24,310 matches
-
După ce își stabilește și își explică criteriile, într-un mod riguros, care se opune categoric dezordinii caraghioase ce definește discursul Corbului, Ciacalul emite concluzii ferme: "De care lucru drept și cu cale socotesc a fi, ca poftei adevărului, iară nu glasului Corbului, ascultători să fim. Așédară, aievea ieste că precum pofta adevărului, așé încheierea voroavei mele aceasta va să fie, adecă că de vréme ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carne de om mort de o înghite și să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea de om pare a fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, prefață de Emmanuel le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea, prefață de Emmanuel le Roy Ladurie, traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 71. În cultura română, contemporan cu Dimitrie Cantemir, Mitropolitul Antim Ivireanul dă și el glas, într-una din cele mai reușite didahii ale sale, acestei reticențe față de filosofia profană: "Și vrând Dumnezeu cuvântul ca să se arate în lume mai nainte, până a nu să întrupa și a să face om, au trimis în lume proroci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
barbar. Arabii din Spania numeau limba spaniolă alagiamia, iar spaniolii dădeau acest nume (aljamia) castilianei corupte și amestecate [...]; de asemenea spaniolul algaravia însemnează galimatias din cauză că limba Maurilor nefiind înțeleasă de spanioli le făcea impresiunea unui șirte-mărgărite sau vuiet nedeslușit de glasuri 122. Avem și aici de-a face cu imaginea unei forme infinit variate, neraționalizată de nicio "gramatică", doar că accentuarea se face în sensul negativ al incongruenței: varietatea pe care o presupune "mărgăritarul" e percepută în acest context ca sursă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
economii a literarului, dar și de ambivalența lor, încheie textul cu un lung avertisment. În literatură invidia nu trebuie nici ignorată, nici neutralizată - ci suportată, ca o forță (negativă) indispensabilă: Ochiul său, nespăriet, nu-l va întoarce de la triumvul altora; glasul faimei (laudei) nu va fi pentru sufletul său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a lui Sihleanu, "muiatul penei" lui Negruzzi, și, în sfârșit, seria care îl privește pe Alecsandri - "basmele" cu care povestește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
totalitarisme nu trebuie să fie diferite. O a doua propunere pe care ne-o fac foștii comuniști este iertarea. Foștii atei îmbracă acum haina creștinilor practicanți. Ieri respingeau cu patos "obscurantismul religiei", iar astăzi o fac pe smeriții, predicând cu glas stins și tremurat iertarea creștinească. Ei, cei care au pedepsit vinovați fără vină, cer astăzi scăparea de pedeapsă. De ce ar trebui să fie pedepsiți?", apare întrebarea. "Pedepsirea lor mai întoarce morții din mormânt, le mai dau viețile și familiile înapoi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Moldova însângerată, ce era bazată pe trăirile mele și ale lui Aurelian Popescu, mărturisite unul altuia, de-a lungul anilor de studenție petrecuți împreună. Să vă redau poezia respectivă pentru că m-ar durea să se piardă (recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în noapte. A doua zi după ce am fost adus de la Vaslui, comandantul Securității de atunci, un oarecare Pandele, un cumplit de mare ticălos, m-a întrebat: Ia, ascultă, banditule! Spune-mi cine a scris versurile astea!". Și începe cu un glas moale, fățarnic și disprețuitor: Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea...". Atunci mi-am adus aminte că era versul meu. N-am așteptat să continue și am spus: "Eu am scris poezia asta dar am rupt-o și am aruncat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am fost adus de la Vaslui, comandantul Securității de atunci, un oarecare Pandele, un cumplit de mare ticălos, m-a întrebat: Ia, ascultă, banditule! Spune-mi cine a scris versurile astea!". Și începe cu un glas moale, fățarnic și disprețuitor: Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea...". Atunci mi-am adus aminte că era versul meu. N-am așteptat să continue și am spus: "Eu am scris poezia asta dar am rupt-o și am aruncat-o". "Nu, n-ai aruncat-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cheamă înaintea sa - în Divan - pe pârâșul și pe cel pârât, și dă voie la amândoi ca să spuie toate ce cu - pârâșul de pârât și cel pârât în apărarea sa; și cercetându-se pricina, spune întâi mitropolitul gândul său cu glas și după dânsul ceilalți boieri judecători, fiștecare precum socotește - deși știu că Domnul are alt gând; și hotărăsc pe cel pârât sau a fi slobod sau îl judecă a fi vinovat. După ce s-au auzit gândurile tuturor, cunoscând pe unul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i în casă la slujba lor, ș-ai muta de la un loc la altul", când se hotărăște pe baza cercetărilor cu „de-amănuntul" ca