KorAP: Find »[drukola/base=unire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...942 943 944 ...965 >

24,125 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

sprijinită de autoritățile statului. Noua organizare a Bisericii Catolice corespundea statului român independent și împreună cu Provincia greco-catolică română de Făgăraș și Alba-Iulia, a constituit o veritabilă Romania Catholica, care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să stabilească relații diplomatice cu Sfântului Scaun și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea situației cultului catolic din România. Discuțiile dintre Vatican și autoritățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din punct de vedere al intereselor superioare ale poporului nostru, cea dintâi și cea mai grea chestiune"277. Tabloul cultelor era mai complex decât tabloul etnic, deoarece în foarte puține cazuri religia se suprapunea pe o anumită naționalitate"278. Marea Unire a schimbat radical situația existentă în ceea ce privea cultele. În Constituția din martie 1923, s-au regăsit articole și legi referitoare la acest subiect. În articolul 22, de exemplu, se specifica: "Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor deopotrivă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a reprezentat pentru politica externă a României un obiectiv prioritar. Situația Bisericii Romano-Catolice din România Mare s-a modificat în mod radical față de perioada anterioară. Dacă înainte de 1918 exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu au fost lezate în niciun fel interesele statului român sau ale Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea situației Bisericii Catolice din România consacra rezolvarea unei probleme dificile și sensibile apărute după Marea Unire și anume problema cultelor. Statutul Bisericii Catolice fusese stabilit prin Concordatul din 10 mai 1927. Potrivit acestuia, au fost înființate 5 dieceze: Alba Iulia și Oradea-Satul Mare în Transilvania, Timișoara în Banat, Iași în Moldova și București în Muntenia. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost în special Transilvania (deși circulau unele publicații de tradiție și în Bucovina), din cauza contextului istorico-politic ce a dus la contopirea luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
George Barițiu. Acest cleric unit de la Blaj a făcut din ziar (conform lui Mihail Kogălniceanu) "un campion neobosit al drepturilor principatelor române". Publicația a apărut fără întreruperi până în 1918, fiind de fapt organul Partidului Național Român din Transilvania și "apărătorul Unirii"306. Ulterior, Gazeta Transilvaniei a fost condusă de Iacobu Mureșianu 307. Andrei Șaguna a înființat Telegraful Român (Sibiu 1853) ca publicație bisericească și a susținut în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele ce tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de familii"322. Singurul cotidian în limba română a fost Albina, care a apărut în capitala țării între anii 1921-1924. Ziarele săptămânale de rit latin au fost: Farul nou, care apărea în 2500 de exemplare la București, fiind format prin unirea cu Sentinela catolică de la Iași și care a avut ca scop declarat "propăvăduirea credinței catolice"; Katolische Volskswacht de la Cernăuți, ce apărea în 5000 de exemplare și care își propunea "familiarizarea cu limba germană și cu acțiunea catolică a publicului cititor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cotidiane catolice de limbă maghiară Erdelyi Lapok și Erdelyi Neplap care aveau o administrație comună, fiind proprietatea asociației "Erdelyi Lapok"324). Singura concentrare de periodice unite a fost cea a publicațiilor Misionarul Euharistic și Cuvântul Adevărului de la Bixad, Satu Mare. Această unire nu s-a datorat înțelegerii "nevoii de concentrare", ci faptului că ambele publicații erau proprietatea mănăstirii Sfântul Vasile de la Bixad 325. Presa unită ajungea foarte greu, sau nu ajungea deloc în capitală, motiv pentru care nu a avut vizibilitate la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reviste) și pentru copii, sau școlare (2 reviste)327. În România nu au existat Agenții catolice de informare și nici Agenții de publicitate. Nu au fost constituite asociații ale editorilor. Organizațiile catolice de presă au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj și Societatea "Presa Bună" din Iași, care a avut în proiect dezvoltarea presei catolice după modelul unor societăți din Occident, cum erau: "Opera Nazionale per la Buona Stampa" (Italia), "Franc de la Presse"(Franța) sau societatea "Pius Verein" (din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări din Europa au făcut ca în România să nu se poată crea acele organisme de presă care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Durcovici, dr. Traian Iovanelli, pr. Felix Wiercinski, J. Marinescu, George Șerban, G. Dănilă și mulți alții. În cel de-al doilea an al apariției, pe prima pagină a ziarului trona sintagma "Unit cu Dacia creștină"394, care făcea referire la unirea revistei de la Iași, Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia Creștină) cu Farul nou, în vederea creării unei publicații catolice puternice în capitala țării. Din anul al II-lea al apariției, au existat doi directori: preotul Iosif Frollo și dr. Nicolae Popa395. Costul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ciclului "Cristos" s-au ținut în ordinea următoare: duminică 25.02.1934, ora 17.00 episcopul de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa profesor de teologie și directorul ziarului Unirea din Blaj "Cristos în viața socială"403. Tematica abordată a fost așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un înalt nivel de educație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea a fost strâns legată de situația minorităților

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
referitoare la istoria Bisericii Catolice din România, mai ales în perioada în care a ocupat funcția de vicerector. Primul său studiu (care era o replică la o polemică privitoare la "originea schismei între români") a apărut în 1902, în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-au petrecut în interiorul Bisericii atât pe plan intern cât și pe plan extern, au mai fost tratate diferite probleme de morală și teologie, au fost oferite exemple din Viețile Sfinților, s-au publicat cântece și poezii religioase. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, revista și-a reluat activitatea. Au apărut noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]