23,705 matches
-
University of Technology (Lituania). Proiectul Retail Education Mechanism for On-line Training în Europe (REMOTE) a fost implementat între 2003 și 2005 în cadrul programului Leonardo da Vinci ÎI. REMOTE a fost dezvoltat că un produs inovativ care implică tehnologia informației și telecomunicațiilor în educație cu scopul de a oferi suport educabililor cu nevoi speciale în vederea găsirii și păstrării unui loc de muncă. Proiectul urmărește să dezvolte o calificare nouă în domeniul designului web, accesibilă unui număr mare de studenți, inclusiv celor cu
Centrul de eLearning () [Corola-website/Science/330772_a_332101]
-
realităților economice și cerințelor pieței muncii din România. Publicul țintă este format din studenți din cadrul celor trei universități partenere, înscriși la unul din cele 4 domenii de studiu alese pentru dezvoltarea proiectului (informatică, calculatoare și tehnologia informației, inginerie electronică și telecomunicații și ingineria sistemelor) și din tutori de la companiile interesate de selecția, recrutarea și formarea studenților în spiritul competențelor necesare la locul de muncă. Acest proiect se bazează pe un parteneriat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în calitate de beneficiar, Universitatea
Centrul de eLearning () [Corola-website/Science/330772_a_332101]
-
emisie de particule grele (radioactivitate cluster sau radioactivitate exotică). DN Poenaru a terminat studiile liceale la Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea unde în 1953 la bacalaureat a primit diploma de merit. A fost student la Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnica București, pe care a absolvit-o în 1958. În 1971, a absolvit și Facultatea de Fizică, secția de Fizică Teoretică Universitatea București unde a fost student în timp ce lucra ca inginer la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
a susținut doctoratul în fizică teoretica la Institutului Central de Fizică București în 1980. 1958-1962 Inginer Electronist, Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei Române, Magurele aproape de București. 1962-1969 Inginer principal, IFA, Măgurele. 1966-1968 Asistent (cumul) la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, Universitatea Politehnica din București: seminarii de Radio-Electronică. 1969-1977 Cercetător principal gradul 3, IFA, Măgurele. 1977-1990 Cercetător principal gradul 3, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN --- vechiul IFA reorganizat), Măgurele. 1981-1986 Conferențiar (cumul) la Facultatea de Fizică Universitatea București: structură
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
în municipiul Oradea, județul Bihor. A copilărit și a urmat studiile, inclusiv cele liceale, în municipiul Timișoara, județul Timiș. Începând cu anul 1999 familia sa s-a mutat în orașul Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, punând bazele unei afaceri în domeniul telecomunicațiilor, contribuind astfel la dezvoltarea localităților de pe Valea Bistrei. Valeria Schelean spune că știe valoarea banilor pentru că i-a câștigat muncind, de dimineața până seara, într-o profesie dură, precum cea de avocat. Despre bunăstarea familiei ei, Valeria Schelean povestește că
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
capitală în 1800. Potrivit lui Gottmann, capitala "va tinde să creeze pentru și în jurul scaunului puterii un anumit tip de mediu construit, deosebit de dotat, de exemplu, cu monumentalitate, subliniind statutul și ritual, o trăsătură care va crește cu timpul". Infrastructura de telecomunicații și de transport pe care capitala a mandatat-o de asemenea, s-a extins în restul benzii. În plus, apropierea de Europa, precum și proeminența de Ellis Island ca un centru de procesare imigrant, a făcut din New York, în special, dar
BosWash () [Corola-website/Science/329339_a_330668]
-
de presa vremii ca un „elefant alb”, nava a rămas celebră și pentru faptul că a fost utilizată pentru instalarea (pozarea pe fundul oceanului) primului cablu telegrafic transatlantic care a legat Europa de America de Nord, deschizând astfel o nouă eră a telecomunicațiilor.