să se afle adevărul, în sobor bisericesc, în mânăstirea Trisfetitelor, la „scosul sfintelor moaște", „toți cu un glas", au răspuns, mărturisind adevărul „că vecinii robi nu sunt", fiindcă numai țiganii au acea robie". Surse de venituri Însemnate venituri obținea visteria, încă de pe atunci, din amenzi care mai purtau și numele de osluh, pripas, zavescă, dușegubină. Ele aveau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cine se va ispiti să-i învăluiască preste cartea Domniei mele bine să știe că de mare certare va hi. Inac ne budet (Altmiterea nu va fi). U las. Vlet 7184. Genar 12”. (A se vedea și Mihai Lazăr în Glasul Bucovinei - Cernăuți București, 2006, despre Nomenclatorul de obligații fiscale și politica promovată de Ștefan cel Mare în acest domeniu). Din cartea citată rezultă că „mișeii din țara Domniei sale plăteau datoriile în bani sau în produse, sau în muncă, următoarele dabile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ușă, și pe loc intră. Eu nici nu m-am mai uitat la dânsul, de frică să nu-mi schimb hotărârea, după care era osândit fără apel, să lase pe nevastă-sa în pace la mama ei. Totuși, auzind un glas urât și pițigăiat, ridicai capul și-l privii: era o dihanie de o urâțenie de nedescris: galben, sfrijit și, deși îmbrăcat nemțește, era de o murdărie grozavă. Am ascultat tot ce a spus, apoi, în urmă - ca să mă scap de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu care sunt înconjurate, ceea ce face ca fiecare din noi să devină râvnitor către câștigarea unor astfel de slujbe aducătoare de încrederea orășenilor", se spunea în instrucțiunile difuzate. De fiecare dată alegătorii erau solicitați ca la alegerile care au loc „glasurile să cadă numai asupra persoanelor acelor în care aveți toată încrederea voastră și care vor fi destoinice cinstei voastre". Instrucțiunile Sfatului administrativ se refereau amănunțit la sarcinile financiare ale Eforiei și se urmărea ca noua administrație orășenească să aibă însărcinări
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
glumeț, iubitor de copii". Iar mai către bătrânețe imaginea lui devine și mai colorată de afecțiunea poetului: „Bătrân de tot îl revăd apoi, într-un palton lung până la pământ urcând greoi scările unei tribune. Într-o sală furtunoasă de întrunire, glasul lui stins și plângător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpâni". Erau poate lacrimile pentru cauza Basarabiei, pentru care a dat ultima sa luptă politică ca om de stat și pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
5000 de exemplare și care își propunea "familiarizarea cu limba germană și cu acțiunea catolică a publicului cititor"; Sommtagsblatt de la Timișoara, apărea în 7000 de exemplare și a avut ca scop declarat "promovarea vieții religioase în popor"; Banatskt Bulgarski Glasmic (glasul bulgar în Banat), apărea în 1000 de exemplare și a avut ca scop enunțat "promovarea vieții religioase în popor"323 (acesta se adresa bulgarilor din România). Presa catolică din România nu a fost organizată în trusturi și nici nu s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate evenimentele vieții publice, naționale și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la ordinea zilei"914. Toate motivele enumerate de cei care au redactat memoriul indicau faptul că locul cel mai propice al apariției acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția cotidianului în capitala țării, a doua cerință exprima viziunea enunțată de semnatarii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
populației României după 1918 în cadrul noului stat format, adică analizarea și explicarea legilor unificării: "Cea mai grea problemă, unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat pe monseniorul Gabor să facă numeroase apeluri la credincioși în vederea susținerii presei catolice: "Faceți ceva pentru presă! Ascultați glasul timpului (...) La foarte multe se gândesc (creștinii): la clopote, la icoane, la zugrăvirea bisericilor și la altele, dar la susținerea presei catolice, nu. Cu toate acestea un ziar catolic poate face atâta bine..."995. La inițiativa sa (în octombrie 1934
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea morții i-a pus stăpânire pe obraji, bujorii i se preschimbă în flori vineții, ea nu mai are glas să geamă mâinile nu mai au putere să se împotrivească: Vai, fata e deja moartă! Sălbatici ce nu meritați numele de oameni; urletele voastre sunt precum cele ale groaznicei Hienei și precum ea voi vă înfruptați din cadavre"331. Din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
miște buzele: "Bucură-te, o mamă! Căci fiul tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe; dar, alunecând pe raza de lună, el se ridică ușurel și se topi în văzduh. Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești; și capul îi căzu iar pe perna, deasupra căreia se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]