25,546 matches
-
a fost tradusă apoi de Barbu Constantinescu și inclusă în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103. Alte traduceri au fost realizate de M. Carp (publicată în culegerea "Povestiri fantastice", editată în 1921 de Editura Viața Românească din Iași) și ulterior de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1979 de Editura Univers din București). O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
Iași) și ulterior de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri alese", editat în 1979 de Editura Univers din București). O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Deși neafirmat în mod explicit, se presupune că acel cal este într-adevăr Berlifitzing. Primul paragraf al povestirii se referă la metempsihoză, atunci când sufletul unei persoane este transferat unei alte ființe
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Deși neafirmat în mod explicit, se presupune că acel cal este într-adevăr Berlifitzing. Primul paragraf al povestirii se referă la metempsihoză, atunci când sufletul unei persoane este transferat unei alte ființe vii. O altă dovadă este tapiseria, lipsa de trecut sau de recunoaștere a calului și, desigur, profeția care se referă la nemurirea familiei Berlifitzing. Povestirea poate fi
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
paragraf al povestirii se referă la metempsihoză, atunci când sufletul unei persoane este transferat unei alte ființe vii. O altă dovadă este tapiseria, lipsa de trecut sau de recunoaștere a calului și, desigur, profeția care se referă la nemurirea familiei Berlifitzing. Povestirea poate fi citită ca o alegorie, un avertisment că un suflet uman poate fi copleșit de răul pe care l-a creat, deși Poe însuși nu sugerează un astfel de înțeles. Un astfel de rău poate fi creat de ura
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
poate fi copleșit de răul pe care l-a creat, deși Poe însuși nu sugerează un astfel de înțeles. Un astfel de rău poate fi creat de ura și mândria unei persoane. Poe imită multe elemente „germanice” tradiționale în această povestire. Exemplul cel mai evident este castelul vechi și sumbru, tipic ficțiunii gotice. Povestirea include, de asemenea, teme gotice tipice, la care învățatul Dawn Sova se referă ca la „aluzii cu privire la obsesii și păcate secrete, profeții prevestitoare, rivalitate de familie”. Aceste
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
nu sugerează un astfel de înțeles. Un astfel de rău poate fi creat de ura și mândria unei persoane. Poe imită multe elemente „germanice” tradiționale în această povestire. Exemplul cel mai evident este castelul vechi și sumbru, tipic ficțiunii gotice. Povestirea include, de asemenea, teme gotice tipice, la care învățatul Dawn Sova se referă ca la „aluzii cu privire la obsesii și păcate secrete, profeții prevestitoare, rivalitate de familie”. Aceste convenții gotice au fost un semn marcant de ficțiune populară în Europa și
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
nu sunt de acord dacă Poe ar fi intenționat ca povestea să fie, de fapt, o satiră sau o piesă burlescă a genului, exagerând intenționat elementele de gotic pentru a avea umor. O altă dovadă este că toate celelalte trei povestiri publicate de Poe în 1832 („The Duc de l'Omelette”, „A Tale of Jerusalem” și „Bon-Bon”) sunt povestiri comice, așa cum a spus Poe, „"destinate" pentru a fi pe jumătate persiflatoare, pe jumătate satiră”. Povestirea folosește, de asemenea, ironia ca formă
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
o piesă burlescă a genului, exagerând intenționat elementele de gotic pentru a avea umor. O altă dovadă este că toate celelalte trei povestiri publicate de Poe în 1832 („The Duc de l'Omelette”, „A Tale of Jerusalem” și „Bon-Bon”) sunt povestiri comice, așa cum a spus Poe, „"destinate" pentru a fi pe jumătate persiflatoare, pe jumătate satiră”. Povestirea folosește, de asemenea, ironia ca formă de umor: în ciuda profeției familiei că „mortalitatea familiei Metzengerstein va învinge nemurirea familiei Berlifitzing”, are loc contrariul. Sugestia
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
dovadă este că toate celelalte trei povestiri publicate de Poe în 1832 („The Duc de l'Omelette”, „A Tale of Jerusalem” și „Bon-Bon”) sunt povestiri comice, așa cum a spus Poe, „"destinate" pentru a fi pe jumătate persiflatoare, pe jumătate satiră”. Povestirea folosește, de asemenea, ironia ca formă de umor: în ciuda profeției familiei că „mortalitatea familiei Metzengerstein va învinge nemurirea familiei Berlifitzing”, are loc contrariul. Sugestia că „Metzengerstein” este scrisă intenționat ca o satiră a fost contestată, în special din cauza revizuirilor de către
