24,310 matches
-
mormânt răsare Christos învingător Iar inimile noastre s-unesc în armonie” Împreună, deci, preoți și popor, văd biruința Mântuitorului „lumina ducând-o/Celor din morminte” cu „moartea pre moarte călcând-o” cum mărturisim în troparul Învierii, și ca un singur glas răsună imnul apoteozat „Cântări și laudă-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia/Primindu-l cu psalmi și ramuri/ Cântând aleluia! / Christos a înviat din morți/ Cu cetele sfinte, / Cu moartea pre moarte călcând-o/ Lumina aducând-o/ Celor din morminte”. Deși cunoscutul
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
înstărite decât suta de alegători, vor reveni în Parlament, nu fără a întâlni acolo și figuri noi, cele mai multe tot din soiul lor. Cele mai multe fiindcă, prin legea numerelor mari vor pătrunde în parlament și niște oameni cinstiți, îndeajuns de puțini pentru ca glasul lor să răsune în pustiu. Vechi și noi dezlegători de cuvinte încrucișate, vajnici cititori de ziare își vor face siesta sub nemiloasa lumină a reflectoarelor dar, ferice lor, din plin răsplătiți. Uluite de neputința actualilor guvernanți de a duce la
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
o simplă întrecere de înjurături între vizitii amețiți de aburii tari ai urinei din grajduri. Țărăniștii - vinovați în mare măsură de ruinarea țării - au arătat, la judecata parlamentară, o surprinzătoare demnitate. Probabil, de dincolo de mormânt, va fi răzbătut până la ei glasul dojenitor al lui Corneliu Coposu. Ar fi trebuit să-l audă mai de demult, și nu filtrat prin timpanele calcarizate ale unor Victor Ciorbea, Radu Vasile, Ion Diaconescu. Ei și-au asumat răul pricinuit și, smeriți, își așteaptă pedeapsa binemeritată
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
retorică pentru a face, de pildă, considerații asupra poeziei. Umorul de idei difuzat în acest discurs este produs și el de aceeași mașinărie puternică și lentă: "orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar. Metaforele, imaginile pline de candoare și de plasticitate, licențele poetice și rezervele de oximoroane, de antonomaze, de hiperbole și de alegorii, de comparații
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
la perfecție cât îi e îngăduit să îndrăznească. Rupând o bucățică rumenioară din voturi, el continuă să fie cel mai comod component al opoziției: un gură-mare ineficient, dispus să lingă acolo unde a scuipat (și invers) fără nici un tremur în glas și fără nici o cută pe frunte. Pentru astfel de personaje nu există nici onoare și nici bariere legale. Deși s-a emis o decizie judecătorească prin care pierdea dreptul de a-și edita imunda revistă, Vadim Tudor continuă să-și
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult Ca și poemului din alt trecut. AVARIȚIE S-a desfăcut cupa de crin Să-mi prindă glasul în senin Și să repare roata frântă Într-o furtună de venin Sfărâmând frumosul dintr-o viață Precum și cântul său deplin Elena CĂLUGĂRU-BACIU
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
inegale ca substanță, punând în lumină ceea ce îi dă coeziune și pe alocuri reală forță dramatică. Un alt moment sărbătoresc a fost reîntâlnirea, în Traviata, cu soprana Elena Moșuc - care activează la Zürich și parcurge un frumos traseu internațional. Un glas de mare sensibilitate care, pe măsură ce înainta în destinul tragic al eroinei, s-a colorat cu nuanțe și subtilități vocale și interpretative emoționante. Confruntarea cu Jermont-tatăl - alături de Iordache Basalic convingător, aliind condiția vocală solidă cu imaginea consistentă a personajului - a fost
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
că se apropia iarna, nimic! Cântece patriotice și cuvântări! Într-un târziu, s-a schimbat registrul. Probabil că stația de radioficare fusese comutată pe un post de radio național, tocmai În momentul În care Începea „Bună seara, copii!“ Timbrul vocal, glasul cu care eram salutați era atât de fals, Încât mi-au provocat un soi de repulsie. Am ascultat totuși povestioara și, sincer, mi-a plăcut. Aflam și eu că dincolo de lumea mea, mai exista și o altă lume, una a
