23,989 matches
-
nu sunt cunoscuți foarte mulți viruși ai mesageriei rapide. Choke: • acest vierme infectează utilizatorii MSN Messenger-ului; • el transmite mesaje utilizatorilor (uneori de la o adresa falsă, george.w.bush@whitehouse.gov), invadând ecranele cu pictograme ce au ca imagine o față zâmbind; • virusul încearcă să obțină de la utilizatori acceptul pentru preluarea unui fișier cunoscut sub diverse nume: choke.exe, ShootPresidentBUSH.exe, Hotmail.exe sau <yourfirstname>.exe; • mesajul care însoțește fișierul este: President bush shooter este un joc care vă permite să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
depreciativ la adresa propriei persoane Spui așa ca să mă încurajezi... Stil ofensiv, agresiv, coleric De ce spui așa? De obicei nu ajung la timp? Stil expresiv [râde; se simte entuziasmul în voce] Mă bucur! Felicitări!! [îl îmbrățișează pe interlocutor] Stil succint Multumesc. [zâmbește] Stil analitic Da, a fost un moment deosebit pentru mine, pe care l-am și pregătit destul de mult (inclusiv ca organizare). Mă bucur că a ieșit totul bine. etc. Tabelul poate fi completat, în continuare, prin raportare la diferite forme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi și comorile ce-ascund,/Numai ca să stau cu tine, stele de pe cer să-ți număr,/ Când zâmbind, te apleci să-ți razămi capul tău de-al meu umăr ". Duminica, când ne plimbam pe șoseaua principală a Priponeștilor, mai de fiecare dată, Doamna lui domnul Iorgu Filichi era la pârleaz și ne răspundea zâmbitoare la salutul nostru cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă, iar eu să rămân aici, ca să‐i întârzii surâsul ce avea de răscumpărat o copilărie întreagă...” (Din „Oameni și vremuri la Casa Națională” de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de dimineață” despre Natalia Negru. La câteva zile , la rubrica pe care o redactam „Din scrisorile și telefoanele zilei” am adus o anumită corectare spuselor magistrului... A doua zi a intrat în birou la mine, mi‐ a strâns mâna și zâmbind mi‐a spus‐o direct: dar știi că Tutoveanu a fost cu Natalia Negru? Tot ce se poate, Natalia Negru (1882‐ 1962) a supraviețuit primului ei bărbat Șt. O. Iosif, și lui Dimitri e Anghel, pe care l‐a luat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și jerpelită ! ... / Dar te‐ai fost, tu, întrebat / Mâini prin câte am umblat?/ Ochi câți s‐ au plecat pe mine / ʹN clipe grele ori senine? / Unii poate‐ au plâns pe pagini / Ca și toamna prin paragini ,/ Precum alții‐or fi zâmbit / Când de tot m‐ au dezvelit! / Tu nici când n‐ai fost în stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
simt că aș vrea Să fii prințesa mea. De s-ar putea!? De la poeziile redate mai sus la cele ale elevilor, ale elevelor din clasa a VIII-a (Tilici Bogdan) care ni-s recomandate drept autopoezie scrisă în timpul liber, pentru ca să zâmbim, 439 eu o socotesc pe următoarea, intitulată „Gripa aviară” chiar poezie pentru un altfel de zâmbet: Foaie verde lebădoi A venit și pe la noi Astă vară, astă-vară La oraș dar și la țară Gripa aviară. Foaie verde foi de brad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dezideratului; doamnei Maria - Mimi Nechifor care, luând locul soției mele, m‐a ajutat să nu duc grija zilei de mâine și mi‐ a dat îndemnuri... Și de ce nu, la toți ai mei, chiar dacă luați cu trecerile timpului la început au zâmbit sceptici... Unor asemenea oameni din Bârlad și în special c elor de la Fabrica de rulmenți, unde am fost gazetar la zi arul de uzină, li se cuvine cronica presei locale. Chiar și în condițiile tranziției, când pentru ați respecta o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
praf, un tanc. Băiețelul rămîne cu gura deschisă, fără să scoată un sunet. Tancul avansează huruind și se oprește chiar la picioarele lui. Tăcere. Deci e adevărat!" izbucnește copilul, radios. Trapa de deasupra se deschide și soldatul care apare îi zîmbește: "Hi, boy! You are alone? What's your name?". Copilul se uită în jur, nu pricepe. El e italian. Luîndu-l în brațe, soldatul american îl ajută să se urce pe tanc. Acum tancul înaintează de-a lungul coloanei de supraviețuitori