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
loc contrariul. Sugestia că „Metzengerstein” este scrisă intenționat ca o satiră a fost contestată, în special din cauza revizuirilor de către Poe în cadrul numeroaselor sale republicări în care a eliminat unele din materialele mai exagerate. Accentele germane sau, în general, europene dau povestirii un decor medieval, deși timpul și locul desfășurării acțiunii sunt lăsate neprecizate. Atmosfera povestirii combină lumea reală cu cea supranaturală, în timp ce descrie stări patologice emoționale, probabil sub influența lucrărilor lui Ludwig Tieck și E. T. A. Hoffmann. Ea a fost
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
în special din cauza revizuirilor de către Poe în cadrul numeroaselor sale republicări în care a eliminat unele din materialele mai exagerate. Accentele germane sau, în general, europene dau povestirii un decor medieval, deși timpul și locul desfășurării acțiunii sunt lăsate neprecizate. Atmosfera povestirii combină lumea reală cu cea supranaturală, în timp ce descrie stări patologice emoționale, probabil sub influența lucrărilor lui Ludwig Tieck și E. T. A. Hoffmann. Ea a fost numită o precursoare a povestirii „Prăbușirea Casei Usher” și a altor lucrări de mai
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
timpul și locul desfășurării acțiunii sunt lăsate neprecizate. Atmosfera povestirii combină lumea reală cu cea supranaturală, în timp ce descrie stări patologice emoționale, probabil sub influența lucrărilor lui Ludwig Tieck și E. T. A. Hoffmann. Ea a fost numită o precursoare a povestirii „Prăbușirea Casei Usher” și a altor lucrări de mai târziu. Printre elementele pe care Poe le-a folosit pentru prima dată în „Metzengerstein” care vor deveni tipice în lucrările sale ulterioare sunt clădirea dărăpănată și sumbră, cu camere ciudate, domeniul
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
în buzele zbătându-se deasupra dinților unui om hipnotizat în „Faptele în cazul domnului Valdemar”, sunetul scrâșnetului de dinți în „Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți” și obsesia cu privire la dinți din „Berenice”. Moartea prin foc va fi utilizată, mai târziu, în povestirea „Hopa-Hop” ca o pedeapsă. Deși Poe imita literatura de groază populară a timpului, „Metzengerstein” arată prin ce ies în evidență povestirile de groază ale lui Poe: mai degrabă decât concentrându-se asupra sângelui și a rănilor, el a explorat mințile
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
sau opt urangutani înlănțuiți” și obsesia cu privire la dinți din „Berenice”. Moartea prin foc va fi utilizată, mai târziu, în povestirea „Hopa-Hop” ca o pedeapsă. Deși Poe imita literatura de groază populară a timpului, „Metzengerstein” arată prin ce ies în evidență povestirile de groază ale lui Poe: mai degrabă decât concentrându-se asupra sângelui și a rănilor, el a explorat mințile personajelor pentru a le înțelege mai bine. Povestirea are unele accente autobiografice precum castelul reprezentând Moldavia, casa din Richmond a tatălui
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
literatura de groază populară a timpului, „Metzengerstein” arată prin ce ies în evidență povestirile de groază ale lui Poe: mai degrabă decât concentrându-se asupra sângelui și a rănilor, el a explorat mințile personajelor pentru a le înțelege mai bine. Povestirea are unele accente autobiografice precum castelul reprezentând Moldavia, casa din Richmond a tatălui vitreg al lui Poe, John Allan. Contele, în această interpretare, l-ar reprezenta pe John Allan, iar Poe pe tânărul Metzengerstein. Atât Poe, cât și Metzengerstein, sunt
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
vitreg al lui Poe, John Allan. Contele, în această interpretare, l-ar reprezenta pe John Allan, iar Poe pe tânărul Metzengerstein. Atât Poe, cât și Metzengerstein, sunt orfani de la o vârstă fragedă. Se poate ca Poe să fi găsit scrierea povestirii ca fiind terapeutică; în ea, el îl distruge pe „John Allan”, deși și el este distrus. Concentrându-se pe finalul scenei în care castelul arde, Poe ar fi putut reaminti de Arderea Teatrului Richmond în decembrie 1811 care a avut
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
