KorAP: Find »[drukola/base=unire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...943 944 945 ...965 >

24,125 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comuna Dărmănești (Bacău). A studiat la școala primară din localitate, apoi a fost elev al seminarului din Iași. În 1906 a fost trimis la Innsbruck (Austria) pentru completarea pregătirei teologice. De aici a expediat adesea studii, articole, poezii, la revista Unirea din Blaj. Și-a dat doctoratul în teologie și în 1911 a revenit la Iași, unde a fost numit profesor la Seminar și vicar parohial. Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
activitate vom schița un singur aspect: acela de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Revistele franciscane sau ale unui alt ordin erau concepute și după îndrumările date de responsabilul respectivului ordin. Au existat mai multe încercări de unificare a presei catolice din România, însă sporadic s-a reușit parcurgerea câtorva pași în această direcție. Unirea revistei de la Iași Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia creștină) cu Farul nou, cu scopul de a crea un ziar catolic puternic în capitala țării a reprezentat o reușită în încercarea de unificare a presei catolice. În ansamblu, această miză nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Papa Pius XI, citat în revista catolică românească Almanahul Presa Bună815. S-a conștientizat puterea și importanța considerabilă a presei în cadrul societății moderne: Nici o forță din lume nu i-ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între toți o strânsă unire și o organizare după cerințele timpului" (fragment din discursul adresat de Papă participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea presei au trecut granițele interne, ieșind în evidență și la Congresul mondial al presei catolice. Au fost surprinse totuși și avantajele create de noul context politico social de după Marea Unire: "Cu toate acestea, în situația politică actuală, presa catolică română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918 ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința și naționalitatea. Din momentul în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la nivel național care să alimenteze toate publicațiile catolice din România și unificarea instituțiilor de presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor, dar crede că sunt câteva îndoieli în ceea ce privește cooperarea episcopilor uniți din Transilvania, ba chiar și a latinilor din vechiul regat"876. În încheierea scrisorii, Gabor și-a exprimat nerăbdarea în privința organizării conferinței episcopale ce urma să trateze problema presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a exprimat nerăbdarea în privința organizării conferinței episcopale ce urma să trateze problema presei catolice (care însă nu s-a mai realizat). El și-a exprimat speranța privind înnoirea presei din Transilvania și a menționat progresele făcute de publicațiile Cultura creștină, Unirea (din Blaj) și Sionul românesc (din Lugoj) și saluta măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a mai realizat). El și-a exprimat speranța privind înnoirea presei din Transilvania și a menționat progresele făcute de publicațiile Cultura creștină, Unirea (din Blaj) și Sionul românesc (din Lugoj) și saluta măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
săptămână, până în momentul în care se dobândea o oarecare experiență, atât din punct de vedere al gestiunii financiare, cât și al redacției. Susținea că, în loc să se înființeze un ziar nou, mai bine ar fi fost să se preia, de exemplu, Unirea din Blaj, deoarece era cunoscut deja clerului din Transilvania, iar acest lucru ar fi facilitat mult propaganda 878. Gabor menționa necesitatea asigurării unui statut detaliat și socotea oportună participarea unor catolici din Iași; ca responsabil, dorea să fie numit un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această întâlnire (preconizată în 1931, dar care nu a mai avut loc) redactorii de la cele mai importante ziare și reviste: Unirea din Blaj, Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru "prosperarea" Bisericii Catolice din România. Sintagma "pe veci întregită" arăta faptul că ideea unității naționale și propagarea sentimentului național au însoțit orice inițiativă și orice publicație catolică românească. Proiectul a exprimat și susținerea oferită statului român în privința realizării Marii Uniri, făcându-se referire în mod direct la politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au așezat într-un context național clar acțiunea care s-a considerat că trebuie demarată prin presă, ca mijloc de "deșteptare" națională și de unitate a catolicilor în cadrul României Mari. Ei au corelat libertatea religioasă dobândită în momentul înfăptuirii Marii Uniri cu realitățile politico-sociale existente, care nu au fost tot timpul favorabile ritului unit și românilor: "Generația care susține și sprijinește astăzi interesele Sionului nostru sfânt e ieșită din atmosfera de credință și de spirit a școlilor noastre din Blaj, Beiuș

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i reprezinte pe toți catolicii din România și care să prezinte viziunea Bisericii Catolice față de toate realitățile societății, dar și față de evoluția social-politică a statului român după Marea Unire. Urmare a unui raport ce viza presa catolică românească și care a fost trimis Sanctității Sale, răspunsul oferit de Secretariatul de stat a fost următorul: "Împreună cu documentele anexate, mi-a parvenit în mod regulat raportul (della S.V...) în data de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei este foarte păgubitoare intereselor obstești"940. Încă din primele rânduri ale articolului-program, s-a explicat stringența apariției acestei publicații, pentru caracterul ei independent din punct de vedere politic, în care se dorea prezentarea realităților din societatea românească de după Marea Unire, dar și situația internațională, fără partizanate politice. Nu s-au făcut precizări directe legate de statutul confesional al ziarului (acesta fiind independent), iar tematica era de interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit, prin care s-a adus o contribuție semnificativă la culturalizarea credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. Organizațiile de presă existente în 1924 au fost: Societatea pe acțiuni "Sfânta Unire" din Blaj(aflată în curs de formare) și Societatea "Presa Bună" din Iași, care viza dezvoltarea presei catolice după modelul unor societăți din Occident, cum ar fi: "Opera Nazionale per la Buona Stampa"(Italia), "Franc de la Presse" (Franța) sau societatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
când la conducerea statului român a fost instalat un prinț de confesiune catolică: Carol I de Hohenzollern- Sigmaringer. A existat atunci o atitudine binevoitoare a Vaticanului față de România, manifestată prin recunoașterea independenței (1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de unitate a presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august 1920. Universul, București, 1930-1932, 1934-1937. Vestitorul, Cluj, nr. 5, 1936. Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. c. Jurnale, memorii, amintiri, corespondență Bișoc, Anton, Discurs funebru la înmormântarea lui I. Robu, Iași, 1925. Blaga

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Dumitrescu, Andrei, "Cultura în presa catolică din Moldova", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost făcuți de această biserică sau de reprezentanții săi. Ne-ar trebui volume întregi pentru a descrie acțiunea uniților în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]