25,490 matches
-
celor americane și franceze din acea epocă. Realizate mai toate cu tehnica mixtă a desenului clasic și a cartoanelor decupate, personajele sale se mișcau simplu, doar din articulații, ceea ce îi făcu pe unii comentatori malițioși ai epocii să spună că desenele lui Petrescu ar trebui să se numească ""articulate"", nu animate. Din păcate, absolut toate desenele sale sunt considerate pierdute astăzi, fiind distruse datorită ignoranței și a trecerii timpului. Cu toate acestea, presimțind parcă destinul tragic al peliculelor sale, Aurel Petrescu
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
clasic și a cartoanelor decupate, personajele sale se mișcau simplu, doar din articulații, ceea ce îi făcu pe unii comentatori malițioși ai epocii să spună că desenele lui Petrescu ar trebui să se numească ""articulate"", nu animate. Din păcate, absolut toate desenele sale sunt considerate pierdute astăzi, fiind distruse datorită ignoranței și a trecerii timpului. Cu toate acestea, presimțind parcă destinul tragic al peliculelor sale, Aurel Petrescu a creat un album cu 240 de fotograme, ceea ce a permis cercetătorilor să-și facă
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
sare dopul și prin spuma formată apare cuvântul emblemă al fabricii) și "Radio cu trei lămpi" (pe un aparat de radio erau așezate trei lămpi de gaz care începeau să danseze în ritmul unei melodii). Apariția, de prin 1925, a desenelor americane variate și ieftine, a ridicat ștacheta publicului, care a devenit mai exigent. Acest lucru l-a determinat pe Aurel Petrescu să se îndrepte către filmul artistic (""Dinu și Rodica"", ""Păcală și Tândală la București"" - ambele realizate în anul 1926
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
mai exigent. Acest lucru l-a determinat pe Aurel Petrescu să se îndrepte către filmul artistic (""Dinu și Rodica"", ""Păcală și Tândală la București"" - ambele realizate în anul 1926 în regia sa) și cel documentar, cu unele recidive în lumea desenului animat, în anul 1927 (vezi filmografia de mai jos). În anul 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obțină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animație după basmele lui Ion Creangă: ""Punguța cu doi bani"" și ""Capra cu trei
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
sunt trei personaje desenate de Ion Popescu-Gopo pentru filmul muzical "Maria Mirabela", o coproducție româno-sovietică realizată în 1981. Este prima peliculă creată de un regizor român în care conviețuiesc desenul animat, jocul actorilor și trucajul. simbolizează cele trei elemente vitale din natură: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe Pământ. Fiecare dintre cele trei personaje încearcă să își dea seama care este rolul lor pe pământ. "Personajul
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
a transformat "elementul foc" într-un licurici, "elementul aer" într-un fluture și "elementul apă" într-un broscoi. Deasupra patului fetițelor Maria și Mirabela era un tablou pe care erau desenați Oache, Scăpărici și Omide. Într-o noapte, cele trei desene prind viață, Oache strănută, iar Maria se trezește din somn și se duce să se uite la televizor. Aparatul fusese lăsat deschis de către bunică, iar fetița începe să croșeteze folosind ghemul de lână lăsat acolo de bunică. Firul de lână
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
intră în interiorul televizorului pentru a-l recupera. Cele trei personaje animate își dau seama că fetițele au intrat în televizor și merg în căutarea lor. Oache se curentează și se transformă în om (Jorj Voicu); el strănută, iar celelalte două desene sunt aruncați departe. Pentru a o răzbuna pe Omide despre care credea că murise, Scăpărici trece și el printre cabluri și se curentează, transformându-se în om (Mihai Bisericanu). Cei doi încep să se bată, dar Omide apare și se
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
-l împletea bunica și încep să-l strângă. Firul ducea spre cinescop, dar acolo se afla culcușul regelui faraziților. Oache și Omide sunt aduși în fața regelui faraziților și îi cer acestuia să plece din televizor pentru că copiii vor să vadă desene animate. Faraziții se declară stăpânii Tranzistoriei și afirmă că nu vor pleca niciodată de acolo. Scăpărici apare și-și salvează prietenii. Regele faraziților ordonă electrocutarea tuturor intrușilor, dar un tânăr electronist pe nume Bogdan reușește să schimbe antiparazitorul televizorului și
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
un tânăr electronist pe nume Bogdan reușește să schimbe antiparazitorul televizorului și să-i alunge pe faraziți. Fetițele strâng ghemul de lână și se trezesc brusc în pătuțul lor cu ghemul în brațe. Oache, Scăpărici și Omide se transformă în desene animate și își regăsesc locul pe tabloul din dormitor.
