27,087 matches
-
eu peste câteva ore, s-au retras în apartamente bine păzite, închise cu gratii, ascunse în curți interioare pline de verdeață. Insule de Paris, cu alte cuvinte. Întrebarea mea de "barbar" (cu ghilimele) canadiano-român este următoarea: cât va mai dura liniștea din insulă ? (Pasaj adăugat ulterior 1: "Parisul, marele Paris, a devenit mic. Prea mic pentru puzderia de oameni care îi adăpostește. Strada e apoplectică, metrourile agonizează, magazinele sunt în pragul exploziei. Nu se mai poate deosebi între turiști și localnici
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că am venit pe lume ca substitut al unui frate mort la șaisprezece ani.) Au însemnat o casă în care se citea și se asculta multă muzică, și se jucau regulat cărți, pocher și rummy pe sume simbolice. Au însemnat liniște - cel puțin în existența mea - și bunăstare. Rigorile nu le-aș putea generaliza. Cred că au fost mai mult personale. Mă tem că trebuie să repet, inevitabil, lucruri pe care le am mai spus. R.P. Nimic nou sub soare, nici măcar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cartea aceasta le cunosc foarte bine. Le-au auzit de zeci de ori în jur, inclusiv adolescentele care înjură de ce n-au. Nu suntem o nație de mimoze pudibonde. A.R. Ar fi prea anost. R.P. Aș reveni acum, pentru ca liniștea să fie de scurtă durată, la perioada tenebroasă din viața dumneavoastră. Și v-aș întreba care au fost cele mai mari spaime de care ați avut parte. V-aș ruga să ne povestiți despre ele. Cum ați trăit perioada rebeliunii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Purtat pe- aripi de îngeri spre lumi de paradis.... Pe fața ei frumoasă alunecă o rază Ce fruntea i-o săruta și umărul ei gol... Din colțul de fereastră deasupra ei veghează, Aceeași lună plină urcând pe cer domol... E liniște, adâncă, doar șipotul din vale, Suspina în vraja nopții și murmura ușor, Iar undeva departe... s-aud încă cavale Cântând mereu tristețea unui pribeag amor...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93336]
-
dumitale a fost un elev deosebit a acestui liceu și ajuns om mare, dar tu drăguță ești o podoaba, un neastâmpărat...uite, ai doi lei și ada, te rog, niște țigări de la Goras”...și apoi ca prin minune... se făcea liniște în clasă. Colegul nostru abia aștepta acest moment, pentru a scăpa de istorie și pleca pușcă, de parcă ardea chioșcul lui Goras, din parc, dar... venea abia la sfarsitul orei... cu o înfățișare tristă și spăsita... aducând trofeul: țigările salvatoare... Pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
un extravagant spunând că dacă Shakespeare, Balzac și Homer ar fi trăit o mie sau două mii de ani, editorii n-ar fi avut nevoie să publice pe nimeni altcineva. Cu Cervantes, Tolstoi și Dostoievski, eu zic că putem ajunge la liniștea moralistului din urmă cu 300 de ani, care-și începea Caracterele sale, și el, cu vorba aceea grea: tout est dit. Neliniștea mea în această direcție ar începe din clipa când aș descoperi că în paginile ziarelor lumii se petrec
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ce mic te vedem de aici... CAP COM (HOUSTON): Fratele cel Mare vă supraveghează... SNOOPY: Să nu te plictisești, John. Și cât lipsim, nu accepta nici un rendez-vous... YOUNG: N-aveți grijă... Acum, dacă nu vă supărați - gura! Am nevoie de liniște... BERNARD GOIN (25 de ani, după ce a încercat să se sinucidă, culcându-se pe linia ferată Paris-Calais și așteptând un rapid de 140 km/oră - mecanicul a frânat la timp): Voi încerca din nou... La 8 mai 1794, Casinhol Dubail
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pușcăriașul îngrozit e adus în celulă, la 5 ore după evadare. Cunosc nenumărați oameni cinstiți care evadează după toate legile evadării și se trezesc, bătând câmpii, exact în perimetrele unde bat, șuieră și explodează obuze cinstite. Nimeni nu mai găsește liniște în evadare. Toate edenurile sunt poligoane de tir. La capătul funiei făcute din cearșafuri se află spaima de balistică. Și toți revenim în igluurile noastre sub sau fără escortă - căci ce mai contează jandarmii în toată povestea asta? În această
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
din norduri reci, Aducând frig, vifor și furtună; Te urmăresc mereu cum pleci Prietenul meu, cel de pe urma... Cad burme reci pe deal, pe vii Cad frunzele din vechi arțari; Eu încă aștept, poate revii, Tu, prieten drag, de ce dispari?... În liniște ... se rup și cad Îngălbenite frunze-n roi; Și plâng iar crengile de brad Când nu va fi unul din noi. Vin... spre prăpastia din hau S-astern cuminți să moara-n lut, Mi-e dor de tine scumpul meu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
