25,546 matches
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată inițial în 1844. Ea se referă la o călătorie pe mare și la o ladă misterioasă. Povestirea este o rememorare de către un narator nedenumit a unei călătorii pe mare efectuată într-o vară de la Charleston (Carolina de Sud) la New York la bordul navei "Independence". Naratorul află că vechiul său prieten de la colegiu Cornelius Wyatt este la bord
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
un loc și pentru soția sa, pentru a nu trezi suspiciuni, rolul de soție a fost jucat în timpul zilei de o servitoare. Poe i-a oferit inițial „” lui Nathaniel Parker Willis pentru revista "New Mirror", dar Willis a sugerat că povestirea ar fi mai potrivită pentru "Opal", un almanah editat de Sarah Josepha Hale. Ea a fost publicată pentru prima dată la 28 august 1844 în ziarul "Dollar Newspaper" din Philadelphia. De asemenea, a fost publicată în numărul din septembrie 1844
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. James Hutchisson, biograful lui Poe, consideră „Lada dreptunghiulară” ca fiind asemănătoare cu seria de „povești de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. James Hutchisson, biograful lui Poe, consideră „Lada dreptunghiulară” ca fiind asemănătoare cu seria de „povești de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care include printre altele „Crimele din Rue Morgue”. Scott Peeples compară și el „Lada dreptunghiulară” cu acest gen de povestiri, dar notează că nu este totuși vorba de o povestire polițistă deoarece nu scoate în
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
Poe, consideră „Lada dreptunghiulară” ca fiind asemănătoare cu seria de „povești de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care include printre altele „Crimele din Rue Morgue”. Scott Peeples compară și el „Lada dreptunghiulară” cu acest gen de povestiri, dar notează că nu este totuși vorba de o povestire polițistă deoarece nu scoate în evidență personajul detectivului și metoda sa. El constată, de asemenea, că protagonistul „se bâlbâie” deoarece acesta din urmă permite opiniilor sale personale să afecteze dovezile
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
povești de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care include printre altele „Crimele din Rue Morgue”. Scott Peeples compară și el „Lada dreptunghiulară” cu acest gen de povestiri, dar notează că nu este totuși vorba de o povestire polițistă deoarece nu scoate în evidență personajul detectivului și metoda sa. El constată, de asemenea, că protagonistul „se bâlbâie” deoarece acesta din urmă permite opiniilor sale personale să afecteze dovezile fizice, conducându-l la concluzii eronate. În scrierea povestirii „Lada
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
o povestire polițistă deoarece nu scoate în evidență personajul detectivului și metoda sa. El constată, de asemenea, că protagonistul „se bâlbâie” deoarece acesta din urmă permite opiniilor sale personale să afecteze dovezile fizice, conducându-l la concluzii eronate. În scrierea povestirii „Lada dreptunghiulară”, Poe a rememorat experiența sa din timpul șederii la Fort Moultrie, cu mulți ani înainte de îmbarcarea pe nava care l-a dus de la Charleston la New York. Cu doar câteva luni înainte de publicarea povestirii, Poe a efectuat o călătorie
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
la concluzii eronate. În scrierea povestirii „Lada dreptunghiulară”, Poe a rememorat experiența sa din timpul șederii la Fort Moultrie, cu mulți ani înainte de îmbarcarea pe nava care l-a dus de la Charleston la New York. Cu doar câteva luni înainte de publicarea povestirii, Poe a efectuat o călătorie pe mare cu vaporul cu aburi, atunci când s-a mutat la New York. Soția sa, Virginia, începuse să arate semne de boală cu aproximativ doi ani înainte, în 1842. „Lada dreptunghiulară” este inspirată parțial din asasinarea
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
a fost dezbătută intens în presa din New York, la momentul respectiv. Filmul "The Oblong Box" (1969), regizat de Gordon Hessler și avându-i în rolurile principale pe Vincent Price și Christopher Lee, are, în afară de titlu, puține lucruri în comun cu povestirea omonimă a lui Poe. „NBC Short Story” a difuzat o interpretare dramatică a povestirii „Lada dreptunghiulară” în anii '50 ai secolului al XX-lea. Aceasta este disponibilă la Archive.org. CBS Radio Mystery Theater, care a funcționat în perioada ianuarie