Oache, Scăpărici și Omide () [Corola-website/Science/303431_a_304760]
-
meserie" de multe ori în urma vizionărilor producțiilor acestora la cinematograf. Activitatea de început a animației românești s-a dezvoltat în condiții materiale cu totul improprii, pur artizanale, spre deosebire de situația occidentală, unde exista o adevărată industrie a producției de pelicule de desene animate. Acest fapt precum și lipsa distribuției, concurența la preț neloial a animațiilor străine, lipsa de personal, apariția sonorului, au dus la o relativă marginalizare și apoi dispariție a peliculelor de desene animate autohtone în anii '30. Cel mai prolific desenator
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
exista o adevărată industrie a producției de pelicule de desene animate. Acest fapt precum și lipsa distribuției, concurența la preț neloial a animațiilor străine, lipsa de personal, apariția sonorului, au dus la o relativă marginalizare și apoi dispariție a peliculelor de desene animate autohtone în anii '30. Cel mai prolific desenator a fost Aurel Petrescu, având la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii și peste 70 de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
preț neloial a animațiilor străine, lipsa de personal, apariția sonorului, au dus la o relativă marginalizare și apoi dispariție a peliculelor de desene animate autohtone în anii '30. Cel mai prolific desenator a fost Aurel Petrescu, având la activ 11 desene animate confirmate de presa vremii și peste 70 de alte animații, majoritatea reclame. A avut curajul să continue producția și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
și în epoca sonorului, probabil copiind pistele filmelor străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel Cristian și Bujor T. Râpeanu-1974, p.23) Primul desen animat păstrat în arhiva națională se numește Haplea și a fost creat de către Marin Iorda în 1927, după personajul similar din caricaturile sale. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea acestuia l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
comparație cu cele occidentale. Cu toate acestea, publicul larg precum și o serie de personalități și intelectuali de prestigiu au încurajat creatorii români și au susținut dezvoltarea acestei ramuri a celei de-a șaptea arte. Îi amintim pe Ion Marin Sadoveanu (""Desenuri animate"" în Rampa - 1930), Camil Petrescu (""Despre absurd"" în Facla - 1932), Dumitru Ion Suchianu (""Curs de cinematograf"" - 1931), Ion Cantacuzino (""Uzina de basme"" - 1935), George Călinescu (""Între poezie și feerie"" în Adevărul literar și artistic - 1936), la care se adaugă
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
1930), Camil Petrescu (""Despre absurd"" în Facla - 1932), Dumitru Ion Suchianu (""Curs de cinematograf"" - 1931), Ion Cantacuzino (""Uzina de basme"" - 1935), George Călinescu (""Între poezie și feerie"" în Adevărul literar și artistic - 1936), la care se adaugă mulți alții. Perioada desenelor animate realizate între 1949 și 1964 este dominată de personalitatea lui Ion Popescu-Gopo. După încercarea din 1946 a lui Jean Moraru, abia în 1949, alături de tatăl său și Matty Aslan, Gopo scoate scurt-metrajul de animație "Punguța cu doi bani". Din
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
între 1949 și 1964 este dominată de personalitatea lui Ion Popescu-Gopo. După încercarea din 1946 a lui Jean Moraru, abia în 1949, alături de tatăl său și Matty Aslan, Gopo scoate scurt-metrajul de animație "Punguța cu doi bani". Din anul 1950, desenele au fost produse în cadrul Studioului Cinematografic București. Primele erau zoomorfe și constituiau fabule educative în spiritul epocii. În anul 1951, Gopo produce un alt desen animat: "Rățoiul neascultător". Urmează, în regia aceluiași, "Albina și porumbelul", apoi: Creațiile care l-au
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
și Matty Aslan, Gopo scoate scurt-metrajul de animație "Punguța cu doi bani". Din anul 1950, desenele au fost produse în cadrul Studioului Cinematografic București. Primele erau zoomorfe și constituiau fabule educative în spiritul epocii. În anul 1951, Gopo produce un alt desen animat: "Rățoiul neascultător". Urmează, în regia aceluiași, "Albina și porumbelul", apoi: Creațiile care l-au consacrat au fost însă cele cu Omulețul, realizate în această perioadă: Acestea i-au adus lui Gopo numeroase premii și aprecieri internaționale. În anul 1964
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
