24,597 matches
-
cu structura logică originară (S P), sau dacă luăm în seamă posibilitatea de a gândi adevărul drept sinteză între două elemente diferite care "vin" să-i constituie unitatea din spațiul strict formal, dominat de regulile raționamentelor corecte, care pot asigura dobândirea de noi judecăți adevărate, pentru a lua în seamă și aspectul alethic al premiselor. De altfel, acest lucru s-a făcut, adevărul noilor judecăți fiind dependent și de valoarea de adevăr "Adevărat" a premiselor. Totuși, luând astfel lucrurile, ne alegem
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt sunt "cunoscute" principiile prime, iar pe baza lor devine posibilă știința, prin care cunoașterea este lărgită către general. Totuși, cum este surprins principiul prin intelectul intuitiv, ținând seama de faptul că inducția este recomandată de către Aristotel drept cale de dobândire propriu-zisă a primelor principii? ("Este evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției", pretinde el). Ce rol are intelectul intuitiv și cum se raportează la el inducția? Lăsând la o parte opiniile de mai târziu asupra inducției aristotelice (considerată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ultimă instanță, ea constituie modelul "inteligenței" omenești. De aceea, "modelul" devine regulativ pentru funcționarea facultății umane de cunoaștere. Desigur, intelectul intuitiv devine, prin ceea ce produce și produce principiile științei (și pe cele ale artei) -, constitutiv cunoașterii și oricărei "metode" de dobândire a acesteia. Nu este vorba aici despre o simplă analogie între inteligența divină și cea omenească. Aristotel pune problema puterii acesteia din urmă de a ajunge la știința veritabilă, care este filosofia primă. Or, în această privință, puterea omului de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mijlocitor al adevărului; și nu al oricărui adevăr, ci doar al celui derivat. Totuși, este vorba despre adevăruri de care are nevoie cunoașterea, atât cea științifică, cât și cea dialectică. Demonstrația (raționamentul științific) și argumentarea (raționamentul dialectic) sunt mijloace de dobândire a unor adevăruri noi, pe baza celor recunoscute ca atare. e) Formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. Desigur, concluzia a ajuns la forma sa potrivită înainte de ultima etapă a construcției silogismului prin căutarea mediului. Dar nu-i
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale celor doi termeni din care este structurată judecata (de predicație), anume subiectului și predicatului. Discutând despre modalitățile în care noțiunile relaționaeză, despre cele în care acestea se supun unor operații etc., Aristotel deschide și probleme legate de căile (metodele) dobândirii premiselor (în genere, ale oricărui tip de raționament), discutate și în alte împrejurări: mai cu seamă probleme ale inducției și raționamentului (în condițiile în care acesta din urmă oferă, prin concluzia sa, premise pentru noi raționamente). Totuși, intenția logicianului nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de reguli privind "activitatea formală a intelectului și rațiunii"; dar ea devine "dialectică" depășindu-și caracterul legitim -, dacă pretinde statutul de "organon pentru a produce real cel puțin iluzia unor afirmații obiective"101; fiindcă, în acest caz, ea ar pretinde dobândirea adevărului, cu toate că, strict formală fiind, ea nu poate avea acces la "obiect", termen, totuși, necesar în "ecuația" adevărului, așa cum apare el pentru Kant și, cum am văzut deja, în orizontul dictaturii judicativului. Și fiindcă logica generală a fost deseori considerată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care sunt dezvăluite limitele intelectului și ale rațiunii ca facultăți de cunoaștere, așadar ca orizonturi ale elementelor constitutive ale cunoștinței veritabile, în care acestea pot fi determinate, luate ca ceea ce sunt, urmărite în funcționarea lor constitutivă sau doar regulativă pentru dobândirea cunoștinței. Analitica transcendentală (prima parte din sistematica logicii transcendentale) este, întâi, un "canon", pentru că instituie un corpus de principii ce reglează folosirea corectă a intelectului pur; ea are două forme: analitica conceptelor și analitica principiilor. În anumite condiții, conceptele pure
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transcendentală, în schimb, are în vedere tocmai raportarea intelectului, prin regulile sale, la obiecte, chiar dacă unele concepte ale sale (categoriile) sunt exclusiv a priori. De aceea, logica transcendentală este în mod direct o logică a adevărului. Este necesară, așadar, pentru dobândirea unei cunoștințe veritabile de o relație a formelor intelectului cu obiectele, dar una care face posibilă raporarea la obiectul dat în sensibilitate, nu la obiectul ca "lucru în sine". De aceea aplicarea logicii transcendentale în scopul constituirii cunoștinței prin partea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îndeosebi pe cel al lui Kant de "critică a rațiunii pure". Mizând pe actul "scoaterii la iveală a temeiului" și pe cel al diferenței ontologice așezată în mai multe ipostaze operații înrudite logic -, Heidegger conduce demersul, după propria mărturisire, către dobândirea unei înțelegeri pre- ontologice a Dasein-ului (a ființei acestuia), cu totul necesară, potrivit însuși proiectului său, înțelegerii ontologice a ființei, adică înțelegerii propriu-zise a ființei înseși; și, desigur, ajunge și la o predare a acestei înțelegeri, împreună cu proiectul său realizat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
