26,109 matches
-
rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure. În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
care este întâlnit în aceleași condiții este bromul. Comparativ cu alte metale, mercurul nu reacționează cu majoritatea acizilor, cum ar fi acidul sulfuric diluat, deși acizii oxidanți precum acidul sulfuric și acidul azotic concentrat sau aqua regia îl dizolvă, rezultând sărurile sulfate, nitrate și clorurile. Reacționează totodată cu pulberea de sulf, utilizată în kitul de protecție contra scurgerilor accidentale de mercur, pentru absorbirea vaporilor degajați de acesta. Este întâlnit în natură predominant sub forma cinabrului (sulfură de mercur). Acesta a fost
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
prin piele pentru separarea celor două elemente, iar ca pas final, amalgamul era ars pentru a se volatiliza mercurul și pentru a purifica aurul. A fost cunoscut și în rândul alchimiștilor în timpul Evului Mediu. Aceștia considerau că mercurul, sulful și sarea sunt principalele elemente care constituie Pământul. Cuvântul hindus pentru "alchimie", "rasasiddhi," înseamnă "cunoașterea mercurului". În acea perioadă, șapte metale erau cunoscute: mercurul, aurul, argintul, cuprul, staniul (cositorul), plumbul și fierul; alchimiștii credeau că în urma unui amestec corect al ingredientelor, mercurul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și are o densitate de 13.5336 g/cm. La încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01 °C și vaporizându-se la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
g/cm. La încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01 °C și vaporizându-se la 360 °C. Mercurul prezintă solubilitate mare. Sublimatul coroziv de mercur este o sare neutră, formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt. Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
este cunoscut și sub numele de "mercur dulce" ("mercure doux"), și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al sării comune). Mercurul dizolvă aurul, zincul și multe alte metale formând aliaje cu acestea denumite amalgame. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând: Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame. Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid. Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
determinată abia în 2007. "Azida de mercur" formează o pudră albș, insolubilă în apă rece, însă relativ solubilă în apă caldă. Încălzirea treptată la 212 °C conduce la efervescența ei, iar la încălzire rapidă sau la temperaturi de 300 °C sarea este detonată. Mercurul poate fi utilizat ca și component al lămpilor fluorescente, acestea conținând până la 1,4 mg de mercur. Lămpile fluorescente lineare conțin între 1,4-60 mg de mercur. Lămpile mercurice pot fi de 2 tipuri: lămpi cu mercur
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
fi folosite pentru a asigura îndepărtarea acestuia. Materialele cu suprafața poroasă și textilele nu sunt eficiente în înlăturarea tuturor urmelor de mercur, fiind indicată debarasarea acestora în urma expunerii cu mercur. Mercurul este întâlnit ca și compus anorganic în substanțe precum sărurile, de exemplu clorura de mercur (II); aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și rinichii, cauzând distrugerea țesutului renal. Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de bariera sânge-creier, mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă. Cele două stări
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
cu suprafața poroasă și textilele nu sunt eficiente în înlăturarea tuturor urmelor de mercur, fiind indicată debarasarea acestora în urma expunerii cu mercur. Mercurul este întâlnit ca și compus anorganic în substanțe precum sărurile, de exemplu clorura de mercur (II); aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și rinichii, cauzând distrugerea țesutului renal. Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de bariera sânge-creier, mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă. Cele două stări de oxidare ale mercurului formează sărurile mercuroase (I
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
II); aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și rinichii, cauzând distrugerea țesutului renal. Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de bariera sânge-creier, mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă. Cele două stări de oxidare ale mercurului formează sărurile mercuroase (I) sau mercurice (Hg și Hg). Mercurul (II) în aceste săruri este cu mult mai toxic decât mercurul (I) datorită solubilității lor mai mari; datorita acestei proprietăți, sunt mult mai ușor absorbite în tractul gastrointestinal. Cianura de mercur (cunoscută
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de bariera sânge-creier, mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă. Cele două stări de oxidare ale mercurului formează sărurile mercuroase (I) sau mercurice (Hg și Hg). Mercurul (II) în aceste săruri este cu mult mai toxic decât mercurul (I) datorită solubilității lor mai mari; datorita acestei proprietăți, sunt mult mai ușor absorbite în tractul gastrointestinal. Cianura de mercur (cunoscută și ca "cianură mercurică") Hg(CN), este un compus mercuric toxic; ingestia
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
cele două cazuri pot fi atribuite diferențelor de aciditate a soluțiilor ce conțineau otrăvurile sau diferența de aciditate stomacală. Medicamentul n-acetilpenicilamină era utilizat pentru a trata otrăvirea cu mercur, însă cu succes limitat. Fulminatul de mercur (Hg(CNO)) este o sare de culoare albă, deosebit de instabilă la șocuri sau încălzire motiv pentru care este utilizată ca explozibil primar (declanșează explozia altor explozibili mai stabili). În urma contactului cu această substanță, poate apărea dermatita și conjunctivita. Efectele acute ale intoxicării cu fulminat de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea Cricovului Dulce, dar și piatră folosită în construcții, de asemenea, piatra pentru fabricarea varului alb. Comună cuprinde trei sate: Ghirdoveni, Ion Luca Caragiale, respectiv Mija, conform ultimei împărțire administrativ-teritorială din anul
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
prezintă cîteva cute secundare, iar în zona Bunești- Păușești-Măglași axul sinclinal ia o direcție spre sud-est până la dealul Teișului. De aici se îndreaptă luînd direcția vest-est sprijinindu-se spre sud pe slabă treaptă anticlinală de șisturi care separă depresiunea cu sare de anticlinalul de la Ocnele Mari. Făcînd parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaților Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podișul Getic, zona comunei Păușești-Măglași nu poate fi socotita decît un teritoriu prin excelență de dealuri. Această
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicționarul geografic al județului Vâlcea despre Păușești-Măglași arată că primii locuitori au fost mâglașii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine de la grămadă de sare - măglașă- folosită că unitate de măsură pentru sare, în funcție de care erau plătiți cei care munceau la extragerea ei din salinele de la Ocne ( actual Ocnele Mari ). Prima atestare documentara cu privire la existența satului Păușești-Măglași datează din anul 2 august, 1453. Este un
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
dicționarul geografic al județului Vâlcea despre Păușești-Măglași arată că primii locuitori au fost mâglașii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine de la grămadă de sare - măglașă- folosită că unitate de măsură pentru sare, în funcție de care erau plătiți cei care munceau la extragerea ei din salinele de la Ocne ( actual Ocnele Mari ). Prima atestare documentara cu privire la existența satului Păușești-Măglași datează din anul 2 august, 1453. Este un act redactat la Gheorghiță de către Vladislav al II
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
probabil în spatele bisericii Bucești. Locul de trecere a râurilor au fost vaduri cum a fost « Vadu Roșca » din dreptul satului Diecheni de pește Siret de unde se făcea trecerea înspre și dinspre Vrancea. De asemenea până la acest punct se venea cu sare din Carpați de un de o parte se încarcă pe șlepuri pentru Galați iar alte 2 părți traversau lunca spre podul de la Liești spre podul de la Bucești pentru a urca spre sate. în 1821 întreaga populație din «Baltă» s-a
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. El a fost așteptat de 6.000 țărani care au venit să-i mulțumească, fiind întâmpinat de șase bătrâni care l-au primit cu pâine și sare, precum și cu un berbec împodobit cu panglici tricolore. El și-a continuat activitatea la palat în acea perioadă, făcând numiri de prefecți și luând măsuri pentru muncile agricole de toamnă. Plecat în exil în anul 1866 după ce fusese obligat să
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]