24,143 matches
-
moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult sau mai puțin riguros al autorității centrale"2. Legea municipală consacra, în sfârșit, și o relativă democratizare a vieții municipale. Din 1789 până în 1793, Revoluția a încurajat exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor politice, chiar dacă această participare a rămas temperată de restricțiile unui sufragiu masculin și cenzitar. În plus, de vreme ce comuna a fost botezată "societate a cetățenilor proprietari", puterea centrală s-a temut de atunci de autonomia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a apăra dreptul la proprietate. Revendicările muncitorești privind locuința se organizează înainte de Primul Război Mondial în jurul pornirilor libertare. Trebuie să precizăm că această mișcare de revendicare se focalizează mai curând pe problema locuinței decât pe cea a stării locuințelor. Anarhiștii încurajau, cu un anume succes, rezistența proprietarilor. "Fuga la minut", eschivările discrete individuale din secolul al XVIII-lea la momentul plății chiriei devin, la sfârșitul secolului al XIX-lea, grație acțiunii anarhiștilor, acte de protest. "Cavalerii ce vin la ceas" sar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să nu mai accepte decât familiile care dispuneau totuși de un venit fix suficient pentru a putea plăti chirii din ce în ce mai mari. Angajarea statului în politica de ajutor pentru locuințe a rămas, în mare măsură, timidă. De cele mai multe ori acesta doar încuraja, iar când obliga, nu sancționa contravenienții. La fel s-a întâmplat și cu legea Cornudet din 1919: măsură a planificării urbane, ea a constituit o primă reacție la efectele dezastruoase ale operațiilor de parcelare întreprinse fără concertare cu primăriile, fără
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
socialiste "școala democrației", posibilitatea de a se educa din punct de vedere politic și de a se pregăti să joace rolurile adecvate noii or-ganizări sociale sperate. A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății. În perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
general 53 nu îi face pe fondatorii Republicii a III-a să impună un voluntarism al statului. Filosofia socială a republicanilor se baza în primul rând pe valorizarea efortului individual. Intervenția statului nu era necesară și eficace decât în măsura în care ea încuraja prudența, fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de precauție socială și tutorele celor nefericiți"54. Jacques Donzelot rezuma clar condițiile în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
facă economii, neaplicând politici sociale costisitoare, să arate că nu sunt slabi, că pot distruge orice încercare revoluționară, îngrozind majoritatea moderată; acest fapt este clar în cazul guvernului Clemenceau, sub care forțele de ordine se simțeau într-o oarecare măsură încurajate la violență de atitudinea unui om ajuns la putere cu reputația de propagator de dezordine și care, din nevoia de a liniști majoritatea, voia să și-o facă aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și exodul rural. "Baby boom"-ul a debutat după Eliberare. Fenomenul a acutizat problema locuințelor pentru tinerele familii, într-un cadru cultural în care coabitarea generațiilor sub același acoperiș nu era bine văzută. Modelul familiei "nucleare" era la apogeu: el încuraja tinerii ca, odată căsătoriți, să părăsească locuințele părinților. Viața se scurgea după scenariul următor: aflarea unei slujbe, căsătoria, obținerea unei locuințe, copii. Exodul rural s-a accentuat la mijlocul anilor 1950. Micile proprietăți, din cauza rentabilității reduse, erau condamnate la dispariție; un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât în zonele rezervate operațiunilor de urbanism operațional permitea puterilor publice să negocieze cu micii speculanți ai burgheziei mici și mijlocii. Dar și marile operațiuni de urbanism operațional, în mod paradoxal, au permis speculațiile funciare. Timpul cerut de realizarea ZUP încuraja înflorirea unor operațiuni întreprinse de investitorii privați; aceștia sperau să beneficieze și ei de solvabila cerere de locuințe și să încorporeze în prețul de vânzare sau de închiriere și amenajările finanțate de puterea publică. De fapt, nu era nevoie să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși, de a încuraja asumarea de responsabilități politice mai mult decât prudența și anonimatul pe care formalismul acțiunii administrative clasice le întreținea. Administrare de gestiune, administrare de misiune "Administrarea de gestiune este formalistă, puțin evolutivă și, într-o anumită măsură, repliată asupra ei înseși
