23,551 matches
-
reprezintă un accidental efect Art-Nouveau survenit ca urmare a unei rezolvări tehnice a unei probleme de ordin practic, nu același lucru se poate spune despre sculpturile din prima perioadă a creației sale, cea de dinainte de Primului Război Mondial, Cap de Sfinx și Zeul războiului, expresii ale unei evidente sensibilități simboliste. Pentru Ion Frunzetti, sculptura aceasta nu urmează linia unei sensibilități Jugendstill, simboliste, criticul de artă evidențiind dimensiunea sa realistă cu o "inerentă" notă expresionistă. Chiar dacă decorativismul, simbolismul, Jugendstil-ul nu reprezintă o opțiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de abordarea romantică prin închiderea ei într-o mască a misterului. Frontalitatea personajului are caracterul unei provocări ce nu poate fi eludată, fruntea evocă un imperiu al gândurilor, intangibile, așa cum privirea pătrunzătoare pare să străpungă orice rezistență. Sfinxul, ca și zeul războiului, devine un erou modern, teribil și misterios. Nu trebuie trecut cu vederea că o variantă a acestei sculpturi se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce par falangele unei mâini terminate cu unghii de pasăre"351. Acest fapt, având ca verigă tema geniului, atât de bine prelucrată de Eminescu, leagă sculptura lui Paciurea din această perioadă de simbolism. Dacă punem în relație această sculptură cu Zeul războiului, putem lărgi aria de semnificație a Sfinxului. E foarte posibil să existe o contaminare tematică, dar și de reprezentare între cele două sculpturi, așa cum sugerează și Sorin Alexandrescu. Ele apar în aceeași perioadă de creație la Paciurea și există
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și de reprezentare între cele două sculpturi, așa cum sugerează și Sorin Alexandrescu. Ele apar în aceeași perioadă de creație la Paciurea și există o serie de similitudini structurale. Acest fapt ar facilita o lectură paralelă și o interpretare a Zeului războiului ca un sfinx modern, un avatar al acestuia, reprezentare a unui geniu rău al unei umanități aflate în criză. Aceasta este zona în care poate fi decelată o notă expresionistă a sculpturii sale. De data aceasta, tot ceea ce era
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată, într-o schiță, moartea (schelet) călcând pe cadavre, pe alta un convoi de oameni încovoiați, pe latura din dreapta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grandios monumentală, ci numai de sublimarea ei printr-o formă simbolică deosebit de expresivă"353. Artistul evidenția latura simbolică a reprezentării ororilor războiului prin plasarea într-un context alegorico-narativ a simbolului central, în acest caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului, lipsit de păr pubian, sexualitatea coaptă a femeii este accentuată prin volumul coapselor, fără a atinge steatopigia feminității klimtiene din Danae, unde aceasta este fecundată de zeul transformat într-o ploaie de aur. Acolo, șuvoiul auriu ca o ploaie de monede de aur se scurge printre coapsele femeii, aflată într-o transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei ca afrodisiac. Aici, sugestia unui erotism maladiv este transpusă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a delimita spațiul "à la japonaise". O descriere elocventă a acestui spațiu o realizează Günter Metken. "Podeaua marelui său atelier este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin. Contra zidului se ridică faimosul altar al lui Hypnos. Zeul somnului, divinitatea tutelară a casei, este plasat pe axa coridorului, prin urmare vizibil de peste tot. El se află deasupra unei vitrine semnată Tiffany cu o dată în plus deviza artistului: "Nu te ai decât pe tine". Este locuința lui Narcis. Două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o simplitate rafinată: broderia japoneză și aceste câteva motive stilizate sunt dispuse pe plafon sau acoperă partea înaltă a atelierului"582. Camera albastră, camera albă, anticamera în marmură albă, o "logette" tot în marmură albă unde se află și capul zeului Hypnos alcătuiesc un spațiu asemeni unei ample cutii de rezonanță, în ciuda dimensiunilor modeste ale casei -, spațiu caracterizat de acel amor vacui al stilului mișcării Arts and Crafts, tipic pentru modernism. Günter Metken definește acest spațiu într-un raport direct cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al simbolurilor. Discursul liric este rostit la persoana Întâi. Uneori este folosită și persoana a II-a. Termenul liric vine