Isambard Kingdom Brunel () [Corola-website/Science/328704_a_330033]
-
în Amsterdam în timpul Republicii Olandeze din secolul XVI d.Hr. și în Londra în secolul XVII d.Hr., iar în Germania, dinastii precum Welser, Fugger și Berenberg au jucat un rol important peste secole. În timpul secolului XX, inovații în domeniile telecomunicațiilor și calcul au cauzat schimbări importante în modul cum funcționează o bancă, a dus la creșterea instituțiilor de credit în mărime cât și răspândirea lor din punct de vedere geografic. Spre sfârșitul primului deceniu din mileniul trei o criză financiară
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
Rețeaua transeuropeana de transport (TEN-T) este un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval. Rețeaua urmează să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructură de transport, telecomunicații și energie a statelor membre. Crearea acestor rețele are ca obiectiv, alături de interconectarea rețelelor naționale, și stabilirea de legături între punctele periferice ale Uniunii Europene și zona să centrală. Construcția rețelei trans-Europene de transport reprezintă un factor major pentru stimularea
Rețeaua trans-europeană de tranSport () [Corola-website/Science/329472_a_330801]
-
alternativă. A redactat, publicat și difuzat numeroase lucrări cu caracter specific civic, despre revoluție, despre democrație, despre constituționalism s.a. Este un ideolog și un promotor fervent al democrației meritocratice, la nivel societal. A absolvit în 1972 Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic București, fiind repartizat, după absolvire, la Centru Teritorial de Calcul Electronic din Timișoara unde și-a început activitatea de informatician. Din 1976 s-a transferat la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, iar apoi, după înființarea
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
la Centru Teritorial de Calcul Electronic din Timișoara unde și-a început activitatea de informatician. Din 1976 s-a transferat la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, iar apoi, după înființarea unei noi facultăți, la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. La momentul declanșării evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989 era șef de lucrări. În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
apoi, după înființarea unei noi facultăți, la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. La momentul declanșării evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989 era șef de lucrări. În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în domeniul aplicării vorbirii artificiale în industrie și telecomunicații, fiind autorul a câtorva zeci de lucrări științifice, precum și de brevete de invenții în acest domeniu. A coordonat un colectiv de
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
decembrie 1989 era șef de lucrări. În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în domeniul aplicării vorbirii artificiale în industrie și telecomunicații, fiind autorul a câtorva zeci de lucrări științifice, precum și de brevete de invenții în acest domeniu. A coordonat un colectiv de cercetare care a realizat în 1989 primul robot telefonic, cu vorbire artificială, utilizat în perioada 1989-2008 ca serviciu special
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
telefonic, cu vorbire artificială, utilizat în perioada 1989-2008 ca serviciu special de furnizare a orei exacte, prin telefon, în cadrul rețelei telefonice naționale (apelabil la numărul 958, respectiv 058). Această realizare a făcut obiectul lucrării „Vorbirea artificială - Aplicații în industrie și telecomunicații", tipărită în anul 1996, la Editura Mirton. Lucrarea a fost propusă și susținută pentru a participa la selecția în vederea acordării premiilor Academiei Române pe anul 1996, la secția informatică, unde erau prevăzute a fi acordate două premii distincte. Din motive financiare
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
(UIT), engleză: "International Telecommunication Union" ("ITU"), este cea mai importantă organizație de standardizare în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. UIT este cea mai veche organizație internațională interguvernamentală. Sediul actual se află la Geneva, Elveția. UIT a fost creată la 17 mai 1865 prin semnarea la Paris, a unei convenții internaționale privind
Uniunea Internațională pentru Telecomunicații () [Corola-website/Science/335450_a_336779]
-
similare. UIT are în componență 191 de state membre și 567 membri de sector. Secretarul General al UIT este din ianuarie 2015, Houlin Zhao din China. Secretarul General adjunct este Malcolm Johnson, Marea Britanie. România este membră a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor din anul 1866 și în prezent este membră a Consiliului pentru al patrulea mandat consecutiv, făcând parte din regiunea Central - Estică a Europei, regiune cu un total de 20 membri, reprezentată în Consiliu prin 5 membri, alături de Rusia, Bulgaria, Ucraina
