23,989 matches
-
Papu) poate fi, la urma urmelor, o problemă de gust, de interpretare a surselor și de opțiune. Când însă această prioritate întâmplătoare și în mare măsură imaginară se transformă într-o dogmă, atunci ia naștere protocronismul. Pentru cei ce, în loc să zâmbească în fața unor astfel de teorii, le iau în serios, protocronismul devine un vehicul al simțămintelor antioccidentale și un sprijin pentru autohtonismul izolaționist. Se pare că Eliade îl încuraja pe Papu să-și continue cercetarea în această direcție. În mod cert
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
veche limbă ritualică: „Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. [...] Are o față întunecată și nu l-am văzut zâmbind niciodată. E un adevărat gramatic. El transcrie în aur psaltirea” (VII. Celălalt Ferapont); „Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperă trupul. El nu scrie la nici o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
început lupta, care a durat zile până când dragonul a fost înfrânt. Fără puteri și rănit, tânărul a eliberat Soarele, reușind să facă fericiți pe toți cei care-și puseseră ultimele speranțe în el. Natură a reînviat, oamenii au început să zâmbească din nou, doar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvară venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce zăpadă se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau din pământul desțelenit. Cand ultimul strop de sânge
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
Se presimte o luptă sângeroasă. Superțintașul Olariu însă, înarmat cu un pistol- mitralieră, pătrunde în clădire și îi ia prin surprindere pe dușmanii muncitorilor, lichidându- i sau punându-i cu mâinile la ceafă. Îl înconjoară toți cu admirație. Spune obosit, zâmbind ușor : „Am avut noroc. Am lucrat în fabrica asta și-o cunosc cum îmi cunosc buzunarele”. Prin urmare, nu abilitățile de securist-killer, ci calitatea lui de fost muncitor, frate cu fabrica precum românul cu codrul l-a ajutat să izbândească
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii sau chiar îl întrerupe; - arta peisajului nu atinge înalte virtuți (adeseori: locuri comune); există însă o artă a tabloului; tabloul este prezent în trecerea de la descriere la narațiune
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ce amintește de eroinele unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
referindu-se la momentul 1883 al internării lui Eminescu în stabilimentul doctorului Șuțu, povestește la fel: „...ne-am dus la Institutul de boli nervoase din strada Plantelor, unde Eminescu avea camera lui.(...) Era liniștit și vorbea rezonabil.(...) A început să zâmbească, și pe urmă a conversat despre diferite lucruri, întrebând despre toți colegii din redacție. Nouă, firește, ne-a părut foarte bine văzându-l așa de calm și ne gândeam că de ce mai stă la Institut. După vreo zece minute, însă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întrunirea aceasta nu a venit nimeni de la junimea, deși toți au fost invitați. După ce mulțimea s-a împrăștiat, și au rămas numai vreo 16 din cei care ne înțelegeam mai bine, ne-am așezat în jurul unei mese, în fruntea căreia zâmbea iubitul nostru profesor Xenopol, și am râs și am ridicat toasturi. După plecarea lui Xenopol, căpitanul Creangă se adresează lui Gruber și-i cere să răspundă, scurt și cuprinzător, dacă în adevăr este socialist. Căpitanul începuse a regreta mărinimia din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajunge la versurile: Rând pe rând și-ncet în tristul țintirim bătrân și sfânt Lin se scutur liliecii clătinați de-al nopții vânt Beldiceanu sare din fundul patului și spune că el vede versurile acestea într-o culoare albastră. Unii zâmbesc, crezând că Beldiceanu vrea să și bată joc de Gruber. Acesta însă dă o explicare logică faptului: Beldiceanu are ceea ce se cheamă „audiție clorată”. Probabil că pentru el litera / este de culoare albastră și, predominând litera /, culoarea predominantă a totalului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceva sever, ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acelei pensiuni. Lui Malcolm îi scrie că nu vorbește cu nimeni, ceea ce este bine pentru munca lui. Nu are nevoie de conversații, dar resimte lipsa cuiva care să-i spună din când în când un cuvânt prietenesc și să-i zâmbească. Wittgenstein a fost la început mulțumit de rezultatele muncii sale.119 Curând devine însă indispus, are insomnii și nu mai poate lucra bine. I se pare că nici această pensiune izolată nu îi oferă destulă singurătate și liniște. Cu ajutorul lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cel mai prețios mijloc de care dispunem în fiecare zi. 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic Modalitatea în care o persoană deschide ușa și pășește într-o încăpere, întinde mâna celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
