25,531 matches
-
a fost revopsită în 2006 în culorile originale, deși acoperișul pagodă nu mai există. Bataclan este condus din 2004 de Jules Frutos și Olivier Poubelle. Se distinge astăzi printr-o activitate diversă ce cuprinde spectacole, cafe-teatru, discothecă, dar mai ales concerte. Pe la Bataclan au trecut (ca spectatori sau artiști) mari nume ale muzici, cântecului și comediei: de la Velvet Underground la Stromae, trecând prin Stray Cats, The Police, Prince sau Cure. În septembrie 2015, Bataclan e achiziționat de Lagardère Unlimited Live Entertainment
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
Khaled Moustafa, considerat de Egipteni ca șeful Al-Qaïda în Palestina, ar fi declarat în 2011 că „exista un proiect de atentat împotriva Bataclan” deoarece, potrivit prietenei sale fronco-albaneze Dodi Hoxha, „proprietarii [Bataclan] sunt evrei”. Pe 13 noiembrie 2015, în timpul unui concert al trupei Eagles of Death Metal și simultan cu alte atentate dinîle-de-France, patru teroriști pătrund în sală și trag în mulțimea compusă din peroanele din fosă, făcând în total 89 de morți și mai mult de 100 de răniți. Martorii
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
89 de morți și mai mult de 100 de răniți. Martorii atacului au povestit că atacatorii au menționat acțiunile militare ale Franței în Irak și Siria pentru a-și justifica acțiunile<ref name="Tribune 15/11">Les derniers instants du concert au Bataclan, "La Tribune", 15 noiembrie 2015</ref>. În comunicatul prin care revendica atacurile, organizația Statul islamic (SI) amintește explicit de Bataclan „unde erau adunați zeci de idolatri într-o sărbătoare a perversității”<ref name="Tribune 15/11">Les derniers
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
La Tribune", 15 noiembrie 2015</ref>. În comunicatul prin care revendica atacurile, organizația Statul islamic (SI) amintește explicit de Bataclan „unde erau adunați zeci de idolatri într-o sărbătoare a perversității”<ref name="Tribune 15/11">Les derniers instants du concert au Bataclan, "La Tribune", 15 noiembrie 2015</ref> Folosirea instrumentelor muzicale este interzisă de SI. De altfel, Bataclan este considerată ca atracția principală a unui cartier parizian „totodată burghez, progresist și cosmopolit” caracterizat de „o eterogenitate socială și etnică ce
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
este un lutier italian, constructor de chitare solo și baș, realizator de amplificatoare de concert, expert Beatles și profesor de construcții de chitare. Muzician la începutul carierei sale, Frudua a apărut în mai multe emisiuni în diferite programe pe unele canale majore italiene. Apoi a urmat "Școală internațională de lutieri din Cremona," cunoscută în Italia
Galeazzo Frudua () [Corola-website/Science/335162_a_336491]
-
consiliul profesoral al facultății "„Thèse retenu"”, mențiune acordată doar lucrărilor cele mai bune. După o iubire platonică pentru o doamnă mai învârstă din înalta societate bucureșteană, în vara anului 1879 Take Ionescu o cunoaște pe viitoarea sa soție, la un concert de binefacere la cazinoul municipal din Aix-les-Bains. "„M-elle Bessie Richards, de Londre”" cum apărea pe afiș, era "„o fată blondă de 17 ani, cu parul afânat, cu ochii mari albaștri, în care o seriozitate prematură se amesteca cu o infinită
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
sală de sport, apoi nod de radio și depozit de materiale pentru Moldtelecom, operatorul național de telefonie fixă. În anul 1989, conducerea orașului a decis demararea lucrărilor de restaurare a edificiului, cu intenția de a-l transforma în sală de concerte de muzică de cameră, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza problemelor de finanțare. Abia în anul 2005, biserica a fost retrocedată comunității catolice din Orhei, datorită implicării preotului catolic german Klaus Kniffki, care slujea în Republica Moldova din 1997
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
organizație ce promovează multiculturalismul și pacea mondială. Juratului i s-a părut „ușor neo-absurd” acest număr, făcând comentarii precum „Zici că sunt într-o carte de Bulgakov” sau „O companie care promovează pacea și, în loc să salveze oamenii din Biafra, face concerte de 350 000 de oameni pe cel mai mare stadion din İstanbul! Adică "what the fuck"?”. Loredanei, în schimb, i s-a părut „o idee extraordinară”; a considerat că Roșcovan este „un mesager extraordinar pentru [pacea mondială]” și că face
