Cum v-ați găsit de lucru după eliberare? După ce am venit, bineînțeles că am vrut să intru În Învățământ. Și m-am gândit să intru ca profesor de limba franceză. Și am dat peste un comandant de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adorm... S-au stins țipetele și, după un timp, am reușit să adorm. Nu știu cât a trecut și s-au repetat... Am aflat, mai târziu, că făcea parte din metodele pe care le practica Securitatea. Te pregăteau psihologic... Începeau să introducă frica În tine... Și așteptam să mă scoată la anchetă... A doua zi nu m-au scos. A treia zi nu m-au scos. Abia pe ziua de 9 m-au scos la prima anchetă. Am fost anchetat ziua de maiorul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alte celule. Din celulă În celulă comunicam prin TFF și Încercam să găsim punctele comune, să stabilim ziua și modul de manifestare. Erau și Împotriviri. Atunci mi se păreau anormale, dar acum nu mi se mai par așa; oamenii aveau frica În ei și instinctul de conservare era altul la un om de 60-70 de ani, și altul la unul ca mine, de 19 ani sau la alții tot tineri. Deci nu eram toți de acord și de aceea și dura
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă vadă. Dar atunci când nu mă vedeau, Întrebau: „Unde ești, pruncule?”. Așa Îmi ziceau. Deci eram cunoscut... „Unde ești, pruncule?” „Aici.” „Mai trăiești?” „Mai trăiesc.” „Da’ mult nu”... Asta spuneau ei: „Da’ mult nu”... Este adevărat că reușiseră să bage frica În mine. Începeam să Înțeleg că este foarte greu să mai ies din Gherla și că ceea ce ne spusese Goiciu la Început putea să fie plauzibil... La Gherla nu ați muncit deloc În fabrică? Să vă spun... Pe la Începutul lui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scoteau loturi... și n-am reușit. La sfârșitul lui noiembrie ’59, nu știu cum, dar a venit unul cu o listă, a citit, și eram și eu acolo. Și m-a scos, da’ cu bagaj cu tot. Mi-era teamă, mi-era frică deja... M-a dus pe Zarcă, Într-o altă celulă, unde erau mai mulți necunoscuți, și, după câteva zile, iar au venit și m-au citit și m-au dus Într-o altă celulă și cred că pe 4 decembrie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urmă. Și făceam gluga: „Vino să numeri!” Cui Îi convenea să vină să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar abia spre sfârșitul etapei de stuf. Cei care vroiau să facă norma, de frică, au Început să cadă. Și au Început să plece coșciugele cu săniile pe gheață, probabil la Periprava... unde era centrul de care aparțineam și de unde ne și alimentau. Probabil că nu eram prea departe de Periprava. Se adunau două-trei cadavre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așteaptă puțul cu lanțuri pe unul din noi, și pe unul bacul... Pe parcurs Însă a fost prima dată când eu am Încercat să mângâi orgoliul unui nemernic și am Încercat să-i explic că nu suntem vinovați, că de frică am pus mâna pe cățea. Da’ el credea, cadrul, că noi ne-am revoltat... și trebuia să ne pedepsească. Și atunci i-am zis: „Dar dumneavoastră sunteți corect, că știți, atunci când eu eram bolnav, că n-am decât un rinichi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
facă pe ofițerul de servici să mă lase, că-s bolnav rău. Am făcut pe bolnavul, dar eram epuizat. Mi-am revenit după câteva zile, dar tot mă făceam că-s bolnav, că nu pot să merg, că mi-era frică să nu mă scoată la muncă. Pe ceilalți Îi scotea să culeagă cioturile de la cocenii de porumb, să elibereze terenul. Era totuși umed, era noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au Îmbarcat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce veste” și „A venit și-aici Crăciunul să ne mângâie surghiunul”, deci după versurile lui Radu Gyr, și „O, brad frumos”... Și ne-a chemat ajutorul de comandant: „Ce-ați colindat?”. Și era unu’, Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... „Ei, am colindat «O, ce veste»”... N-o spus, de fapt, ce-am colindat, dar ăla era informat deja cu ce-am colindat... Și nu mai știu câți am fost, vreo șapte-opt inși, și ne-o băgat În Închisoarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai văzut, că l-am evitat. Ulterior, colegii de la Simeria, profesori, care au fost colegi cu el la Iași, mi-au spus că era copil de spălătoreasă, dotat intelectual extraordinar..., de la ăia la socialism științific și la filozofie le era frică să meargă la ore când era el, ce probleme punea. Când Își serba ziua de Sfântul Mihai, Îl serba și pe rege... Citise Capitalul, citise Kant, citise Aristotel, Platon..., și la matematică se descurca cu o ușurință uimitoare. Dom’le
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el trebuie să lupte. Totul pleacă de la moral. Aici a fost marea problemă, dacă ai reușit să te domini, să nu te sperii de dezastru... Că mureau alții bolnavi... și pur și simplu cădeai..., nu Într-o apatie, Într-o frică de tine Însuți... În plus, erau unii terorizați de familie... Și, când te condamnă copiii tăi, soția ta..., foarte mulți au fost care au cedat psihic... Unii În câteva luni, alții În jumătate de an, un an. Gata ai fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e că n-o venit rușii, ci o venit ai mei și m-o omorât... Ei au mascat faptul că primii care au fost În Securitate au Învățat În Rusia și au venit cu lecția Învățată, că trebuie teroare și frică, și așa să conducă. Că de ce nu s-o putut uni cineva cu altul? Că afară de partizani, că ăia Într-adevăr o fost ceva, restul n-o putut să fie. Pentru că n-ai avut cum, că ai fost filat și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
45 de ani parcă noi am fost mai avansați În teroare... Și am avut niște slugi de-a lu’ Stalin pur și simplu mai ale dracului decât el. Și ce a fost mai grav a fost să implementezi În om frica... Și un om care știe numa’ de frică și frica Îl domină... ăla nu mai e om. Că, gândindu-ne mai bine, vedem ce urmări avem după acest sistem, că trebuie să treacă generații ca să revie omul normal, rațional, demn
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]