24,006 matches
-
social care asigură hrană caldă pentru circa 240 asistați, familii nevoiașe, case de copii pentru protecția copiilor aflați în dificultate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acordă ajutor social pentru aprox. 250 de persoane cu venituri mici și ajutor bănesc pentru încălzirea locuinței, pentru circa 6 000 familii pe lună, pe perioada de iarnă (noiembrie-martie). Activitatea sportivă este bine reprezentată prin orele de educație fizică și sport din învățământ, existența unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastică și alte
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
B. BISERICA DIN PLEVNA 1. Ctitori și hram Piatra de temelie („"biserica este de cărămidă, având piatră numai jos, la temelie”[1]") pentru lăcașul de rugăciune al noii comunități a fost pusă în 1887, aproape concomitent cu împroprietărirea sătenilor, fondurile bănești fiind colectate prin donații, taxe autoimpuse asupra pământului primit de la stat, prin liste de subscripții în parohie și în localitățile învecinate, grație ostenelii deosebite a enoriașilor pantahuzieri Niță Pasăre și Costea Popa Dimitriu dar și în localitățile comunei ialomițene Burdușelu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
gard din plăci prefabricate și din sârmă plasă galvanizată și împrejmuirea cimitirelor cu aproape 1000 m gard de plasă și stâlpi din beton armat. 1981- s-au creat premise pentru o nouă lucrare de pictură a bisericii, strângându-se fonduri bănești importante ("59.500 lei depuși la CEC și sold de 50 kg lumânări"[6]). Pr Iconom stavrofor Mihail Iacob ( 10 oct 1982- 1 oct 1986), fiu al satului și al bisericii prin naștere, Botez și Cununie, păstorește enoria din Plevna
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
vedea paginile de Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare) și Cuza Vodă (dezambiguizare)." Cuza Vodă este un sat în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, Muntenia, România. În 1901 s-a stabilit ca satul Cuza Vodă să fie așezat la sud de șoseaua Bănești - Bolovani, unde se întâlnește cu șoseaua naționala Târgoviște - București. Satul Cuza Vodă a fost înființat în anul 1902, cu 10 familii venite din satele din jur. Populația a crescut constant, astfel că dacă în 1941 avea 136 de familii, în
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și o moară cu aburi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei era organizată în aceeași plasă și comuna Bolovani, formată din satele Bolovani, Adunați, Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi fondată în 1862. În 1925, comuna Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni, cu 2060 de locuitori. Comuna Bolovani făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Cătunu), cu o populație de 500 de locuitori. Comuna Mircea Vodă avea în ea doar satul omonim, a fost înființată odată cu acesta, în 1887, din însurăței. Restul satelor comunei actuale erau împărțite la comunele vecine: satele Beșteloaia (astăzi, Sălcioara) și Bănești făceau parte din Bolovani, iar Podu Rizii făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna Beșteloaia, cu satele Bănești, Beșteloaia, Moara Nouă și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
carne. De obicei se cresc porci din rasele: Marele Alb, Basna și Landras.Un capitol însemnat în industria casnică îl formează creșterea păsărilor. Se cresc mai multe găini care dau ouă necesare în alimentație, iar mulți le transformă în venituri bănești.Se mai cresc gâște, rațe, curci. Albinăritul care forma o respectabilă avuție a comunei cu câteva decenii în urmă, astăzi s-a redus simțitor. A început să se extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
lac de agrement. Întreaga zonă va fi plantată cu vegetație. Planurile de închidere și post-închidere a minei au fost gândite astfel încât să se asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării, măsură condiționată de asigurarea resurselor bănești absolut necesare și care trebuie avansate sub forma unor garanții sau depozite bancare necesare acoperirii acestor cheltuieli. O eventuala externalizare a acestor activități de închidere și post - închidere a proiectului minier (denumit impropriu minier întrucât tehnologic avem un proiect mai
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
antropice. Astfel, cea mai extinsă acțiune antropică o constitue arătura, la care se adaugă folosirea numeroților fertilizatori ce au modificat ph-ul solului. În cadrul modelării antropice a reliefului trebuiesc menționate și cele 158 de movile presărate neregulat pe tot podul terasei Bănești, și care sunt puse pe seama popoarelor migratoare ("aceste movile constituind de fapt tumuli cu dimensiuni de 3-4m înălțime"). În cadrul comunei Brazi, ca forme de relief antropic, se remarcă ramblul cu înălțimea de 0,7 -1 m ce însoțește calea ferată
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
capitale ale Bisericii - 2000-2005. -În anul 2014 , Preot Paroh-Sardenie Bogdan. Biserica din satul Băhnășeni se află pe malul drept al pârâului Solonț , la 5km. de șoseaua Bacău - Moinești. Acest sfânt lăcaș a fost construit în anul 1848 ( cu ajutorul material și bănesc a 37 de locuitori ) pe moșia boierului Dumitru Strat, Sfințită în anul 1891, iar în anul 1898 primește o donație din partea boierului Vasile Lazăr. Restaurată în 1900, pictura este renovată în 1944, de către pictorul Nicolae Pleșuvu., a fost redeschisă la
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
