23,570 matches
-
și care nu-l vor cunoaște?" (p. 6). Pășind către esența subiectului pe calea apofatică, a definirii prin negare, Delavrancea punctează că "Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare" (p. 7), nici nu e esențializată în limbă. Din celebrul discurs al lui Ernest Renan (1990) [1882] în care cărturarul francez adresează întrebarea " Ce este o națiune?", la care Delavrancea lasă să se creadă că l-a auzit pe viu răsunând în amfiteatrul Sorbonei, literatul român nu reține decât eronat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar exploatarea nu ține seamă de naționalitate, "proletariatul trebuie să cucerească mai întîi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă națională, să se constituie el însuși ca națiune" (Marx, 1958, p. 485). Marx și Engels ajung astfel la celebra formulă de compromis care va fi ulterior oficializată de constructorii efectivi ai ordinii socio-politice teoretizată de aceștia, național în formă, socialist în conținut: "Chiar dacă nu prin conținut, totuși prin formă, lupta proletariatului împotriva burgheziei este mai întâi o luptă națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Central al Partidului Muncitoresc Român" a decis într-o rezoluție "aplicarea politicii staliniste în problema națională" (Roller, 1952, p. 752). Politica stalinistă în problema națională, ale cărei linii directoare a fost trasată de geniul teoretic al lui I.V. Stalin în celebrul său articol Marxismul și chestiunea națională, "duce la cimentarea unității politice și morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Panaitescu. De exemplu, se afirmă că "Mihai s-a urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mult încarnarea sa umană în persoana secretarului său general, regulează munca istorică prin îndrumare și instrucțiuni normative statuate în plenarele PCR. Producția istorică românească, anterior aprobată și controlată de la Moscova (după cum lasă să se înțeleagă inclusiv Roller în prefața la celebrul său manual de Istoria R.P.R.), a fost definitiv adusă în apanajul PCR. În expresia lui K. Verdery (1991, p. 215), istoriografia a intrat în "regimul de funcționare partinic" (historiography in a Party mode). Scheletul versiunii oficiale a trecutului românesc, pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea și îndiguită în perioada interbelică. Cele trei uniri devin acum "necesități obiective ale istoriei", fiecare prefigurând-o pe cealaltă și concretizând în realitatea istorică unitatea platonică a statului-națiune român. În analogie cu celebra maximă enunțată de Michelangelo Buonarotti, care pretindea că sculptura exista deja închistată în blocul de marmură, iar dalta sa nu făcea decât să scoată la lumină capodopera preexistentă, retorica național-comunistă propagă ideea că statul național unitar român exista dintotdeauna în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria recentă a umanității, întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret" rostit la cel de-al 20 congres al PCUS din 1956. Racordat temporal mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai degrabă la evoluția comunismului asiatic decât la cel est-european, cultul românesc al personalității ceaușiste a cunoscut o înflorire spectaculară cu mult timp după denunțul său pronunțat de Hrușciov. Debutul cultului ceaușist al personalității este convențional datat ca survenind în urma celebrelor "teze din iulie" 1971 pronunțate de noul secretar al Partidului prin care s-a pus capăt scurtei perioade de détente (relaxarea ideologică) cuprinsă între 1964 și 1971. Revenit din vizitele asiatice în China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnamul de Nord, Nicolae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată în edițiile mai vechi. Spre deosebire de palimpsest, ștergerea nu se manifestă la nivelul aceleiași pagini, ci poate fi descoperită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
laureat de origine română al Premiului Nobel; în 1974 a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie, împreună cu Albert Claude și Christian Duve; Medicină Victor Babeș a realizat primul tratat de bacteorologie din lume; Ioan Cantacuzino a întemeiat microbiologia; Gheorghe Marinescu este celebru pentru studiile sale despre celula nervoasă; Constantin I. Parhon este considerat părintele endocrinologiei; în 1909 a scris primul tratat de endocrinologie; Nicolae Paulescu a descoperit insulina; în iulie 1921 a prezentat în patru comunicări rezultatele cercetărilor sale privind acțiunea extractului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai și 28 octombrie, respectiv a celebrei Comete Halley, în ultimele luni ale anului. Există o limită de vârstă pentru cei dornici să se inițieze în tainele Universului? Vă adresez această întrebare deoarece am văzut printre vizitatorii dumneavoastră nu numai tineri și maturi, ci și copii de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
eu din istorie, dar în toată țara, în toate centrele mari ale țării s-au practicat asemenea discuții. Conferințe au ținut vechii profesori, despre care s-a amintit aici: Petrovici, Zeletin și alții, dar mai ales Petrovici, la Iași, în celebra Aulă, unde el ținea conferințe în tradiția lui Maiorescu. În ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un număr considerabil de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
înțeleagă aceasta. Aș crede că îmi era un lucru limpede în toamna lui 1962, la sosirea în Onești. Cum se vede, nu au lipsit șansele. Dacă prima fusese Călinescu, a doua șansă era chiar locul ales, noul oraș „muncitoresc” ajuns celebru, „zâmbet cald pe harta țării”, cum glăsuia șlagărul. Deși prin industrializarea forțată se dislocase un sat vechi de cinci secole și se polua întreaga zonă, locuințele urbane și locurile de muncă rămâneau oferte hotărâtoare. Populația a crescut de la câteva mii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat câteva zeci de titluri, încercând să încurajez nume din zonă și cărți despre această zonă, cu poeme, proză, eseuri, memorialistică, studii științifice, dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar fi să faceți un top al româncelor celebre, la ce nume și la care din operele lor v-ați opri? Nu pot să fac un top. Există personalități românești apreciate peste hotare: Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
istorie, în general, și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla la doar 2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului, un fel de „Ozana“ a copilăriei mele. Dar abia după terminarea liceului m-am hotărât să urmez istoria. Ce modele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
colaborat foarte bine cu muzeele din Piatra Neamț, Focșani și Onești. După desființarea abuzivă a Facultății de Istorie-Geografie am funcționat, până în vara anului 2006, la Liceul „G. Bacovia“, azi Colegiul Național „Ferdinand I“ din Bacău. La catedra universitară sau la catedra celebrului liceu băcăuan am conlucrat foarte bine cu cele peste 40 de generații de studenți și elevi. Munca la catedră, activitatea cu tinerii m-au stimulat în cercetarea științifică. Datorez mult acestor tineri. Nu știu cât îmi datorează ei, dar eu simt că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și importanță ce constau, spre exemplu, în faptul că probează, prin numeroase urme materiale, o interesantă continuitate de viețuire și statornicie umană pe străvechi vetre, în aceea că locuitorii ei au avut contacte cu personalități mai mult sau mai puțin celebre, care, fie își au aici originea, fie au poposit temporar pe meleagurile umbrăreștene, așa cum se va putea constata din cuprinsul volumului de față. Apoi, ritmul trepidant al mutațiilor, ce se produc în epoca modernă, schimbările actuale de la o zi la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
începutul și la finalul piesei care, deși total străină de specificul repertoriului abordat în mod curent, dar și de preferinŃele publicului, a captat interesul tocmai prin maniera în care a fost prezentată, poate și prin „citatele” decupate amuzant din opusuri celebre ca într-un joc Ńesut cu imaginaŃie și umor. Dar a apărut apoi fascinantul violoncelist Misha Maisky, poate mai puŃin șocant ca apariŃie, cu părul bogat complet albit, îmbrăcat într-o cămașă albastră, propunând Elegia în do minor op. 24
Misha Maisky din nou la Ateneu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83568_a_84893]