23,734 matches
-
ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de Lucian Blaga, mitul marii treceri. Revendicată În egală măsură de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vechi și noi” evocă viața socială și politică a Țării Românești cuprinsă Între anii 1814 - 1830 (după cum spune autorul). George Ivașcu afirmă că romanul este „un muzeu viu al societății din prima jumătate a veacului al XIX-lea” Dinu Păturică sosește la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspru, știa toate Înfundăturile, cunoștea pe toți oamenii buni, dar și pe cei răi. Porcar priceput, el recunoaștea urechea grăsunului și În oala cu varza. Era Însă discret și tăcut În privința treburilor care nu-1 priveau În mod direct. Lică a sosit la Moara cu noroc Într-o dimineață. Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han cu BuzăRuptă, cu Săilă Boarul si cu Răuț. A stat de vorba cu oamenii și l-a Întreabat pe Ghița dacă știe când vine arendașul evreu după chirie. Erau la han si trei țigani care cântau; lui Lică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intorcea singur dinspre Fundureni. Bănuia că Ghiță știa unde fusese plecat și pentru ce anume. Ghiță se hotărâse să plece la Ineu, să1 caute pe Pintea, să-i spună frământările lui În legătură cu Lică, dar și-a schimbat gândul. Pintea a sosit pe neașteptate la han și s-a interesat ce oameni au trecut pe acolo În ziua precedentă. Ghița a refuzat să-i spună și a negat orice legătură a lui cu Lică. Pintea Îi spusese că fusese tovarăș cu Lică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se afla un fecior. El le spune femeilor de la han că drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În seama lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece spre Ineu, deși ploua cu găleata. Slugile și cei doi jandarmi, lăsați la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit să plece, vede un mare boier, sosit la han, când tocmai cobora dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl cinsteste pe boier și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
țara”, aproape egale ca Întindere; romanul are un subiect urmărit pe planuri paralele, dintre care, două principale și mai multe secundare. În primul plan (primul capitol), este prezentat Titu Herdelea, personaj existent și În romanul Ion, el reprezentând vocea naratorului, sosește la București, stăpânit de aspirații poetice și gazetărești (personaj autobiografic), dar este Înfrânt de mediul social existent. Tot În acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
București a tânărului Felix Sima, absolvent al unui liceu din Iași, orfan de părinți, dar aflat, În urma unei hotărâri judecătorești, sub tutela lui moș Costache, până la majorat, pentru că mama lui era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix Sima sosește În capitală, Însuflețit de dorința de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic. El sosește la București, „Într-o seară de la Începutul lunii iulie, 1909...”, ajunge pe strada Antim, unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
până la majorat, pentru că mama lui era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix Sima sosește În capitală, Însuflețit de dorința de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic. El sosește la București, „Într-o seară de la Începutul lunii iulie, 1909...”, ajunge pe strada Antim, unde se afla casa unchiului său, moș Costache Giurgiuveanu, „fotografiată” de autor Întro manieră balzaciană, dar la vederea acestuia, bătrânul, punând În evidență trăsătura lui fundamentală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai îndrăzni să aibă o atitudine ostilă față de D-l General Ion Antonescu, căci Germania nu sprijină și nici nu va sprijini niciodată pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. 1. Dela refugiați În ziua de 22 Iunie a.c. au sosit la Rădăuți primii răniți germani de pe front. Printre aceștia se afla și un rănit român. Rănile, la majoritatea soldaților, erau provenite din cauza minelor. Toți răniții au fost internați în spitale. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR C. 4 TERIT. Colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ales în direcția Gării și a Liceului Internat. Tot în dimineața zilei de 29 Iunie a.c., grupuri de manifestanți au ocupat cabina din stația Nicolina unde s'au întărit, intenționând să atace trenurile militare germane în trecere prin Iași. Dar sosind armata, a urmat un schimb de focuri. Demonstranții au fost arestați. În timpul acestei ciocniri, toate transporturile pe calea ferată, prin stația Nicolina au fost întrerupte timp de câteva ore. În sfârșit, la orele 7 dim., organele polițienești au început arestarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Jandarmi Iași, sublocotenentul de rezervă Trandaf Aurel 198, cu un subofițer și 30 de jandarmi au luat în primire în 35 vagoane, 2350 de evrei, pentru transportul lor în lagărul de concentrare din Garnizoana Călărași. Transportul acestor evrei a sosit în Călărași în ziua de 6 iulie 1941 ora 15. În timpul transportului de la 30 Iunie 1941 la 6 Iulie, au murit pe drum: 10 la Mărășești, 327 la Mircești, 654 la Tg. Frumos, 53 la Roman, 300 la Săbăoani, 40
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transportului de la 30 Iunie 1941 la 6 Iulie, au murit pe drum: 10 la Mărășești, 327 la Mircești, 654 la Tg. Frumos, 53 la Roman, 300 la Săbăoani, 40 la Inotești, adică total morți pe drum 1384. În Călărași au sosit morți în vagoane 25 care au fost îngropați în cimitirul evreiesc local. Total general morți 1409. Evreii debarcați au fost duși în cazarma Reg. 23 Infanterie remiză pontonieri: La 7 Iulie au mai murit 5, iar circa 69 sunt în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