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
Box" (1969), regizat de Gordon Hessler și avându-i în rolurile principale pe Vincent Price și Christopher Lee, are, în afară de titlu, puține lucruri în comun cu povestirea omonimă a lui Poe. „NBC Short Story” a difuzat o interpretare dramatică a povestirii „Lada dreptunghiulară” în anii '50 ai secolului al XX-lea. Aceasta este disponibilă la Archive.org. CBS Radio Mystery Theater, care a funcționat în perioada ianuarie 1974 - decembrie 1982, a realizat o adaptare a „Lăzii dreptunghiulare”, care a difuzată la
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
„”, denumită și „: A Tale In Imitation of the German”, a fost prima povestire tipărită a poetului și prozatorului american Edgar Allan Poe. Lucrarea a fost publicată pentru prima dată în 1832, în paginile revistei "Saturday Courier" din Philadelphia. Povestirea se referă la tânărul Frederick, ultimul descendent al familiei Metzengerstein care se afla într-
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
„”, denumită și „: A Tale In Imitation of the German”, a fost prima povestire tipărită a poetului și prozatorului american Edgar Allan Poe. Lucrarea a fost publicată pentru prima dată în 1832, în paginile revistei "Saturday Courier" din Philadelphia. Povestirea se referă la tânărul Frederick, ultimul descendent al familiei Metzengerstein care se afla într-o vrăjmășie îndelungată cu familia Berlifitzing. Bănuit că a provocat un incendiu care l-a ucis pe capul familiei Berlifitzing, Frederick devine intrigat de un cal
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
Frederick devine intrigat de un cal neîmblânzit, neobservat anterior. Metzengerstein este pedepsit pentru cruzimea sa, atunci când casa lui ia foc și calul îl duce în flăcări. O parte a unui hexametru latin al lui Martin Luther servește ca epigraf al povestirii: "Pestis eram vivus—moriens tua mors ero" („Cât am fost viu am fost ciumă - murind voi fi moartea ta”). „Metzengerstein” urmează multe convenții ale ficțiunii gotice și, după unii, exagerează aceste convenții. Din aceasta cauză, criticii și specialiștii discută dacă
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
moriens tua mors ero" („Cât am fost viu am fost ciumă - murind voi fi moartea ta”). „Metzengerstein” urmează multe convenții ale ficțiunii gotice și, după unii, exagerează aceste convenții. Din aceasta cauză, criticii și specialiștii discută dacă Poe intenționa ca povestirea să fie luată în serios sau ca o satiră a poveștilor gotice. Oricum, multe elemente introduse în „Metzengerstein” vor deveni obișnuite în scrierile viitoare ale lui Poe, inclusiv castelul sumbru și puterea răului. Deoarece povestirea se referă la un orfan
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
discută dacă Poe intenționa ca povestirea să fie luată în serios sau ca o satiră a poveștilor gotice. Oricum, multe elemente introduse în „Metzengerstein” vor deveni obișnuite în scrierile viitoare ale lui Poe, inclusiv castelul sumbru și puterea răului. Deoarece povestirea se referă la un orfan crescut într-o familie aristocratică, unii critici sugerează o legătură autobiografică cu autorul ei. Povestirea a fost trimisă de Poe la un concurs de scriere organizat de "Saturday Courier". Deși nu a câștigat, ziarul a
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
elemente introduse în „Metzengerstein” vor deveni obișnuite în scrierile viitoare ale lui Poe, inclusiv castelul sumbru și puterea răului. Deoarece povestirea se referă la un orfan crescut într-o familie aristocratică, unii critici sugerează o legătură autobiografică cu autorul ei. Povestirea a fost trimisă de Poe la un concurs de scriere organizat de "Saturday Courier". Deși nu a câștigat, ziarul a publicat-o în ianuarie 1832. Ea a fost republicată cu permisiunea lui Poe, doar de două ori în timpul vieții sale
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
sale; subtitlul său a fost abandonat la publicarea sa finală. Poe intenționa să o includă în colecția "Tales of the Folio Club" sau într-o alta denumită "Phantasy Pieces", deși niciuna dintre cele două colecții nu a fost tipărită vreodată. Povestirea, narată de un povestitor nenumit la persoana a III-a, are loc în Ungaria, într-o perioadă neprecizată. Paragrafele de la început descriu vrăjmășia existentă de veacuri întregi între două familii bogate rivale: Metzengerstein și Berlifitzing. Dușmănia puternică între cele două