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]
-
Originea acestei sărbători este cultul Fecioarei de Chiquinquirá, numită " La Chinita", care este onorată cu procesiuni și muzică de cimpoi. Acest eveniment are loc în regiunea Zulia, în special în capitală, Maracaibo, și mai târziu și în alte orașe alături de concerte și focuri de artificii. În China, pe 25 decembrie nu este o sărbătoare oficială. Cu toate acestea, este marcată ca sărbătoare legală în regiunile administrative speciale Hong Kong și Macao, ambele foste colonii ale țărilor occidentale de tradiție culturală-creștină. În mall
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
Academy of Recording Arts and Sciences. Minogue a obținut un premiu din cinci nominalizări. Premiile Helpmann, prezentate de Live Performance Australia (LPA), sunt oferite pentru performanțele din disciplinele de evoluții live în Australia, inclusiv teatru, musical, operă, balet, dans și concerte. Minogue a obținut un premiu din trei nominalizări, în 2012. În 2013, ea a primit premiul JC Williamson Award, cea mai înaltă distincție LPA pentru întreaga sa activitate în evoluțiile live. |align="left"|2007 Premiile NME Awards sunt decernate anual
Lista premiilor și nominalizărilor primite de Kylie Minogue () [Corola-website/Science/335305_a_336634]
-
(n. 1865, București — d. 1925, București) a fost primul mare țambalist virtuoz român. S-a născut în jurul anului 1865 la București, într-o familie de muzicanți. A învățat să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească. Nu se cunoaște nici formația în care a debutat, nici tarafurile pe la care s-a peregrinat. Se știe că a ajuns în Rusia cu orchestra lui Sava Pădureanu, stabilindu-se la Moscova și la Petrograd, în funcție de
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
români precum George Enescu, compozitorul Ioan Scărlătescu și pianistul Iosif Paschill. Aici a interpretat numai piese clasice precum uvertura operei "Zampa", două valsuri de Chopin și Durand, iar în final, "Rapsodia maghiară" de Franz Liszt. În perioada 1900-1910 a susținut concerte clasice la Ateneul Român în compania sopranei Alexandrina Niculescu, violoncelistului Anghel Rădulescu, violonistului Vladimir Hradecky și pianistului Dumitru Dumitriu. La 16 septembrie 1906, în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că "„a
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
compania sopranei Alexandrina Niculescu, violoncelistului Anghel Rădulescu, violonistului Vladimir Hradecky și pianistului Dumitru Dumitriu. La 16 septembrie 1906, în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că "„a ridicat țambalul la instrument de concert”". În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui Cristache Ciolac la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci. Între anii 1911-1914 a înregistrat pentru câteva case de discuri rusești câteva melodii concertante la țambal. A murit în anul 1925 la
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
1955-1986 activează ca profesoară de canto popular la Școala de Muzică nr. 1 din București, actualul Liceu de muzică „Dinu Lipatti”. În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru predarea cântecului popular”. A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri. A fost membră în juriul de creație a Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
vreme toboșarul era încă Pete Best, care ulterior a fost înlocuit de Ringo Star) și nu mult după aceea a devenit impresarul lor. Epstein a produs o schimbare dramatică în înfățișarea exterioară a formației și în modul de derulare al concertelor lor. El a limitat timpul performanței la o jumătate de oră și a cerut membrilor formației să-și schimbe pieptănătura și să renunțe la hainele de piele și la imaginea de „Teddie Boy”. În acelaș timp Epstein a căutat o
Brian Epstein () [Corola-website/Science/335379_a_336708]
-