8 februarie 1985) „Traduse în multe limbi pe glob, cărțile tovarășei Elena Ceaușescu sunt nu numai importante descoperiri științifice - dar și manifeste ale păcii, întrucât aceste originale cercetări teoretice au devenit baza unei industrii puse în slujba omului și a liniștii sale. Există o relație firească și necesară între munca științifică a tovarășei Elena Ceaușescu și înaltele sale funcții politice.“ (Nobil însemn al dăruirii. Omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, București, Editura Eminescu, 1987) BĂLEANU Andrei Adevărul e membru de partid (nota V.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dușmănoase. Pentru că în această țară, pe care revoluția a primenit-o din adânc, omul vede de pe alte poziții perspectivele omului și, după ce a găsit formula fericirii, dorește fericirea tuturor făpturilor conștiente și sensibile și nu râvnește la cotropire, ci la liniștea, progresul și libertatea omenirii.“ (Scînteia, 11 octombrie 1957) Există și o femeie fericită în RPR: Lucia Demetrius (nota V. I.) „...în fața noastră se deschide un câmp larg de activitate. Grija partidului creează cele mai bune condiții pentru ca fiecare femeie să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care dă ideea unei false libertăți. Socialismul însă nu se poate construi cu jumătăți de măsură, cu șovăieli pe drum, cu cochetării.“ (Gazeta literară, 10 iulie 1958) Lucia Demetrius mereu la datoria slugărniciei (nota V. I.) „China are nevoie de liniște pentru marea operă pe care o săvârșește, și noi, cei ce credem în dreptul la fericire al tuturor popoarelor, noi, cei ce vedem în China una dintre țările cele mai pline de dinamism și frumusețe, ne împotrivim cu energie încercărilor americane
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
face totul pentru binele oamenilor. Savantul pune la bătaie timpul, prețiosul timp de zi și de noapte, pentru binele oamenilor. Și dincolo de toate, femeia, Elena Ceaușescu, fiica țării, într-o sinceră și fără de egal pledoarie, pentru frumosul în viață, pentru liniștea pruncilor noștri, pentru liniștea crezului nostru, pentru pacea acestui pământ.“ (Luceafărul, 6 ianuarie 1979) VOICULESCU Lucian „Bărbatul acesta - sub cugetu-i larg - De poate cuprinde întregul mândriei De-a reașeza neamul său României Prin șaizeci de cercuri, cu trunchiul-catarg.“ („În graiul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oamenilor. Savantul pune la bătaie timpul, prețiosul timp de zi și de noapte, pentru binele oamenilor. Și dincolo de toate, femeia, Elena Ceaușescu, fiica țării, într-o sinceră și fără de egal pledoarie, pentru frumosul în viață, pentru liniștea pruncilor noștri, pentru liniștea crezului nostru, pentru pacea acestui pământ.“ (Luceafărul, 6 ianuarie 1979) VOICULESCU Lucian „Bărbatul acesta - sub cugetu-i larg - De poate cuprinde întregul mândriei De-a reașeza neamul său României Prin șaizeci de cercuri, cu trunchiul-catarg.“ („În graiul inimii“, Scînteia tineretului, 18
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ați făcut aici antren, ați instigat lumea la revoltă și acum vă luați tălpășița, ai?! Și aud că nu e prima dată tovarășul muzician e dornic să se manifeste. Am să vă încropesc eu imediat un raport de tulburare a liniștii publice, de acțiune împotriva regimului și o să vă duc eu frumos, așa, de aripioare, porumbeii lu’ tata, la secție, să vie mă-ta să te pupe rece, măi, artistule...“ Milițianul gras făcu un semn celor doi soldați care-l însoțeau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
curcă prăjit și servit anume pentru vizita tovarășei Găinușă. Schimbul trei a fost aproape anulat, iar multe curci au adormit pe banda care le ducea la tăiat. Așa un chef nu se mai pomenise încă în Holdingul de lângă oraș și liniștea a căzut doar odată cu dimineața, când negrul nopții se desface încet-încet în fâșii inegale și cerul devine un pic rozaliu... Ioana Ocneanu-Thierry S-a născut în 1968. A absolvit Facultatea de Litere și a fost asistentă la catedra de Limbă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tăceam ca peștele. Mă uitam la ele ca la un film mișto. Polonez (Domnișoarele din Wilko?). O comunitate de fete lângă care te simțeai în siguranță. În rest, frig ca naiba în cameră și masturbatorii pe la geam, dincolo de perdele. O liniște de-ți țiuiau urechile. Zumzetul neonului care făcea ca totul să pară sinistru, ca la spital. Reșoul pe care trebuia să-l păzești, ca să nu te prindă controlul (ce spaimă mai trăgeam când bubuiau ăia pe la uși și urlau „Deschideți