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
să-i fi plăcut „Metzengerstein” suficient pentru a o publica câteva luni mai târziu, în ediția din 14 ianuarie 1832 a revistei sus-menționate. Ea a fost publicată fără a avea atribuit numele lui Poe, dar este recunoscută ca fiind prima povestire publicată de Poe. Probabil că Poe nu a fost plătit pentru publicarea ei inițială. Subtitlul „A Tale in Imitation of the German” a fost adăugat atunci când povestirea a fost republicată în "Southern Literary Messenger" în ianuarie 1836, probabil pentru a
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
fără a avea atribuit numele lui Poe, dar este recunoscută ca fiind prima povestire publicată de Poe. Probabil că Poe nu a fost plătit pentru publicarea ei inițială. Subtitlul „A Tale in Imitation of the German” a fost adăugat atunci când povestirea a fost republicată în "Southern Literary Messenger" în ianuarie 1836, probabil pentru a profita de interesul popular pentru ficțiunea germană de groază. El a fost eliminat la publicarea sa ca parte a colecției "Tales of the Grotesque and Arabesque" din
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
ianuarie 1836, probabil pentru a profita de interesul popular pentru ficțiunea germană de groază. El a fost eliminat la publicarea sa ca parte a colecției "Tales of the Grotesque and Arabesque" din 1840. „Metzengerstein” a fost una din cele 11 povestiri pe care Poe le-ar fi cuprins în "Tales of the Folio Club", o colecție de povestiri pe care Poe a anunțat-o, dar pe care nu a tipărit-o niciodată. „Folio Club” ar fi fost o societate literară fictivă
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
eliminat la publicarea sa ca parte a colecției "Tales of the Grotesque and Arabesque" din 1840. „Metzengerstein” a fost una din cele 11 povestiri pe care Poe le-ar fi cuprins în "Tales of the Folio Club", o colecție de povestiri pe care Poe a anunțat-o, dar pe care nu a tipărit-o niciodată. „Folio Club” ar fi fost o societate literară fictivă pe care autorul a numit-o un grup de „netoți” pentru a „elimina literatura”. La fiecare reuniune
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
proiect timpuriu. "Baltimore Saturday Visiter" a prezentat o reclamă care făcea abonaților un apel pentru a achiziționa cartea în octombrie 1833 pentru 1 dolar bucata. O săptămână mai târziu, cu toate acestea, ziarul a anunțat că autorul și-a retras povestirile cu speranța că vor fi tipărite în Philadelphia, Pennsylvania. Poe a luat în considerare și publicarea povestirii „Metzengerstein” într-o colecție de povestiri care urma să fie denumită "Phantasy Pieces", sub titlul „The Horse-Shade”, deși această colecție nu a fost
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
cartea în octombrie 1833 pentru 1 dolar bucata. O săptămână mai târziu, cu toate acestea, ziarul a anunțat că autorul și-a retras povestirile cu speranța că vor fi tipărite în Philadelphia, Pennsylvania. Poe a luat în considerare și publicarea povestirii „Metzengerstein” într-o colecție de povestiri care urma să fie denumită "Phantasy Pieces", sub titlul „The Horse-Shade”, deși această colecție nu a fost niciodată tipărită. În primele sale publicări, „Metzengerstein” a inclus un rând despre moartea de tuberculoză a mamei
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
dolar bucata. O săptămână mai târziu, cu toate acestea, ziarul a anunțat că autorul și-a retras povestirile cu speranța că vor fi tipărite în Philadelphia, Pennsylvania. Poe a luat în considerare și publicarea povestirii „Metzengerstein” într-o colecție de povestiri care urma să fie denumită "Phantasy Pieces", sub titlul „The Horse-Shade”, deși această colecție nu a fost niciodată tipărită. În primele sale publicări, „Metzengerstein” a inclus un rând despre moartea de tuberculoză a mamei personajului principal. Tânărul baron spune: „Este
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
to a Nightingale” a lui John Keats, care l-ar fi inspirat pe Poe. Prima traducere în limba română a fost realizată de Alexandru Macedonski („jumătate imitată, jumătate tradusă”) și publicată în "Revista Independentă", anul IX, noiembrie 1887, pp. 50-54. Povestirea a fost tradusă apoi de Barbu Constantinescu și inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103. Alte traduceri au fost realizate de M. Carp (publicată în culegerea
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]