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
vot.81" Același istoric amintește că, în anii 1860, filosoful englez John Stuart Mill se declara convins de faptul că dezvoltarea căilor ferate și a ziarelor avea să facă din nou posibile Adunările cetățenești. O idee care ne face să zîmbim astăzi, nu-i așa? Omul modern a hotărît o dată pentru totdeauna, se pare că "participarea directă" a cetățenilor la deciziile majore ale societății este imposibilă, că este imposibil ca cetățenii să nu fie reprezentați și conduși. Cît privește tragerea la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pe el îl luminează cunoașterea științifică: se sprijină pe calcule astrofizice ca să demonstreze că soarele se va stinge în cîteva miliarde de ani. E posibil ca soarele să nu mai răsară mîine. Această credință îl face pe omul modern să zîmbească. Știința ne spune totuși că există riscul ca pămîntul să fie lovit de asteroizi și de comete. O coliziune gigantică ar putea scufunda planeta între tenebre și umanitatea ar dispărea (cum s-a întîmplat, se pare, în cazul dinozaurilor, acum
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
clădirii cu cheia, trage de clanță și ușa se deschide. Apasă pe întrerupător și se aprinde lumina. Acestea sunt consecințe firești ale comportamentelor sale. Alte comportamente sunt urmate de consecințe ce au ca sursă persoanele alături de care lucrează angajatul. El zâmbește, spune „Bună dimineața” și primește răspuns la salutul său. Angajatul împărtășește un zvon și primește zâmbete și atenție din partea colegilor. Însă alte comportamente sunt urmate de consecințe provenite de la supervizori și manageri. Aceste consecințe ar trebui să crească frecvența manifestării
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
că o persoană are o atitudine corectă? Ne-am putea referi la faptul că persoana în cauză ajunge întotdeauna la serviciu la timp, se plânge rareori, își păstrează locul de muncă foarte ordonat, se oferă să-i ajute pe alții, zâmbește și glumește sau menține productivitatea și calitatea la cote înalte. Cu alte cuvinte, am putea caracteriza o persoană ca având o atitudine pozitivă dacă ea face unul sau chiar toate lucrurile enumerate mai sus. Același lucru este valabil și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pe butonul „jos”, despre iad. Tânărul a apăsat mai întâi pe butonul pe care scria „sus” și, când ușile ascensorului s-au deschis, raiul i s-a arătat așa cum și-a închipuit: coruri de îngeri, harfe, pace și liniște, toată lumea zâmbea fericită. Apoi a apăsat pe butonul pe care scria „jos” și a fost extrem de uimit de ceea ce l-a întâmpinat de această dată. Iadul era o plajă! O plajă minunată cu oameni minunați care stăteau la soare, vâsleau, jucau volei
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mă adumbrește,/ așa din senin,/ câte o pală de nor./ Din când în când bătăile ornicului/ îmi par mai moi/ decât blana de cârtiță./ Din când în când din dealul cu pruni/ cineva îmi măsoară prin binoclu/ statura./ Eu îi zâmbesc/ și-mi potrivesc pe-ndelete/ cravata...” Chiar și celebrarea erosului (ca în volumul Mereu iubirea, 1988) stă sub premoniția „marii treceri”, a „nopții” care va veni. Solitudinea, angoasa, criza de timp sunt convertite fie în interogații austere, formulate în stil folcloric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ceva sever, ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acelei pensiuni. Lui Malcolm îi scrie că nu vorbește cu nimeni, ceea ce este bine pentru munca lui. Nu are nevoie de conversații, dar resimte lipsa cuiva care să-i spună din când în când un cuvânt prietenesc și să-i zâmbească. Wittgenstein a fost la început mulțumit de rezultatele muncii sale.119 Curând devine însă indispus, are insomnii și nu mai poate lucra bine. I se pare că nici această pensiune izolată nu îi oferă destulă singurătate și liniște. Cu ajutorul lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ianuarie 1951: „Din nou a spus ceva despre fleacurile pe care le publică oamenii, scriind după ce au încetat să gândească. Ei nu știu când să se oprească. Russell!