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
duminicale, care, împreună cu predica ce se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea o voce care să impresioneze prin cânte, în schimb glasul lui era deosebit de blând. Mărețe erau sentimentele de credință în domnul pe care le sugera, atunci când, luând de la diaconii slujitori în mâinile sale "dicheru'" și "tricheru'", sfeșnice de mână cu două și respectiv trei lumânări mari aprinse încrucișate la mijlocul lor
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
E ZIUA TEIULUI Bătrânul tei în fiecare an ne așteaptă S-adie în mireasma lui îmbietoare Un rai al florilor ce se deșteaptă E pentru toți o zi de sărbătoare. fără de glas, Cu plecăciune azi ne închinăm. El pe pământ parcă a rămas Pe Eminescu în veci să-l venerăm. Și-n liniștea nopții domnește Acolo sus, Luceafărul nemuritor Și-n unde cosmice sfințește Poezia lui plină de dor. Sofia PÂRJOI
E ziua teiului. In: Curierul „Ginta latină” by Sofia Pârjol () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2332]
-
pe cât mi-a duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de vară Limpede și nepătat. Spicu-mbelșugat al holdei Ce se leagănă de vânt Sângele ce-a curs spre slava
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
ARIPI CALDE ... Din stolul nostru sturlubatic puțini am mai rămas, doar amintirea vinovată, arare mai dă glas, Un glas de tângă, în regret, Căci călători prin ani, Am prididit, amici de suflet, Să ne-ntâlnim prea rar...! Crunt despărțiți păgân hotar Împrăștiați în patru zări, Înstrăinările, îndepărtările ne mai purtau Visările pelin amar. Au fâlfâit calde aripi
Aripi calde. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Bobeică () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2321]
-
ARIPI CALDE ... Din stolul nostru sturlubatic puțini am mai rămas, doar amintirea vinovată, arare mai dă glas, Un glas de tângă, în regret, Căci călători prin ani, Am prididit, amici de suflet, Să ne-ntâlnim prea rar...! Crunt despărțiți păgân hotar Împrăștiați în patru zări, Înstrăinările, îndepărtările ne mai purtau Visările pelin amar. Au fâlfâit calde aripi În pieptul
Aripi calde. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Bobeică () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2321]
-
GLAS DE TULNIC STRĂBATE OCEANUL CEL MARE De multă vreme, editura "Dragoș-Vodă" a societății culturale "Pro Maramureș" din ClujNapoca, prin distinsul cărturar și militant Vasile Iuga de Săliște, readuce în spațiul carpatic știri despre frații îndepărtați de pe continentul american. Nu este
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
festivalului de muzică clasică a concertat o trupă din Italia, "Teatro alla moda", solist fiind sopranul Radu Marian. Un tânăr de 27 de ani, născut în Basarabia, român, a făcut studiile la Moscova, apoi la București. Radu Marian are un glas fenomenal și unic soprano bărbătesc natural. Lumea muzicală îl compară cu cântărețul Farinelli (1605-1674) din Italia. Concertul a avut mare succes, spectatorii aplaudau de fiecare dată în picioare, strigând bravo! Am vorbit cu tânărul la sfârșitul spectacolului, mi-a spus
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
GLAS DE ÎNGER CTITORULUI SMERENIEI Binecredincios să fii, Ștefane, fiu din Bogdan vodă și Doamna Oltea Maria înălțând spre dăinuire cupole de veac la locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan. Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plâng. Zaharia Bonte - Bruxelles - 18. 04. 2010 Oamenii care au trăit în două regimuri, două secole, în două stări și mai ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... »Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan.Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plang.Zaharia Bonte - Bruxelles - 18. 04. 2010 Referință Bibliografica: Despărțirile ne dor - un omagiu adus poetului creștin Ionatan Piroșca / Zaharia Bonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