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
spălat, însă, nu m-am dat cu spray, că mai am un pic de tot și mă tem că nu-mi ajunge nici pe diseară. M-am repezit la dulap să-mi scot toate hainele pe pat, să cuget în liniște; altceva tot n-aveam ce face. Până la haine am văzut însă că mama, la curățenia de ieri probabil, mi-a răzuit de pe ușa dulapului abțibildurile cu Monchichi! Asta chiar că m-a doborât. După ce că n-am nici un prăpădit de afiș
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
doar n-o să stai acum cu gândul numai la banii mei! Și-am aruncat spre el o mână de monede ca o ploaie, atât cât să demontez atmosfera de ciment din sala de clasă. Când s-a făcut din nou liniște, i-am spus: — Ca să dovediți ce-ați spus, va trebui să aduceți treizeci de profesori bravi din tot județul care vor asista la aceeași lecție și abia după aceea vom mai sta de vorbă. Nu știu ce avea de gând să facă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în apă și anestezie peridurală) că înjurăturile grosolane ale ginecologilor (obișnuiți să arunce dilatatoare metalice ca la un joc de darts în vaginele pacientelor neanesteziate) primeau replici și blesteme subțiratice din partea femeilor care nășteau/avortau/se chiuretau după complicații. Doar liniștea era incredibilă, în rarele momente când din „sala de tortură“ nu se auzea nimic: putea foarte bine să fie un avort penal (cu securistul alături), un chiuretaj aranjat pe șest, o cezariană cu probleme. Se năștea sau se murea într-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
era tatăl meu, ci pentru că așa arată faptele. La 6 ani am fost dat la grădinița din cartierul Aurora la ,, grupa mare “. Educatoarea, doamna Cercel, ne-a spus printre altele că pachețelul de mâncare trebuie să-l mâncăm încet, în liniște. La un moment dat rămăsesem ultimul și ceilalți au așteptat minute bune până ce am terminat și eu de mâncat; ca un copil disciplinat ce eram, eu aplicam serios în fapte ,,indicațiile” educatoarei. Poate chiar puțin cam exagerat. Îmi amintesc de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
-și dea seama ce se întâmplă, populația trebuia dresată să rabde în speranța unui ,,viitor luminos”. Iar bolșevicul de onoare al țării s-a achitat cu brio de această sarcină pentru a-și păstra scaunul; țara a fost jefuită în liniște, cu ,,iubire creștinească” și pace socială. Când am văzut în ce direcție se îndreaptă lucrurile, în primii ani când presa era mai liberă, am început să scriu pe la diverse publicații. Au apărut mai multe articole în presa locală, în special
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nu era avertizat în nici un fel, era chemat la vreun interogatoriu, iar după 6 luni murea de „cancer osos”! Și această procedură a devenit cunoscută marelui public și în consecință deranjantă pentru asasini care voiau să-și facă ticăloșiile în liniște. Tehnica a progresat și dacă atunci era nevoie de o servietă pentru a iradia un om prin vreun local, pe la un cinematograf, sau altfel de reuniuni, astăzi este nevoie doar de o cutiuță de mărimea unei telecomenzi cu care oamenii
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sărit la bătaie. L-am dat în judecată, aveam și martori, iar după o lună când ne aflam la comisia de împăciuire, a venit la mine să-l iert că a greșit și tot tacâmul. În luna respectivă am avut liniște, nu mă mai deranjau cu zgomote, am renunțat la plângere iar fix a doua zi, acesta a dat altă petrecere, cu tropăituri care mai de care mai apăsate. Atunci am înțeles cu ce fel de individ am de-a face
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nu mă simt bine, și fără să fac nici un zgomot mă mutam în cealaltă parte. După câteva minute deasupra se auzea zgomot de pași, din nou nu mă simțeam bine și reveneam la primul loc. Din nou primele minute era liniște iar apoi din nou zgomote deasupra și din nou nu mă mai simțeam bine. Iar acest ,,scenariu” se întâmpla permanent. Mi-am dat seama că Dosoftei știa permanent în ce parte a locuinței mă aflam. De altfel această senzație o
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]