știință. În perspectivă istoric-naturală însă, distincția în cauză este formulată ca atare înainte de Aristotel, în cadrul Școlii eleate, de către Parmenide, așa cum a fost arătat în capitolele anterioare. Eleatul, precizând obiectul științei (ceea-ce-este, ființa), indică și temeiul posibilității de a o practica: dobândirea adevărului prin refacerea relației de identitate dintre gândire și ființă. La fel procedează, cumva, și cu părerea, deși în cazul ei nu mai poate fi vorba despre o identitate inițială cu obiectul, căutată pe o anumită cale; aceasta din urmă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discursul de tip tezist, legat de unitatea aspectului alethic, ale cărui ținte sunt legate, în mai mare sau mai mică măsură, întotdeauna, de adevăr; teza (o teză, mai bine zis) este socotită, de cele mai multe ori, un adevăr, și ea condiționează dobândirea altor adevăruri, chiar și atunci când teza este negată; b) corectitudinea gândirii se sprijină exclusiv pe reguli de raționare (de gândire), care prestabilesc traseele gândirii în mișcarea sa de la o teză către o concluzie justificat adevărată; c) concentrarea ideii de adevăr
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală" a construcției logicii este lămurirea sarcinii fundamentale a filosofiei, anume dobândirea adevărului. Astfel de fapte au reprezentat o puternică motivație pentru instituirea filosofiei, în lucrarea de față, ca sistem de referință pentru operarea reducției judicative a dictaturii judicativului. Dar s-ar fi putut altfel, dată fiind poziția filosofiei în orizontul judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectăm, ca și cum ar putea surveni "aici", între zidurile dictaturii judicative. Dacă el s-ar produce ca atare, atunci non-judicativul ar fi în ființa sa, iar logos-ul și-ar anula "suferința" împărțirii sale, a amputării logos-ului formal, în sensul dobândirii, de către acesta din urmă, a unui destin la care participă deja gândirea, rostirea și făptuirea: tot ce ține de uman. Retragerea timpului este, e drept, un eveniment, chiar și într-o proiecție a sa; de aceea se cuvine ca, odată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
direcți în străinătate și au obligația notificării acestei investiții la Banca Națională a României - Direcția statistică. ... (2) Notificarea investiției se va efectua prin completarea și transmiterea letrică a formularului prezentat în anexa nr. 4, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra a cel puțin 10% din capitalul social subscris al companiei nerezidente respective. ... (3) Rezidenții care, la data intrării în vigoare a prezentei norme, au deja calitatea de investitori direcți în străinătate au de asemenea obligația notificării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155679_a_157008]
-
2. Felul activității 3.2.5. │Profesii libere [ ] │ │ │Autorizație nr. ..... dată .../.../.... organ emitent ......... 3.2.6. │Drepturi de proprietate intelectuală [ ] 3.2.7. │Altele [ ] ........................................ 3.3. │Dată obținerii primului venit ........./.............. 3.3.1. │Data începerii activității ........./.............. 3.3.2. │Dată dobândirii călita��îi de angajator ......../...... 3.4. │ Bancă Cont 4.1.1.1 │din operațiuni taxabile 4.1.1.2 │din operațiuni scutite cu drept de deducere 4.1.3. │Realizați în exclusivitate operațiuni care nu dau drept │ │ │de deducere a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156203_a_157532]
-
Tentativă la infracțiunile 1.44 │Efectuarea cu știința de │Art. 43 din Legea│Art. 43 din Legea Se pedepsește conform legii. 1.45 │Schimbarea sau transferul de │Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. 1.47 │Dobândirea, deținerea sau │Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. 1.48 │Tentativă la infracțiunile Art. 23 alin. (3)│Art. 23 alin. (3) 1.49 │Desfășurarea fără licență a │Art. 9 alin. 1.54 │Alte fapte săvârșite în domeniul 2.01
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175766_a_177095]
-
Tentativă la infracțiunile 1.44 │Efectuarea cu știința de │Art. 43 din Legea│Art. 43 din Legea Se pedepsește conform legii. 1.45 │Schimbarea sau transferul de │Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. 1.47 │Dobândirea, deținerea sau │Art. 23 alin. (1)│Art. 23 alin. 1.48 │Tentativă la infracțiunile Art. 23 alin. (3)│Art. 23 alin. (3) 1.49 │Desfășurarea fără licență a │Art. 9 alin. 1.54 │Alte fapte săvârșite în domeniul 2.01
