235,545 matches
-
moșiei Umbrărești-răzeșească. În anul 1832, Dănăilă Bărghieriul cu alți frați și neamuri din satul Matca, răzeși de moșia Umbrărești, ținutul Tecuciului, fiind depărtați de „starea locului”, se văd „lipsiți de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrărești supt cuvânt că ar fi și el neam cu noi într-acel bătrân și i să faci driaptă parte-sa să iei a treia parti, după o scrisoare dată de răzășii din 1784. Și de atunci și până acum nu s-au cunoscut de moșina, nici nu s-au arătat cu scrisori cât au trăit părinții noștri”, ca abia în 1836 să apară cu această pretenție. Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați asupra problemei, rezultă că reglementarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au ajutat să identificăm nume de „bătrâni originari”, despre care urmașii de mai târziu nu mai știau, să înțelegem și mai bine că a existat o transferare a numelor de bătrâni de la cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba de un proces ce s-a desfășurat în cursul anului 1836, când Vasile Stănilă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea din acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când Vițănchi, aflăm de la alți Hărăbori surăieni, Sava, Apostu, Ștefan și Vasile Nour, rude cu cei mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
colț de pagină cu un „Dumnezeu să-1 ierte !” pentru că îmi găsea de multe ori flanela uitată pe aiurea, în timpul jocului, pe câmpia verde, nesfârșit de întinsă în imaginea mea de atunci, când mă fermeca acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din interior. În schimb, documentele timpului respectiv relevă o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scoteau la iveală crâmpeie din sângeroasele represalii, punând în poziții neplăcute pe făptuitorii lor direcți și pe sprijinitorii din umbră. O întreagă literatură memorialistică a martorilor la evenimentele din acel an stă mărturie în această privință. De domeniul incredibilului pare acum și faptul că urmașilor celor împușcați în 1907 nu li s-a dezvăluit (este vorba de urmașii de mai târziu) că trupurile morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și rănind pe cei numiți mai sus. Prin urmare, Ion Burciu a murit fără nici o vină, doar aceea a curiozității omenești, dar a fost îngropat la marginea satului, pe malul unei foste gârle ce dădea în Bârlad, unde se află acum Întreprinderea de Prefabricate-din beton. Aici a stat 7 ani, după care a fost dezgropat și dus în cimitir după regulile creștinești. Adevărul l-am aflat din gura oameniilor participanți la evenimente. Căci, după episodul cu intervenția militară, au urmat acele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să nu scapi». Să binevoiți a primi cererea mea care mă rog cu lacrămi în ochi, cu genunchile plecate ca să mă liberați. Că la Dumneavoastră este nădejdea mea, cum și în războiul din 1877-78 ați fost mama răniților, așa și acum milostiviți spre mine, viteranu Costache Hagiu, că multu să roagă copilașii rămași fără sprijin ca să vă lungească viața mulți ani”. ss Viteran Costache Hagiu (m.p.) Nu știm dacă cererii de mai sus i s-a dat sau nu curs, nepurtând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele acum, și consemnările documentare păstrate în arhive, acte care ar trebui mai în amănunt cercetate și comentate, pentru ca posteritatea să cunoască fapte și adevăruri peste care „giulgiul rușinei și al uitării s-a întins prea curând”. 3. Viața spirituală „A lăsa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestei vechi vetre, se află o necropolă și urme ascunse ale unei simple construcții bisericești, ce a viat înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie se află alături de biserica în funcțiune acum. Supoziția se bazează pe urmele arheologice care atestă o viețuire aici cu o continuitatea de câteva bune veacuri, pe faptul că am văzut, în urma lucrărilor de grădinarie de prin anii 70, un craniu în zonă, pe criteriul că pe această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări arheologice adecvate vor fi în măsură să releve aievea ceea ce noi mai mult am intuit prin lumina celor semnalate mai sus, mai ales existența vetrei de sat atestată arheologic. Tot de resortul arheologiei ține acum și punerea în evidență a așezămintelor religioase vechi, care au fost cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul lor, ori alte date ce se pretează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor numi mai târziu Siliștea, Slobozia și Tămășenii constituiau laolată unitatea numită Slobozia-Umbrărești, despre care am mai amintit. Biserica Corpăceștilor de la Tămășeni, cu hramul tot Adormirea, se află înregistrată în documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle date privind vechimea locașului și a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle date privind vechimea locașului și a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din satul Umbrărești - partea de jos - neavând biserică locală, frecventau pe cele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce am luat de la biserică”. Este vorba despre biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese zidită biserica de la Siliștea, cum cea de la Tămășeni se numea a Corpăceștilor, socotim că acum urma să fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica folosită în cele mai numeroase cazuri, în pădurea locală negăsindu-se lemn de stejar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu-său, Vasile”, pe de-o parte, cu „Iordachi, așijdere de Torcești”, acesta umblând și mai înainte „fără ispravă”, acum îi împacă. Actul „s-au scris la casa popei lui Todor de Torcești”, de către Florea căpitanul. În anul următor, 1668 februarie, cu ocazia unei vânzări menționată mai sus, este menționat în rândul martorilor „popa Tudor din Torcești”. La fel, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vremurile noastre, părintele Vasile Ramfu, fiu de țărani din satul Torcești, fost elev al școlii din Umbrărești, a avut tăria și inspirația să sfideze regimul comunist, să se facă preot în condițiile când breasla preoțească era pusă sub semnul întrebării. Acum slujește la Catedrala din Tecuci, acolo unde fusese, cu peste 100 de ani în urmă, preotul iconom Hrisante Hâncu. Școala umbrăreșteană sătească O îndelungată vreme instituția care și-a asumat rolul de a continua instrucția și educația, după ce copilul dobândea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor putea comunele avea îndată profesori plătiți de statu ?”. În acest timp se înregistrează cereri de demisie de la unele școli deja în funcțiune, din cauza lipsei de interes din partea celor obligați să le sprijine, cum e cazul învățătorului care scrie: „Sunt acum trei ani de când ocup postul de profesor la această școală; în asemenea timp am întâmpinat cele mai nesuferibile lipsuri, de lemne de foc, de argatu și altele tocmai în centrul iernelor încât din asemenea cauze am căpătat o durere de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avantajat (și complice la mutare) fiind și Ilie Călugăreanu, care locuia în Condrea și era preot la biserica vecină de la Siliștea. Este de reținut faptul că numele primarului nu figurează printre semnatarii Declarației de înființare a școlii, printre reclamanți fiind acum tocmai cei ce făcuseră demersurile de întemeiere a instituției. Din ordinul prefectului, se face o anchetă la fața locului și, atât sediul primăriei, cât și al școlii se restabilesc la centru, într-o casă amenajată în acest scop, neexistând un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus citat, elevii din Torcești au fost însoțiți de M. Stamate, suplinitor; din 9 înscriși, prezintă 7 și promovează numai 3 (trei) cu specificația: „slab pregătiți din pricina deșilor suplinitori care s-au perindat la această școală”. La Condrea era învățătoare acum doamna Lucia Costea, iar la Umbrărești prezintă elevi la examen învățătorul Vasile Sobieschi. În anii următori, rămâne stabil pe postul său doar acesta din urmă, la celelalte școli din comună continuând perindările de suplinitori: Neculai Costea la Condrea, D-ra Ștefania
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Emil Brumaru Mergeam pe-o frunză Uriașă de castan. Mi-e frică să nu cad Mi-ai spus. Și-acum stau singur Și îți scriu un blues...
Blues pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10427_a_11752]