toată lumea s-a ospătat și după ce bău ceva de-și drese vocea, "părintele" începu a ține o slujbă, în toată regula: - Miluiește-ne, Doamne, pe toți, miluiește, căci mare este îndurarea Ta... în vecii vecilor!... Răsunau văile și pădurile de glasul lui. Ce-i drept, avea un glas foarte frumos. Nici acum nu știu de ce nu s-a făcut popă, că avea darul preoției. Noi abia ne stăpâneam să nu dăm în vileag toată afacerea: ne ascundeam fețele unul după altul
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
ceva de-și drese vocea, "părintele" începu a ține o slujbă, în toată regula: - Miluiește-ne, Doamne, pe toți, miluiește, căci mare este îndurarea Ta... în vecii vecilor!... Răsunau văile și pădurile de glasul lui. Ce-i drept, avea un glas foarte frumos. Nici acum nu știu de ce nu s-a făcut popă, că avea darul preoției. Noi abia ne stăpâneam să nu dăm în vileag toată afacerea: ne ascundeam fețele unul după altul și ne prăpădeam de râs în sinea
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
și să-ți dea tot ce poftești! Toată lumea nu mai putea de bucurie. După ce bătrânica se mai depărtă în pădure, "părintele" se porni să țină o slujbă de mulțumire pentru fapta ei cea bună, dar și pentru vreme frumoasă, cu glas tare, s-audă și bătrânica: - Miluiește, Doamne, pe roaba Ta Parasca, pentru multă bunătate ce sălășluiește în sufletul ei. Noi râdeam de ne prăpădeam, ne țineam de burtă să nu crăpăm de râs. Și, în timp ce glasul "părintelui" încă mai răsuna
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
pentru vreme frumoasă, cu glas tare, s-audă și bătrânica: - Miluiește, Doamne, pe roaba Ta Parasca, pentru multă bunătate ce sălășluiește în sufletul ei. Noi râdeam de ne prăpădeam, ne țineam de burtă să nu crăpăm de râs. Și, în timp ce glasul "părintelui" încă mai răsuna în ecouri prelungi prin văile pădurii, echipa s-a pornit să culeagă afine. Într-adevăr, era un belșug de afine. Doar în vreo patru ceasuri umplurăm toate căldările. Ba încă am mai pus niște pungi de
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
artist deja consacrat, un artist împlinit, carea dorit să-și încerce valoarea și pe scena „Romanței” , și iată că a câștigat. De asemeni pe tânăra cu parfum de crizantemă, căreia i-am dat premiul „Felicia Filip” Natalia Tanisiiciuc, cu un glas frumos, fiind o persoană scenică cu un aspect agreabil și întradevăr a adus ceva nou, pentru că originea ei este Republica Moldova, care acești oameni au în sufletul lor, în plus, parcă o lacrimă mai mare, mai grea, mai strălucitoare decât altele
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
alături de tatăl meu șii un unchi de al meu, fratele tatălui meu, care posedau niște voci baritonale splendide. Erau niște oameni mândri și foarte frumoși, iar mama mea, și acum, la 85 de ani, pot să vă mărturisesc: are un glas ca un clopoțel de argint. Și-a păstrat acea limpezime și frumusețe de invidiat, pe care uneori mi-aș fi dorit s-o am și eu. Marin Voican-Ghioroiu: Doamna Felicia Filip, care nu este numai solistă, artistă ci și o
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
sens sunt măsurile luate în situațiile în care românii au fost supuși unor umilințe europene de genul celor în care francezii au sugerat într-o emisiune de înaltă audiență că salutul românilor este cel al cerșetorilor, cu mâna întinsă și glas rugător, de genul britanicilor care ne-au numit „romanian gypsies” sau a ungurilor au avut neobrăzarea de a spânzura o păpușă care l-ar fi întruchipat pe Avram Iancu. În lipsa oricărei poziții oficiale, hackerii de România au spart site-ul
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]