24,491 matches
-
Fost-au acest domn, Radu Vodă, deplin la toate și întreg la hire"29, precum și "om deplin, cap întreg, fire adâncă, cât poți zice că nasc și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fire adâncă, cât poți zice că nasc și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanța de maturitate, deplinătate (un om în toată firea). Prin substantivul minte, care astăzi are înțelesul de rațiune, moldoveanul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
zice că nasc și în Moldova oameni"30. Dimitrie Cantemir se exprimă încă mai precis: "așezământul, stâmpărarea firei, întregimea sănătăței"31, sau, chiar cu înțeles mai concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanța de maturitate, deplinătate (un om în toată firea). Prin substantivul minte, care astăzi are înțelesul de rațiune, moldoveanul exprima și odinioară același
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
concret medical (definind pe fizic drept cel care "știe știința firei" și fizionomie: "știința firei de pe chipul obrazului și a tot trupul". Cu timpul, înțelesul psihologic al noțiunii s-a extins, căpătând nuanța de maturitate, deplinătate (un om în toată firea). Prin substantivul minte, care astăzi are înțelesul de rațiune, moldoveanul exprima și odinioară același sens. În Cartea românească de învățătură, publicată la Iași în 1643, găsim următoarele exemple frumoase: "Cum este trupului ochiul cinste și frămsețe și lumină, așa și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lor primitiv. Cel mai general termen ilustrând alienarea este nebunia. Sensul acestei noțiuni, ubicuitară în România, este foarte bine definit și în Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai restrânsă în Moldova. Nebunia însă este deseori definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
om de trup și de hire slab, boleac". Uneori, acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau gângavi, termen în circulație, încă, sau "făicavi", termen dispărut. Un termen dispărut este "apestisit". Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal: "... unii coconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cei mai buni, iar în cazuri de opinii diferite "vom crede pe cei mai mulți, sau pri cei mai buni, sau pri cei distoinci, iară nu pri alții". Am menționat că era considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert ("ce fel de nebuie va fi fost având"). Pentru judecătorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică. Diferențierea relativ clară
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo relatare concretă a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintite mai sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare o înscenare. Denumite relații sexuale "preste fire", aberațiile par să fi fost cunoscute: malahia (anevrismul), slabozna (ejacularea în afara vaginului), relații anormale, orale, și altele mai ales incestuoase sunt pomenite frecvent. În fața judecătorului, femeile au o situație favorizantă, "de vreme ce easte mai proastă și mai lesne spre cădere de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nota 10, obținând titlul de doctor în medicină și având astfel dreptul de liberă practică a medicinii. Datorită numărului foarte mare de cazuri de malarie de la acea vreme, teza de doctorat s-a dovedit a fi de o deosebită importanță. Firea energică voluntară și spiritul constructiv erau caracteristice bătrânilor Brăești. Prin căsătoria lui Neculache Brăescu, fratele său, cu Măriuca Spiridon, aceasta din urmă va aduce în familia Brăescu o notă de dulceață a firii cu totul rară. Se spune că Măriuca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dovedit a fi de o deosebită importanță. Firea energică voluntară și spiritul constructiv erau caracteristice bătrânilor Brăești. Prin căsătoria lui Neculache Brăescu, fratele său, cu Măriuca Spiridon, aceasta din urmă va aduce în familia Brăescu o notă de dulceață a firii cu totul rară. Se spune că Măriuca Brăescu era chemată în sat să prindă roiurile de albine: le desprindea cu mâna de pe creangă, imens strugure negru și electrizat, vorbindu-le și așezându-le ușor în buduroiul frecat pe dinăuntru cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe doctorul Antoniu, care, și acesta, avea să lucreze mai târziu la Ospiciul Socola. În 1899, ministrul îi acordă lui Alexandru Brăescu titlul de profesor suplinitor, pe care îl va confirma în 1902, fără însă a bugeta nou înființata catedră. Fire fermă și demnă, el va cere în repetate rânduri nominalizarea catedrei, dar rezultatul fiind negativ, în 1906 refuză să mai onoreze Facultatea de Medicină din Iași. Un caz rar în analele învățământului medical superior, dacă nu cumva unic. Profesorul Brăescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce înseamnă bătaia asta de joc! Octav: (inocent) Mamă, nu știu despre ce vorbești! Marieta: Ba știi foarte bine! Adică eu mă zbat, umblu, caut, cheltuiesc bani, îți aduc un doctor, și tu?! Octav: Adică?! Marieta: Adică! Om în toată firea să plece de-acasă, unde avea tot ce-i trebuie, fără să facă nimic..., că stăteai toată ziua îngropat în ziare și tot ascultînd glasurile nu știu cărei fantome... sau dracu' știe ce-o mai fi! Octav: (încordat) Mamă! Mona: Octav, te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mona: (cu aceeași intensitate) Dar înțelege odată că tu nu ești vinovat pentru ce s-a întîmplat la revoluție! Octav: Știu! Dar mă simt vinovat pentru ce s-a întîmplat după revoluție! Costache: (cu oarecare angajament) Octav, vino-ți în fire! Ceea ce spui tu e grandomanie curată! Adică cine te crezi tu să iei istoria pe seama ta?! Octav: Tată, nu mă învăța iar să fiu pitic! Nu-mi mai da lecții de frică! Nu mă mai ascunde în spatele lui nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
matale, Nea Matei... (Matei strigă: "Chem poliția! Mă duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit tată... îmi pare rău... nu-s
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care circulau în mentalitatea tuturor popoarelor subjugate de Rusia. „Prin urmare, întreaga mișcare națională din Basarabia se prezintă ca o propagare a ideilor, formulelor și actelor mai multor neamuri din Rusia, adoptate de poporul românesc din Basarabia și aplicate potrivit firii, împrejurărilor și trecutului lui istoric.” Nu reluăm aici analiza evenimentelor din 1917-1918 care au condus la unirea Basarabiei cu România; ne oprim, mai ales, la unele chestiuni ce reflectă procesul de clarificare a ideii naționale, de apartenență la același neam
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în acest fel se obține mai bine înțelegerea și adeziunea afectivă la ceea ce se comunică. Sentimentul de bucurie care trebuie să caracterizeze relația profesorului cu elevii săi constitui expresia unui fel de instict al educației, o trăsătură de bază a firii omenești. Entuziasmul pedagogic trebuie să-l caracterizeze pe adevăratul educator deoarece datorită lui, va reuși să facă activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
căzut în păcat, omul nu a pierdut total legatura cu Dumnezeu, de aceea era capabil de săvârșirea unor fapte morale și înainte de venirea lui Hristos. Valorile morale au existat și înainte de apariția creștinismului. Conform legii naturale, și păgânii făceau « din fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să se asigure conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins de remușcări, își vine în fire. Își amintește de casa tatălui său și acest lucru îi aduce în suflet o rază de lumină. Fiul risipitor este acum gata de pocăință, de aceeptare a unui statut inferior, dar în casa sa, a tatălui său. Dorul întoarcerii acasă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape că și-a pierdut firea, iar ceilalți copii au stat din râs. De ce calci pământ străin, han nelegiuit? Ce pedeapsă i se cuvine pentru că a năvălit În țară străină? La Întrebarea asta, copii și-au plecat ochii, pe gânduri. Ce pedeapsă li se dă de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Întâi a vrut să facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oameni să-i Întrebe : se liniștesc, sau nu ? Căci prea s-a Încruntat lumea de atâta sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să se apuce de lucru, ca oamenii Moldovei, căci cu prada n-au s ajungă departe ! Să afle hanul că țara are domn tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pot și ele năzui la titlul de știință, tot atât de bine ca și științele biologice și, desigur, cu mai mult drept decât științele medicale. Metoda Însă de care se folosesc științele acestea ale dezvoltării materiale este de o cu totul altă fire decât cea Întrebuințată de către celelalte științe ale naturii și studiul acestei metode ar fi dat mult mai mult de spicuit pentru minte decât acela al științelor care, mai mult sau mai puțin, nu fac decât a repeta aceleași proceduri. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legi, departe de a fi dată de aceasta din urmă, nici nu este măcar conținută totdeauna În o altă lege, ci uneori chiar Într-o Împrejurare de natură individuală. Științele de legi care Înregistrează fenomenele ce se repetă sunt prin firea lor chiar foarte limitate În explorarea cauzală a acestor fenomene, căci ele urcă cu mari pași scurta scară a cauzelor și-i cad În curând În prăpastia nedesfundată a cauzelor de pe urmă, săpată sau printr-o de pe urmă lege explicativă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]