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175767_a_177096]
-
b) numele proprietarului se scrie în așa fel, încât să se elimine orice dubiu cu privire la identitatea acestuia: dacă este persoană fizică, se scrie numele, prenumele, iar dacă este persoană juridică, se înscrie denumirea acesteia; ... c) operațiunea cuprinde: menționarea modalităților de dobândire a proprietății, certificate de acte juridice corespunzătoare: transmiterea proprietății, modificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub forma proprietății exclusive, comune în devălmășie sau indivize, precum și prețul; ... i. servitutile stabilite în favoarea imobilului se înscriu în partea B, pentru a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
sau mai multe acte juridice succesive pentru care nu s-a cerut înscrierea în cartea funciară, aceasta va fi cerută de ultimul dobânditor, menționându-se situația tuturor transferurilor anterioare. Articolul 48 (1) Înscrierea în cartea funciară a actului juridic de dobândire, constituire, recunoaștere, stingere, modificare și de transmisiune a unor drepturi reale imobiliare are ca efect opozabilitatea față de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu același obiect, de la același autor, care nu au efectuat această operațiune sau au efectuat-o ulterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
din 14 iunie 2011. (2) Pentru admiterea cererii se vor avea în vedere: ... a) documentația cadastrală/tehnică a imobilului întocmită de o persoană fizică sau juridică autorizată, recepționată de biroul teritorial; ... b) înscrisul doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real. ... Articolul 62 (1) Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară la prima înscriere se vor deschide cărți funciare în baza documentației cadastrale recepționate, prin care se atribuie număr cadastral, a înscrisului doveditor al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
Articolul 62 (1) Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară la prima înscriere se vor deschide cărți funciare în baza documentației cadastrale recepționate, prin care se atribuie număr cadastral, a înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real și a certificatului fiscal sau adeverinței eliberate de primăria în circumscripția căreia se află situat imobilul. ... (2) Concomitent cu deschiderea cărții funciare se vor face verificări și se va menționa în registrele de transcripțiuni și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
bilanț, la imobilizări financiare, numai partea cu scadenta mai mare de 12 luni, diferența urmând a fi reflectată la creanțe. ... Evaluarea inițială 106. - Imobilizările financiare recunoscute că activ se evaluează la costul de achiziție sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Evaluarea la data bilanțului 107. - Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare. 7.2.5. Reguli ele evaluare alternative 7.2.5.1. Reevaluarea imobilizărilor corporale 108
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
cotizare total: .... ani .... luni .... zile, din care: ..... ani ..... luni .... zile, realizat anterior datei de 1 martie 2002; ..... ani ..... luni .... zile, realizat ulterior datei de 1 martie 2002. 3. Categoria de șomer indemnizat: - 6 luni; - 9 luni; - 12 luni. 4. Data dobândirii dreptului la indemnizația de șomaj ............... 5. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data stabilirii dreptului: ...................................... lei 6. Indemnizația de șomaj la data stabilirii dreptului: (cuantum) .................... lei, din care: - ............ lei reprezentând .......... % din salariul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180328_a_181657]
-
Legea nr. 375/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Se vor organiza doua categorii de cursuri, după cum urmează: - cursuri de pregătire de maxim o săptămână și care pot avea un număr de cursanți cuprins între 25-50 persoane/modul pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurii și submăsurilor pilot componente; - cursuri specializate de management (ex. managementul durabil al resurselor de apa cu utilizare agricolă în strânsă corelație cu refacerea și conservarea calității mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
spațiul rural (agroturism, acvacultura, creșterea albinelor, și altele asemenea). Cursurile de pregătire se pot organiza pe module care pot dura maxim trei săptămâni și pot avea un număr de cursanți maxim de 50 persoane pe modul. Se pot organiza pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurilor și submăsurilor Programului SAPARD, dar pot fi și cursuri specializate de management, marketing, etc. Pentru elaborarea conținutului cursurilor de pregătire vor fi finanțate activități specifice prin măsura "Asistența tehnică" a Programului SAPARD. 5. CRITERII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]