de la denumirea vechiului instrument muzical al antichității, lira, când poezia și muzica se rosteau Împreună. Lira era Însemnul lui Apollo, zeul luminii, al muzicii și al poeziei la greci. În Grecia antică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal, acompaniamentul de liră. De abia În epoca modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cu păr de aur moale...” Perspectiva voivodală Îi dă tânărului un aer de măreție clasică. Sugestia trimite pe cititor și la versul: „Un mort frumos cu ochii vii.” În același timp, Luceafărul este un „Înger” justificând apariția lui În chipul zeului mării, Neptun. Metafora În poemul „Luceafărul” există niste metafore simbol, repetate În diferite contexte. Acestea sunt: „codru”, metaforă a vieții și „marea” metaforă a morții. Câmpul metaforic din final este larg, cuprinzător; „norocul” evoluează metaforic de la „favoarea sorții”, ori de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea pământeană se concretizează prin cele două metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat de zeul mărilor, Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru apărarea țării pe urmașii geților, cei care se credeau nemuritori, ca și zeii lor. În luptă, oamenii nu mor, sunt numai „osteniți” iar din război nu se aleg cu moartea, ci cu o „răceală trecătoare”. Mahomed al II-lea, În ciuda aparenței de „om al Renașterii” e, În fond, un reprezentant al ideologiei medievale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se considera că aduc o știrbire voinței atotputernice a zeilor; doar zeii puteau fixa eternul, nicidecum mintea finită a omului. În Apus întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se considera că aduc o știrbire voinței atotputernice a zeilor; doar zeii puteau fixa eternul, nicidecum mintea finită a omului. În Apus întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este o operație prezentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este o operație prezentă în absolut toate domeniile cunoașterii umane, de la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este o operație prezentă în absolut toate domeniile cunoașterii umane, de la cunoașterea comună pînă la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este o operație prezentă în absolut toate domeniile cunoașterii umane, de la cunoașterea comună pînă la cea mai elaborată științific și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Crașoveanu se oprește în mod special la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit, s-a arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele respective singure realizează „enunțuri incomplete” (art. cit., p. 229), predicatele din propozițiile de mai sus cuprinzând în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit, s-a arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele respective singure realizează „enunțuri incomplete” (art. cit., p. 229), predicatele din propozițiile de mai sus cuprinzând în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele respective singure realizează „enunțuri incomplete” (art. cit., p. 229), predicatele din propozițiile de mai sus cuprinzând în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele aflate în situația avută aici în vedere nu pot fi considerate elemente predicative suplimentare. Aceasta fiind situația, pentru determinarea de pe lângă verbele „cu sens lexical mai slab” D. Crașoveanu propune termenul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele respective singure realizează „enunțuri incomplete” (art. cit., p. 229), predicatele din propozițiile de mai sus cuprinzând în mod necesar adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele aflate în situația avută aici în vedere nu pot fi considerate elemente predicative suplimentare. Aceasta fiind situația, pentru determinarea de pe lângă verbele „cu sens lexical mai slab” D. Crașoveanu propune termenul de element predicativ necesar (art. cit., p.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om există scânteia divină. Această scânteie divină trebuie pusă în valoare. În afară de modelul Eminescu, ați mai avut pe altcineva care să vă influențeze în vreun fel destinul? În sfera culturii, a filozofiei, sigur că eu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen Simion. Iunie ’83. Martori Sergiu Adam, Ovidiu Genaru”. A doua: „Marin Preda este, neîndoielnic, cel mai mare prozator rural al nostru și poate cel mai mare romancier pe care la dat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]