28 Iulie 1941 Sublocot. I. Manu297 către Compania 58 Poliție La ord. Dvs. din 26 Iulie 1941; Am onoare a raporta că în ziua de 27 Iulie 1941 ne-au fost trimiși din Basarabia 4260 evrei, iar astăzi ne-au sosit încă 6000, total peste 10.000 (zece mii). Dl. Colonel Pretor al Armatei a ordonat că va lua măsuri și voi primi ordine privitor la destinația acestor convoaie. Deocamdată staționează cu toții în această comună. Fiind număr foarte mare, lipsiți complet de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obștesc se dau numai de Comandamentele Teritoriale și Marele Stat Major, conform dispozițiunilor în vigoare. Numai aceste aprobări vor fi luate în considerație de Cercurile de Recrutare și emite ordinele de rechiziție la întreprinderea respectivă. Orice alte aprobări ce vor sosi la Cercul de Recrutare se vor înainta Marelui Stat Major Secția I-a pentru a decide. 13/. Marele Stat Major recomandă ca această chestiune să fie tratată cu toată atențiunea, să nu se admită niciun fel de intervenție sau abatere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
26-Armata a 4-a, dosar nr. 870, f. 615; Matatias Carp, Cartea Neagră, volumul III, documentul nr. 118, p. 208. Documentul nr. 127 PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL MILITAR TELEGRAMĂ VRANCEA 480, Domnul Mareșal ordonă să se dea imediat, pe măsură ce sosesc, detalii asupra celor petrecute la Comandamentul Militar Odessa și Gorun 481. Deasemenea să se ia drastice măsuri de represalii. D. O. Șeful Cabinetului Militar Colonel R. Davidescu 482 *) Adnotare: "Președinția Consiliului de Miniștri No 561. 22.X.941 Expediat ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de interes obștesc. * 2). Ordinul Nr. 30.481 din 12 August 1941619, care prevede: Verificarea detașamentelor alcătuite în grabă de Ministerul Afacerilor Interne și constituirea lor conform dispozițiunilor legale. Pregătirea ce urmează a se face de autorități, înainte de a le sosi detașamentele de evrei. Constituirea comisiunilor speciale pentru verificarea evreilor. * 3). Instrucțiunile speciale Nr. 32.186 din 25 August 1941620, care prevăd: Compunerea comisiunilor speciale pentru verificarea evreilor; Durata activității lor: până la 15.IX.1941 în provincie; până la 30.IX.1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
motivate la Cercul de Recrutare respectiv; cererile având avizul prealabil al Camerei de Muncă; Cu avizul C.R. cererile întemeiate sunt trimise direct Marelui Cartier General; Nu pot fi luate în considerație de către Marele Cartier General decât cererile care vor fi sosit până la data de 15 Ianuarie 1942; Marele Cartier General va decide asupra fiecărei cereri în parte, după care le va înapoia Cercului de Recrutare, care va comunica imediat rezultatul celui interesat; Evreul care a primit răspunsul afirmativ de la C.R. va
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
interval de timp se va revoca ordinul de trecerea lor în Ucraina. 3). Cu ocazia sosirii ultimului detașament de evrei de la Ediniți, suntem informați de asemenea că s'au făcut abuzuri prin aceea că evreii, în loc să fie trecuți, imediat ce au sosit, pe jos în Ucraina, au fost opriți timp de o săptămână la Nistru, după care au fost trecuți în Transnistria, cu toate căruțele care aveau cai buni, deși de către șeful postului Otaci s'a atras atențiunea Căpt. Popescu 628 că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
GUVERNATORUL BUCOVINEI CERNĂUȚI La ordinul Domniei voastre Nr. 92 din 22.XII.941675, de a raporta detaliat cum s'a făcut operațiunea "evacuării evreilor din Dorohoi", am onoare a raporta cele ce urmează: În dimineața de 5.XI a.c. abia sosisem de la convocarea din ziua de 4.XI.1941, de la Ministerul Afacerilor Interne. La Prefectură erau adunați toți pretorii din județ și Președintele Tribunalului, convocați din timp de subprefect pentru luarea tuturor măsurilor de organizare a Plebiscitului, care trebuia să înceapă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la Ministerul Afacerilor Interne. La Prefectură erau adunați toți pretorii din județ și Președintele Tribunalului, convocați din timp de subprefect pentru luarea tuturor măsurilor de organizare a Plebiscitului, care trebuia să înceapă în ziua de 9.XI.1941. Tot atunci sosise la Prefectură Dl. Lt. Col. Petrescu și Maior Tarnavschi 676 de la M.C.Gl. împreună cu Colonel Mânecuță Inspectorul Jandarmeriei Provinciei 677 și Inspectorul Marin Florescu de la B.N.R.678, cu câțiva funcționari. Lt. Col. Petrescu îmi înmânează ordinul Domniei Voastre secret. Nr. 45 din 28
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ziua de 14, nu am mai intervenit ca evreii răspândiți prin țară să fie înapoiați, în credința că Ministerul Afacerilor Interne cunoaște situația. Rezultatul a fost că la începutul lunii decembrie a.c., aproape o lună de zile, ne-am pomenit sosind pe rând toți evreii plecați, creându-ne următoarea situație. Cei ce fuseseră internați ca suspecți a trebuit să-i internăm și să-i păzim noi aici, fără a-i putea izola completamente de restul populației evreiești rămase. Cei ce fuseseră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ziua de 15 Ianuarie 1942 1/. STAREA DE SPIRIT. a). În armată bună. b). A populației bună. 2/. UNGURI. Ungurii din Ardeal privesc cu interes vizita D-lui Ribbentrop 763 la Budapesta. În legătură cu acest eveniment politic, ei comentează că a sosit momentul ca Ungaria să redobândească întregul Ardeal, fără de care nu este dispusă a participa cu armata sa la războiul împotriva bolșevismului. Chestiunea se urmărește. 3/. EVREI. În ultimul timp, evreii au lansat zvonul că proprietățile lor imobiliare, care au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]