a electrificat satul Livadia, - la 1 ianuarie 1963, a fost transferată primăria din Livadia în Baru, în acelaș an s-a asfaltat drumul național pe segmentul care traversează satul, - în 1965 - 1966 s-a construit Magazinul Universal - Cooperativa , cu contribuția bănească și manuală a locuitorilor din sat. Comerțul cooperatist a fost important la sate până în anul 1989. În concluzie în satul Livadia s-a înființat încă din timpul stăpânirii ungare serviciul administrativ, intitulat « Notariatul Cercual Livadia » până în 1918, iar după Marea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
notează că biserica de lemn de la Trotuș a fost construită în anul în anul 1816 și apoi refăcută, din cărămidă, în anul 1844. În locul acestei biserici Pr. Paroh Dominic Della Posta a construit biserica actuală în anul 1850, cu ajutoare bănești obținute de la Roma. De remarcat este faptul că această biserică avea clopotniță separată de biserică. În decursul existenței ei, această biserică a avut reparații și renovări în anul 1920 și apoi spre sfârșitul perioadei interbelice, când i s-a adăugat
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
și cea juridică, prin care puterea centrală s-a întărit. Prima reforma menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare băneasca, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze ostași mercenari, care urmau să se afle permanent la dispoziția să. Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii terminau cu muncile agricole folosind timpul pentru aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului la câmp și îngrijirea animalelor. Morile erau acționate de apă acesta fiind adusă pe un pârâu din
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
pe Mihai Lăpușneanu ; a avut o singură reparație la clădire și până în prezent și astăzi se găsește în stare bună”. Trebuie remarcat faptul că populația atât de redusă ca număr ( 344 locuitori în 1891 ), a putut construi prin eforturile lor bănești o mică biserică de zid, în timp ce alte sate mai dezvoltate nu aveau măcar una din lemn. În anul 1893, în urma arondării parohiilor și datorită apariției noii Legi a Clerului de mir, satul Șoldănești, trece ca filie la Parohia Ionășeni, cu excepția
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
ceată de meșteri bucovineni conduși de către Viorel Blănar, în vara anului 2006. Costurile au fost suportate de către credincioșii din Dejani, ajutați și de cei aflați peste hotare, neimpunându-se nici o taxă, ci fiecare contribuind pe măsura credinței și a posibilităților bănești. Costul acoperișului turnului cu ceas a fost suportat exclusiv de către tânărul profesor Marian Receanu, fiu al satului, aflat actualmente în Statele Unite ale Americii. În același an, în toamnă, tot sub conducerea preotului Valentin Funieru s-a finalizat repararea zidului exterior
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
XVIII-lea, care, la rândul ei, înlocuise o biserică din lemn și acoperită cu paie, mult mai veche. Cele două monumente, menționate mai sus, au fost realizate la inițiativa preotului "Grigore Vuță" și a familiei învățătorului "Gheorghe Strâmbu", cu sprijinul bănesc al locuitorilor satului Vad.
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
din partea populației ar fi că originea numelui ar proveni din limba latină, "Terra-Longa". Sub aspect administrativ, satul a apaținut din secolul al XV-lea județului Alba de Sus, nedezlipindu-se de domnii feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături bănești, zălogește orașului Brașov în schimbul unor noi împrumuturi, cele șapte sate săcelene, din care făcea parte și Tărlungeni, împreună cu Apața și Crisbav și care aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
preot Nicolae Lapteș, s-a restaurat acest lăcaș, fiind mutat aici de la locul din cimitir. S-au străduit la reconstrucția acestui lăcaș; Gheorghe Bodoc Lemnar, Anton Lazăr, Nicolae David și Salomeia Pester pictor care au restaurat SF. catapeteasmă cu străduială bănească și cu munca drept credincioșilor creștini din parohia Bereasa și a satelor Dănești, Tătărăni, Mircești,Rîșcani și Butucăria. Scris pentru veșnica pomenire în duminica SF. Apostol Toma din anul 1946”. PREOT, Căpitanu Constantin Localitate: Bereasa
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
din nou moșia satului Bârzești între urmașii celei de-a treia sau a patra generații de proprietari cunoscuți. Tot cu această ocazie mai este reatestat și satul "Liudești pre Bârlad", care făcea parte din moșia Bârzeștilor, și sunt atestate satele Bănești și Tărăceni care astăzi sunt doar toponime care desemnează două trupuri de moșie aflate cam la 2-2,5 km. est de satul Bârzești. Începând cu catagrafiile rusești de la 1772-1773 și 1774, satul apare în toate celelate statistici. În anul 1907
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele vechi au dispărut apărând altele noi, multe cu zidărie din cărămidă. Electrificarea satului s-a realizat în perioada 1960-1963 cu contribuția bănească majoritară a locuitorilor. Prima școală s-a înființat în anul 1900 prin strădania regretatului preot Constantin I. Manoilescu(1877-1952) cel care a păstorit în această parohie timp de 48 de ani(1899-1947). De la el au rămas prețioase materiale documentare. Încă
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Bănești este un sat în comuna Fântânele din județul Suceava, Moldova, România. Așezat pe malul drept al râului Siret, în această localitate se afla principalele instituții ale comunei Fântânele, primăria, poliția, Școala Mihai Eminescu din Bănești cu clasele 1-8, precum și o
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]