distrus. Concentrându-se pe finalul scenei în care castelul arde, Poe ar fi putut reaminti de Arderea Teatrului Richmond în decembrie 1811 care a avut loc la trei săptămâni după ce mama sa, actrița Eliza Poe, a murit. Natura germană a povestirii „Metzengerstein” și a altor povestiri din colecția "Tales of the Grotesque and Arabesque" a fost menționată într-o recenzie a lui Joseph C. Neal în "Pennsylvanian" la 6 decembrie 1839: „Aceste delimitări grotești și fantastice sunt pline de varietate, acum
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
scenei în care castelul arde, Poe ar fi putut reaminti de Arderea Teatrului Richmond în decembrie 1811 care a avut loc la trei săptămâni după ce mama sa, actrița Eliza Poe, a murit. Natura germană a povestirii „Metzengerstein” și a altor povestiri din colecția "Tales of the Grotesque and Arabesque" a fost menționată într-o recenzie a lui Joseph C. Neal în "Pennsylvanian" la 6 decembrie 1839: „Aceste delimitări grotești și fantastice sunt pline de varietate, acum irezistibil de ciudată și amuzantă
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
din nou de întregul interes profund și dureros față de școala germană”. Rudyard Kipling a fost un admirator al lui Poe și a scris o dată: „Datoria mea personală față de Poe este una grea”. „Metzengerstein” a fost o sursă de inspirație a povestirii „The Phantom Rickshaw”, în care personajul principal este pedepsit de calul cuiva pe care l-a ucis. Scriind despre „Metzengerstein”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire „plutește într-o nebuloasă atmosferă de romantism german, cu castele medievale și crâncene
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
față de Poe este una grea”. „Metzengerstein” a fost o sursă de inspirație a povestirii „The Phantom Rickshaw”, în care personajul principal este pedepsit de calul cuiva pe care l-a ucis. Scriind despre „Metzengerstein”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire „plutește într-o nebuloasă atmosferă de romantism german, cu castele medievale și crâncene dușmănii între diferite familii nobile. Visul apare aici ca simplă propensiune naturală, dar îndelung cultivată, ca o primă și destul de naivă modalitate a evadării din viață, dar
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
de furtună și incendii”. „Metzengerstein” a fost adaptată într-un segment component al filmului "Histoires extraordinaires" (1968) regizat de Roger Vadim. Segmentul, în care au jucat Jane Fonda și Peter Fonda, purta titlul „Metzengerstein”, dar nu era inspirat de subiectul povestirii lui Poe. Compozitorul român Joan Balan a compus în 1934 o piesă muzicală pentru pian inspirată de povestire și intitulată "Das Feuerpferd". Cântărețul italian Lord Vampyr, faimos pentru activitatea sa de la Theatres des Vampires, are un cântec numit „Metzengerstein”, prezent
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
de Roger Vadim. Segmentul, în care au jucat Jane Fonda și Peter Fonda, purta titlul „Metzengerstein”, dar nu era inspirat de subiectul povestirii lui Poe. Compozitorul român Joan Balan a compus în 1934 o piesă muzicală pentru pian inspirată de povestire și intitulată "Das Feuerpferd". Cântărețul italian Lord Vampyr, faimos pentru activitatea sa de la Theatres des Vampires, are un cântec numit „Metzengerstein”, prezent pe albumul "Horror Masterpiece" (2010). Versurile sale sunt aluzii puternice la povestirea lui Poe.
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
piesă muzicală pentru pian inspirată de povestire și intitulată "Das Feuerpferd". Cântărețul italian Lord Vampyr, faimos pentru activitatea sa de la Theatres des Vampires, are un cântec numit „Metzengerstein”, prezent pe albumul "Horror Masterpiece" (2010). Versurile sale sunt aluzii puternice la povestirea lui Poe.
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
„Pisica neagră” (în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe. Ea a fost publicată în ediția din 19 august 1843 a ziarului "The Saturday Evening Post". Aceasta este un studiu al psihologiei vinovăției, asociat de multe ori în analiză cu povestirea „Inima care-și
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe. Ea a fost publicată în ediția din 19 august 1843 a ziarului "The Saturday Evening Post". Aceasta este un studiu al psihologiei vinovăției, asociat de multe ori în analiză cu povestirea „Inima care-și spune taina” a lui Poe. În ambele povestiri, un criminal își ascunde cu grijă crima și se crede inatacabil, dar în cele din urmă eșuează și se dă singur de gol, împins de o amintire sâcâitoare a
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]