însă cele cu Omulețul, realizate în această perioadă: Acestea i-au adus lui Gopo numeroase premii și aprecieri internaționale. În anul 1964 se înființa, la noi, studioul specializat ""Animafilm"", în urma numeroaselor premii obținute de Ion Popescu-Gopo la festivalurile internaționale. Primele desene în acest studio au fost realizate de către Olimp Vărășteanu: cartoanele decupate ""Vulpoiul campion"" și "Zdreanță"". Acest studio a grupat încă de la început crema desenatorilor, animatorilor și a graficienilor din România: Bob Călinescu, Artin Badea, Florin Angelescu, Sabin Bălașa, Zaharia Buzea
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
lucrează cu tehnică modernă și cu animatori autohtoni. După declinul "Animafilm" animatorii rămași fără serviciu au fost recrutați de companii cu capital spaniol sau francez. Dar majoritatea filmelor produse sunt de concepție străină, pentru export. În 2004 a apărut un desen animat numit "„Boborul”". Autorul filmului este unul dintre cei mai talentați artiști din generația de mijloc, care a avut creații și în cadrul "Animafilm": Radu Igazsag care, de altfel, semnează și scenariul. După ne sugerează titlul, el se inspiră din proza
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
de comunicare eficientă/ineficientă în relația părinte-copil, elev-profesor. Concepte-cheie - comunicare; - opinie; - libertate. Scenariul activității Elevii vor fi împărțiți în 4-5 grupuri și vor fi solicitați să realizeze pliante pe care să deseneze imagini sugestive privind modalități de comunicare cu părinții. Desenele vor fi însoțite de texte care să ilustreze conținutul comunicării personajelor desenate. Activitatea poate fi realizată pe fond muzical. Analiza activității Varianta pentru copii La sfârșit, pliantele vor fi analizate, din perspectiva următoarelor idei: - Cum pot fi îmbunătățite relațiile de
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
30ʹ-60ʹ. Scenariul activității Participanții pot lucra individual sau în grupuri de câte două sau trei persoane, într-o echipă. Hârtia e împărțită în trei părți. 1. În prima parte se vor efectua modurile cum comunică părinții cu copiii lor, prin desene simbolice. 2. În partea a doua se vor efectua modurile cum nu comunică părinții cu copiii lor, prin desene simbolice. 3. Soluții - modalități de a comunica cu părinții (cu copiii). Analiza activității - Modalități de comunicare a părinților cu copiii lor
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
Hârtia e împărțită în trei părți. 1. În prima parte se vor efectua modurile cum comunică părinții cu copiii lor, prin desene simbolice. 2. În partea a doua se vor efectua modurile cum nu comunică părinții cu copiii lor, prin desene simbolice. 3. Soluții - modalități de a comunica cu părinții (cu copiii). Analiza activității - Modalități de comunicare a părinților cu copiii lor. - Bariere în comunicare. - Soluții. Varianta pentru părinți „Ce așteaptă părinții de la copiii lor?“ Părinții vor scrie pe colile de
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
cu părinții (cu copiii). Analiza activității - Modalități de comunicare a părinților cu copiii lor. - Bariere în comunicare. - Soluții. Varianta pentru părinți „Ce așteaptă părinții de la copiii lor?“ Părinții vor scrie pe colile de hârtie părerile lor (nu sub formă de desen) Analiza activității - Modalități de comunicare a părinților cu copiii lor; - Bariere în comunicare; - Soluții. Rezultatele obținute de copii vor fi analizate prin comparație cu cele realizate de părinți. Se va pune accent pe soluțiile găsite pentru a îmbunătăți comunicarea dintre
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
3 cercuri se compară, se face raportul a-b, b-c, a-c, etc. și se analizează cazurile de: * supramotivare; * submotivare; * optimum motivațional. Varianta pentru părinți Instructaj: „Imaginați-vă situația de a fi părintele ideal“. Întrebări la care se răspunde prin desen: - „Cât de mult vă doriți acest lucru?“ - „Cât de multe sunteți dispus să faceți pentru asta?“ - „Cât de mult vă obosește această situație?“ Citiți și reflectați asupra următoarelor idei! 1. Motivația copilului pentru a învăța se dobândește prin: - corelarea celor
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
profesia dorită printr-o reclamă; - îmbunătățirea imaginii de sine prin stimularea elevilor în a-și descoperi acele calități care-i ajută să practice cu succes profesia aleasă; - stimularea creativității elevilor prin alegerea unor modalități diverse în prezentarea reclamei (poezie, cântec, desen, mimă, moto personal, pliante). Concepte-cheie - comunicare; - imagine de sine; - creativitate; - profesie; - reclamă. Materiale necesare hârtie, creioane colorate, hârtie glasată colorată, markere. Durata: 30ʹ. Scenariul activității: Se propune elevilor să-și imagineze că fiecare dintre ei va participa la un festival
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]