“ (op. cit., p. 122). Și Malcolm își amintea că Wittgenstein a spus odată, zâmbind: „Russell nu se omoară cu filozofia!“ 76 J. N. Findlay, „My Encounters with Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 3, p. 117. 77 Russell adăuga, într-o paranteză, că unei asemenea afirmații i se opun unele „tendințe noi“. Ținând seama
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un altul s-a dus la ea și a întrebat-o : «Nu vrei să te culci și cu mine? Dacă te-ai culcat cu urîtul ăla de ce nu te culci și cu mine.» Din ziua aceea tipa nu a mai zîmbit, nu a mai rîs, nu a mai reacționat deschis în relațiile cu un bărbat. Aceste traume trec de la o generație la alta. Victima unui abuz nu va iubi copii săi deoarece are repusie față de viața de familie, față de viața sexuală
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
îmi picurase în urechi de la București spre Bari, la fiecare două fraze, printre poveștile despre familia lui și firma la care lucra: de ce să-ți fie frică? Se termină totul repede dacă se întâmplă ceva cu avionul... Și asta în timp ce zâmbea relaxat, italian style. Acum vedeam zborul nu doar ca pe o desprindere de pământ, ci ca pe o desprindere de toate cele de pe pământ, și de toată povestea cu Andrei și de toate acele zile în care mă plimbasem pe la
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Luceafărului, apoi în aceea a propriei alegeri. De fapt, mă gândeam pe atunci, ea nu numai că înțelesese cum stau lucrurile cu depărtarea și superioritatea celuilalt, dar găsise și soluția acceptând nu facilul, ci posibilul. Oare era chiar așa? Andrei zâmbea de fiecare dată când aduceam vorba de Ana sau Cătălina, fiind de părere că, mai degrabă, Ileana Cosânzeana e cea care ne călăuzește. Discuția ajungea, inevitabil, la o Cosânzeană a zilelor noastre. Ani la rând, îl privisem cum căuta asiduu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
bărbați frumoși și eleganți pe care îi întâlnisem, de-a lungul vremii, a căror frumusețe și eleganță parcă sporise odată cu vârsta. Un psihanalist ar strâmba atotștiutor din nas la chestia cu vârsta, după cum un bărbat mai de anii mei ar zâmbi cu subînțeles. E drept că, probabil, în adâncurile minții mele, stătea sădit respectul dintotdeauna pentru autoritate, de orice fel ar fi fost ea, și percepeam inclusiv vârsta ca autoritate. Auzisem o discuție aprinsă, într-un supermarket, pornită pe motive de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
scoase în stradă, pe trotuar. Eram doar simple cunoștințe, însă felul jovial și direct cu care aborda oamenii, în locul acela, departe de casă, ne-a făcut să ne salutăm ca doi vechi prieteni. Era ceva fascinant în toată persoana sa, zâmbea aproape tot timpul. Nu cred să-l fi văzut altfel decât optimist, găsind răspuns la orice și ieșind relaxat din orice situație încurcată. La Stromboli, în marea aia caldă, limpede, cu pești colorați unduindu-se printre pietrele negre, mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
nu știi să înoți? Ce nefericită trebuie să fii! Am intrat brusc în... nisip și așa am hotărât că trebuie să învăț să înot. Doi ani mai târziu când i-am spus că am învățat și din care motiv, a zâmbit așa cum a zâmbit pe vasul care se întorcea de la Stromboli, noaptea. Oprit în dreptul Sciarei del fuoco 35, pe acolo pe unde trecea lava, când trecea, vasul și-a stins toate luminile. Era întuneric, liniștea mării în jur și doar luna
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]