26,109 matches
-
din localitățile componente (reședința), Uioara de Jos și Uioara de Sus, și din satele Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate. Numele unor localități germane sau austriece, plasate în preajma unor masive de sare, conțin încă sufixul, respectiv prefixul, "Hall". Astfel, "Miereschhall" = Sarea Mureșului. Stema orașului Ocna Mureș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat, compus din 3 partiții. În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
despicat, compus din 3 partiții. În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureș care străbate așezarea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Uioara, Ocna
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv mineritul prin exploatarea sării. Brâurile undate simbolizează râul Mureș care străbate așezarea. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Maros-Újvár, Maroschujwar, Újvár, Újvár-Akna, Marosújvárakna, Marosakna, Uioara, Ocna Murășului, Ocna Mureșului, Murăș Uioara, Salinele Murăș Uioarei, Ocne, Steinort
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
partea de nord-est a județului Alba, la 55 km de Alba-Iulia și la 22 km de Aiud. Altitudinea medie a zonei este de 281 m. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
la 55 km de Alba-Iulia și la 22 km de Aiud. Altitudinea medie a zonei este de 281 m. Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureș curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundații ale Mureșului, în anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria și Principele Nicolae, cu saramură concentrată. În urma avariilor tehnice la mai multe sonde în anii 70 ai secolului al XX-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
-lea, Salina Ocna Mureș n-a mai fost în stare sa furnizeze cantitățile necesare de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai și lacul învecinat
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de sare în soluție uzinei de produse sodice UPSOM din localitate. În această situație, s-a hotărât pomparea diferenței de volum din lacurile de pe masivul de sare, umplute cu saramură concentrată, contravenind unui principiu elementar de protecție a masivului de sare. Acest lucru a dus la diluarea crescândă a concentrației apelor lacurilor, respectiv la dizolvarea treptată a peretelui de siguranță dintre mina 1 Mai și lacul învecinat Iosif. În anul 1978 s-a ajuns la situația în care pilierul despărțitor dintre
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
camerele minei, pe care au inundat-o în întregime în câteva minute. Minierii care lucrau în acel schimb s-au putut salva, ieșind la suprafață pe treptele puțului de aeraj. Această catastrofă minieră a dus la sistarea definitivă a exploatării sării în stare solidă la Ocna Mureș, după milenii de activitate aproape neîntreruptă. Catastrofa a început în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2010 la ora 02:00. Cauza catastrofei a fost probabil neetanșeitatea coloanei prin care se introduce în subteran
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
sub presiune, la una din sondele învecinate (123 sau 124). Au fost distruse 3 clădiri (inclusiv un magazin universal) și au fost avariate străzile limitrofe M. Eminescu și N. Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc. Debitul de gaze arse anual in Ocna Mures este de
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
volumul gazelor reziduale rezultat fiind de 1.314 miliarde mc/an. Perimetrul Ocna Mures se incadreaza in zona seismica 'E', valoarea coeficientului Ks=0,12 (PUG Ocna-Mures, 1998, p.14). Așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea „Salinae”. Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu „Salinae”, ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
an. Perimetrul Ocna Mures se incadreaza in zona seismica 'E', valoarea coeficientului Ks=0,12 (PUG Ocna-Mures, 1998, p.14). Așezare civilă romană în Dacia (sec. II-III), cunoscută pentru exploatarea sării, sub denumirea „Salinae”. Exploatarea relativ intensă a zăcământului de sare în epoca romană, a favorizat dezvoltarea unei importante așezări cu caracter rural, identificată cu „Salinae”, ale cărei urme arheologice se întind pe o mare arie, pe ambele maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare (confecționate din țiglă), sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" (monedă romană) din timpul împărătesei romane Annia Galeria Faustina (130-176) din anii 138-141. La marginea de est a localității, lângă
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
cuvântul maghiar "Ujvár" = „Orașul Nou”), apoi la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
anii 1769-1773 este marcată în felul următor prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În perioada interbelică a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic). Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine cinci localități; două localități componente
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne". Localitatea s-a dezvoltat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a început exploatarea organizată a sării, respectiv, când administrația austriacă a preluat controlul producției de sare. În perioada interbelică a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic). Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine cinci localități; două localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și trei sate
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
locuitorilor sunt ortodocși (73,7%), dar există și minorități de reformați (6,39%), penticostali (4,3%), greco-catolici (4,14%), romano-catolici (1,67%) și baptiști (1,04%). Pentru 6,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Activități economice principale: extragerea sării, industria chimică anorganică, fermentarea tutunului. Alte activități economice: construcții civile și industriale, agricultură, confecții îmbrăcăminte, comerț, morărit și panificație. Principalele întreprinderi economice ale orașului au fost: La Ocna Mureș au existat în trecut 2 gări industriale (exclusiv pentru transport de
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
situat la altitudinea de 258 m. Dispune de un climat continental-moderat, cu temperatura medie anuală de 9 °C (peste 20 °C în iulie și sub −4 °C în ianuarie). Are un interes turistic deosebit, datorită lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit în trecut mai multe instalații de tratament, printre care: un solariu cu amenajări pentru aeroterapie și helioterapie, instalații pentru electroterapie, băi calde, apă minerală sărată concentrată. Dintre factorii naturali de cură trebuie menționate și apele minerale clorurate
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu. La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în "Ocna"), peVâlcica, unor frați de origine transilvăneană, iar la 3 septembrie
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai blânde și veri răcoroase, media anuală a temperaturilor fiind de 9,3 °C. Cea mai rece lună a anului este
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
comerțul cu mătase a devenit mai puțin important pe uscat. După ce Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de mătase , numai fabricile imperiale prelucrau mătasea și o vindea doar unor cumpărători autorizați. Celelalte mărfuri ciomercializate erau : ulei, vin, sare, peste, carne, legume, alte produse alimentare, lemn , ceară, ceramică, și textile. Articole de lux, cum ar fi mătăsuri, parfumuri și mirodenii au fost , de asemenea , importante. Comerțul cu sclavi este atestat , atât în numele statului, și, de către persoane particulare. Comerțul internațional
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
alte orașe care au servit drept centre comerciale interregionale și internaționale, cum ar fi Thessaloniki și Trebizond . Textilele trebuie să fi fost de departe cele mai importante elemente. Imperiul tranzacționa și prin Veneția (atâta timp cât această a fost parte a imperiului): sare, lemn, fier, și sclavi , ca produse de lux . În 992, Vasile al II - lea a încheiat un tratat cu Pietro Orseolo II în reglarea taxelor vamale.Între secolele XI-XII , imperiul a avut condiții privilegiate în comerțul cu Veneția, Genova și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din anul 2007. Sud-estul Europei, la graniță cu Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina. Câmpia Transilvaniei este separată de Podișul Moldovei prin Carpații Orientali și de Câmpia Română prin Carpații Meridionali (Alpii Transilvaniei). petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente în nordul și vestul țării. eroziune
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
cantitatea de energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un sfert din populația țării. Viena este de departe cel mai mare
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]