manifestări corporale. Astfel, oamenii vinovați pleacă capul, se furișează, au o mimă tristă; oamenii jenați își acoperă gura sau fața, se înroșesc, râd nervos sau cu jumătate de gură, se îndepărtează de ceilalți; oamenii mândrii merg țanțoși, cu trunchiul drept, zâmbesc încrezător și fac gesturi triumfătoare (precum gestul ridicării pumnilor); oamenii invidioși aruncă priviri furișe persoanei invidiate sau lucrului râvnit; oamenii rușinați își ascund fața, își ajustează ținuta, merg cocoșați, evită contactul vizual, încearcă să dispară sau să se ascundă; oamenii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca: a) acte de conducere faciale cu scopul de a controla participarea elevilor: • zâmbește unui elev pentru a-i indica mesajul ,,Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem!"; - își umflă obrajii; - privește cu coada ochiului la un elev. Dați și alte exemple
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem!"; - își umflă obrajii; - privește cu coada ochiului la un elev. Dați și alte exemple! 7. Descrieți rolurile pe care trebuie să le întruchipeze profesorul în sala de clasă pentru ,,a da viață" scenarului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Toate zilele-ți vin Înainte ca daruri, pe care de cele mai multe ori nu știi să le culegi.” (N. Iorga) Depinde, fără Îndoială, cu ce așteptări și stări de spirit Întîmpinăm zilele: „Lumea este ca și imaginea noastră În oglindă. CÎnd zîmbim, zîmbește. CÎnd plîngem, plînge și ea” (Audri). * „Îndrăzneala reușită nu o critică nimeni.” (A.L. Lesage) Atîta timp cît nu se obține succesul, sîntem dispuși să criticăm intențiile sau metodele mai puțin oneste ale cuiva de a obține profituri sau
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
zilele-ți vin Înainte ca daruri, pe care de cele mai multe ori nu știi să le culegi.” (N. Iorga) Depinde, fără Îndoială, cu ce așteptări și stări de spirit Întîmpinăm zilele: „Lumea este ca și imaginea noastră În oglindă. CÎnd zîmbim, zîmbește. CÎnd plîngem, plînge și ea” (Audri). * „Îndrăzneala reușită nu o critică nimeni.” (A.L. Lesage) Atîta timp cît nu se obține succesul, sîntem dispuși să criticăm intențiile sau metodele mai puțin oneste ale cuiva de a obține profituri sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acesteia. La aceeași stare de liniște face apel și poetul Serghei Esenin: CÎnd te bîntuie tristețea, cînd pierzi toate, cînd te doare, cînd te-nșfacă greul vieții, sub furtuni, sub ani, sub vînt, - să te-arăți tăcut și simplu, să zîmbești cu nepăsare, e cea mai Înaltă artă dintre cîte-s pe pămînt. * „Oricine crede că viața sa proprie sau aceea a semenilor săi nu are semnificație nu este numai nefericit, ci chiar nevrednic de a trăi.” (A. Einstein) Cei care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mi-am pus pălăria pe cap: gest pe care acesta îl va considera atât de ofensator, încât se va duce și se va plânge Reginei, lucru pe care speram că se va întâmpla. Imediat ce m-a chemat, m-a întrebat zâmbind de ce m-am așezat în camera Regelui și de ce mi-am pus pălăria pe cap în prezența sa. I-am răspuns că, atâta timp cât Regele îmi ia meseria, mi se pare perfect justificat să i-o fac și eu pe a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
indiferent de poziția pe scară ierarhică, să intre pe o ușă și să iasă pe alta. Printre ei a venit și episcopul de Gap, pășind săltat, hohotind de plâns, cu lacrimi mari curgându-i pe obraz, și în același timp zâmbind, lucru care îi conferea chipului său cea mai grotească fizionomie imaginabilă. Doamna, Delfina, și cu mine am fost primele care nu ne-am putut abține; apoi Delfinul și Ducele de Berri și în final regele; și toată lumea care era în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să-i transmită lui S că nu mai dorește să continue conversația pe acest subiect) Șiai fost la ..... ăsta, cum ai zis cî-l chiamî? S: La Frățilă. H: Frățilă, așa.... Mi-amintesc di faza cu ouîli. Cu cofraju’ di ouî. (zâmbind; cu ochii ce Încercau să reactiveze, să caute, parcă, o imagine din trecut) 332 S: Da’ tu..., Ți-am povestit, nu sî poati, ... chiar di mai multi ori, cî ăsta l-o luat di guler pi-un parlamentar În ...În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Basil Englis (1989, apud Boncu, 2006, p. 39) au demonstrat faptul că "în principiu, situațiile cooperative generează experiențe emoționale empatice, congruente, în vreme ce situațiile competitive presupun emoții anti- empatice, exclusive". Mai concret, într-o situație de cooperare, subiectul are tendința să zâmbească partenerului dacă acesta îi zâmbește, după cum, dacă are expectanțe de competiție, va afișa emoții anti-empatice, opuse celor exteriorizate de partener. Din păcate, în multe împrejurări din viața cotidiană în pofida avantajelor pe care le întrezărim -, relațiile de cooperare nu sunt practicate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2006, p. 39) au demonstrat faptul că "în principiu, situațiile cooperative generează experiențe emoționale empatice, congruente, în vreme ce situațiile competitive presupun emoții anti- empatice, exclusive". Mai concret, într-o situație de cooperare, subiectul are tendința să zâmbească partenerului dacă acesta îi zâmbește, după cum, dacă are expectanțe de competiție, va afișa emoții anti-empatice, opuse celor exteriorizate de partener. Din păcate, în multe împrejurări din viața cotidiană în pofida avantajelor pe care le întrezărim -, relațiile de cooperare nu sunt practicate decât dacă disputa se poartă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]