Uniunea Internațională pentru Telecomunicații () [Corola-website/Science/335450_a_336779]
-
în mediul ambiental, localizările și situațiile în care este nevoie de acces la trafic de date. În prezent, prin pronunțarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, polițiști sau doar de furnizorii sau companiile de telecomunicații. În acest moment, noi am făcut această evaluare pentru a putea lucra eficient în cazurile noastre. (...) Avem nevoie de această suplimentare a bugetului, însă această evaluare este valabilă doar dacă putem folosi infrastructura deja existentă a SRI, cu condiția ca
Kovesi, prima declarație după decizia CCR: Avem nevoie de resurse să continuăm () [Corola-website/Journalistic/101335_a_102627]
-
gata în 26 iunie 2015. Din exterior, clădirea pare finalizată, cu excepția unor finisaje și a porților de acces. Pe geamuri se observă că o parte dintre echipamente sunt deja introduse în viitoarele birouri. Potrivit unor surse, urmează ca Serviciul de Telecomunicații Speciale să finalizeze infrastructura de comunicații. Lucrările au costat municipalitatea 126, 8 milioane de lei. Proiectul prevede ca imobilul să aibă un subsol de tip buncăr antiatomic în care pot fi parcate 45 de mașini. La parter există o sală
Situație jenantă în București. E singurul oraș din țară care nu a făcut asta () [Corola-website/Journalistic/101354_a_102646]
-
este o companie din Israel specializată în producția, furnizarea și implementarea echipamentelor de rețea pentru comunicații de date și aplicații în telecomunicații. În anul 2005, compania a avut vânzări de 150 milioane de dolari, față de 135 milioane de dolari în 2004. În portofoliul de clienți al RAD se numără, la nivel mondial, Boeing, JP Morgan, Deutsche Telekom, Vodafone, Orange și Hutchinson. Compania
RAD Data Communications () [Corola-website/Science/331467_a_332796]
-
proiecte 1980 - 1983 Televiziune: cursuri 1998 - 2015 Arhitectură Calculatoarelor: lucrări, proiecte, cursuri Bazele arhitecturii calculatoarelor: lucrări, cursuri Proiectare cu Microprocesoare: lucrări, proiecte, cursuri Delegații tehnice în Chină, Germania, Polonia, Ungaria, Rusia (U.R.S.S.) din partea C.I.E.T.A. București (Centrală Industrială de Telecomunicații și Automatizări) Farkas Gh. , I. Ciascai, Metoda de înregistrare-redare a datelor cu adaptare la viteză de mișcare a suportului, Certificat de Inventator nr. 91142 din 26.06.1986.
Gheorghe Farkas () [Corola-website/Science/336946_a_338275]
-
6,5 km). De la Podriga fusese realizat terasamentul până la ieșirea din Drăgușeni (circa 3,5 km). Complet abandonată, linia a căzut pradă intemperiilor și hoților. S-au furat șine, traverse, alte elemente metalice, piatra spartă, stâlpii și firele sistemului de telecomunicații, blocuri de beton aduse pentru consolidări. Gările de pe traseu, inclusiv cea din Săveni, au fost devastate. Din această masivă investiție se mai păstrează doar urmele unei mari lucrări inutile. Într-o analiză din septembrie 2014 a Agenției pentru Dezvoltare Regională
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
și executate, în parte, de o firmă de acustică condusă de americanul Russell Johnson. Sală este considerată ca una din cele mai bune săli de concerte din Europa. Calitatea reprezentațiilor este asigurată și de instalații de tehnica scenica și de telecomunicații de ultimă generație. Orgă sălii de concerte a fost finalizată în 2006 și este creația în colaborare a firmelor "Pécsi Orgonaépítő Kft" (" Constructorul de Orgi din Pecs SRL ") din Ungaria și " Werkstätte für Orgelbau Mühleisen GmbH" din Germania sub îndrumarea
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
fost multe procese între De Forest și von Lieben și între De Forest și Marconi Company, care îl reprezenta pe John Ambrose Fleming, inventatorul diodei. Trioda a revoluționat domeniul electric, creând electronica. Ea și-a găsit imediat aplicații în domeniul telecomunicațiilor, comunicațiile prin oscilații întreținute înlocuind ineficientele comunicații prin sau prin , permițând transmiterea sunetului prin modulație de amplitudine (AM). Spre deosebire de , care trebuiau ascultate în căști, triodele aveau puterea de a acționa difuzoare, care permiteau ascultarea emisiunilor de către întreaga familie. Asta a
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații” (1984), Muzeul Memorial „Poni-Cernatescu” (1991), „Mineralogie-Cristalografie” (1997) și „Computere” (2004). Secția „Telecomunicații” prezintă publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță, si este structurată tematic în patru sectoare: telegrafie
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații” (1984), Muzeul Memorial „Poni-Cernatescu” (1991), „Mineralogie-Cristalografie” (1997) și „Computere” (2004). Secția „Telecomunicații” prezintă publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță, si este structurată tematic în patru sectoare: telegrafie, telefonie, radio, televiziune. Una din cele mai recente secții, „Mineralogie-Cristalografie”, adăpostește o
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]