Liverpool (Gerry and the Pacemakers, Billy J.Kramer, Cilla Black). Talentul său teatral și simțurile sale ascuțite pentru afaceri l-au ajutat în organizarea lungilor turnee ale formației The Beatles în anii 1963-1966, în timpul cărora formația a susținut sute de concerte. Totuși, a anumită lipsă de experiență l-a făcut să eșueze în câteva afaceri cu produse auxiliare și în contractele pentru înregistrări în Statele Unite. În anii 1964-1966 s-au vândut discuri ale Beatles și alte produse auxiliare în valoare de
Brian Epstein () [Corola-website/Science/335379_a_336708]
-
Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35, al lui Piotr Ilici Ceaikovski este unul dintre cele mai cunoscute concerte pentru vioară dar și unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic. A fost compus în Elveția în 1878
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35, al lui Piotr Ilici Ceaikovski este unul dintre cele mai cunoscute concerte pentru vioară dar și unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic. A fost compus în Elveția în 1878 și a avut premiera pe 4 decembrie 1881 în Viena cu Adolph Brodski în calitate de solist și Hans Richter dirijor
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
pentru vioară dar și unul dintre cele mai dificile din punct de vedere tehnic. A fost compus în Elveția în 1878 și a avut premiera pe 4 decembrie 1881 în Viena cu Adolph Brodski în calitate de solist și Hans Richter dirijor. Concertul este orchestrat pentru două flauturi, două oboaie, două clarinete în La și Si bemol, doi fagoți, patru corni în Fa, două trompete în Re, timpane, coarde și vioară solo. Lucrarea este structurată în forma tradițională de concert în trei părți
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
Hans Richter dirijor. Concertul este orchestrat pentru două flauturi, două oboaie, două clarinete în La și Si bemol, doi fagoți, patru corni în Fa, două trompete în Re, timpane, coarde și vioară solo. Lucrarea este structurată în forma tradițională de concert în trei părți: Nu există pauză între ultimele două părți. Durata tipică a concertului este de aproximativ 35 de minute. Lucrarea a fost compusă în Clarens, Elveția, o stațiune situată pe malul Lacului Geneva unde Ceaikovski a mers să se
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
La și Si bemol, doi fagoți, patru corni în Fa, două trompete în Re, timpane, coarde și vioară solo. Lucrarea este structurată în forma tradițională de concert în trei părți: Nu există pauză între ultimele două părți. Durata tipică a concertului este de aproximativ 35 de minute. Lucrarea a fost compusă în Clarens, Elveția, o stațiune situată pe malul Lacului Geneva unde Ceaikovski a mers să se recupereze de pe urma depresiei cauzate de căsătoria dezastruoasă cu Antonina Miliukova. Lucra la Sonata pentru
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
pian, inclusiv un aranjament pentru vioară și pian al lucrării "Simfonia spaniolă" de Édouard Lalo, care ar fi interpretat-o chiar în ziua în care Kotek a sosit în Clarens. Această lucrare ar fi fost catalistul pentru Ceaikovski să compună concertul pentru vioară. I-a scris protectoarei sale, Nadezhda von Meck: "[Simfonia spaniolă] are multă prospețime, lumină, ritmuri picante și melodii frumos și excelent armonizate... El [Lalo], la fel ca și Léo Delibes și Bizet, nu caută profunzimea, ci evită cu
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
Delibes și Bizet, nu caută profunzimea, ci evită cu grijă rutina, caută noi forme și se gândește mai mult la "frumusețea muzicală" și mai puțin la observarea tradițiilor stabilite cum fac germanii". Ceaikovski a înregistrat progrese rapide și constante la concert deoarece și-a recăpătat inspirația după odihna din Clarens iar lucrarea a fost finalizată în doar o lună având în vedere că partea a doua a fost rescrisă complet (o versiune a părții originale a fost păstrată ca prima din
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
lieu cher"). Deoarece Ceaikovski nu era violonist i-a cerut ajutorul lui Kotek pentru a finaliza părțile solo. Ceaikovski i-a scris fratelui său Anatoli în ziua în care a finalizat partea a doua: "Cât de drăgăstos se ocupă de concertul meu! Nu încape îndoială că nu aș fi putut realiza nimic fără el. Îl interpretează minunat." Ceaikovski a vrut să îi dedice concertul lui Kotek dar a fost constrâns de faptul că acest lucru va cauza bârfe cu privire la natura reală
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]