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și nu se consideră responsabilă de nimic. Oricare ar fi unghiurile de atac, problemele depolitizării se învârt în jurul uneia centrale: cum se poate face ca modernizarea necesară a politicii 221, altfel spus, inserția științei în luarea deciziei politice, să nu încurajeze francezii să se debaraseze de responsabilitate fiindcă se cred incompetenți? Cum să se facă pentru ca modernizarea politicii să nu trimită "democrația în vacanță?"222 Orice efort modernist în materie de politică rezidă, încă din anii 1960, în căutarea formelor de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începutul anilor 1960, aceasta era numită exigența participării și "se prezenta atunci nu ca un obiectiv de realizat, ci ca un mod de guvernare, se prezenta mai mult ca niciodată ca fiind cheia democrației"224. Atunci când examinăm dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
numai asigurarea creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat să încurajeze viața asociativă urbană, să caute condițiile dezvoltării democrației economice și sociale. Protagoniștii Planului sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale economice. Aceasta se poate întinde asupra a tot ce poate ține închisă comunitatea, se poate referi la capacitatea de a face din oraș un "loc" în care, într-un cadru liniștit, sunt favorizate întâlnirile și schimburile între indivizi, este încurajată participarea locuitorilor la treburile publice. Din această perspectivă, pe lângă competențele căpătate prin descentralizare în privința amenajării spațiale, primarii se angajează într-un activism urban devenit un mijloc de influențare a dezvoltării economice a orașului lor. Față de caracterul neadaptat al instrumentelor tradiționale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cât amplifică dinamicile orașului care există deja355. Cum ar putea fi altfel, când alegerile indivizilor în favoarea unuia sau a altuia dintre mijloacele de transport rămân esențialmente condiționate de politica industrială care favorizează producția de automobile și de politica locuinței care încurajează construcțiile noi pe un fond funciar bun, în periurban? Fiind vorba de aprecierea impactului politicilor în domeniul transportului colectiv urban, Jean-Marc Offner ne invită să fim atenți la modul în care sunt apreciate astăzi diferitele realizări. La ce bun să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele locale, care sunt încurajate, urmate și controlate destul de informal (prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate reproșa lipsa de profesionalism, dacă este cazul. Astfel, asistăm la apariția unor relații contractuale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție Descentralizarea a sporit puterea primarilor. Într-adevăr, chiar dacă descentralizarea n-a oferit primarilor mijloacele juridice și tehnice de a dispune singuri de administrarea și dezvoltarea orașului lor, ea i-a încurajat să se angajeze în chestiuni care trec dincolo de cadrul formal al competențelor lor. Mai mult, primarii continuă să-și aleagă consiliul municipal. Inițiatorii descentralizării înțelegeau să stimuleze implicarea cetățenilor în chestiunile publice, făcând mai ușoară identificarea responsabililor. Douăzeci și cinci de ani
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
desemnați de către consiliul municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să renunțe la o parte din autonomia lor teritorială. O asemenea colectivitate locală ar întări sensibil autonomia marilor orașe, făcându-le să-și exercite asupra propriilor teritorii competențe care altădată cădeau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se produce din aprecierea că recunoașterea comunităților ar însemna obligatoriu diminuarea sentimentului de apartenență al indivizilor la națiune, că aceștia ar considera că nu mai fac parte dintr-o colectivitate, ci din grupuri particulare 545. În Statele Unite, dezvoltarea comunitară, care încurajează politica orașului, înțelege să acționeze direct asupra oamenilor 546. De fapt, pentru americani, libertatea se identifică adesea cu mobilitatea și cu capacitatea de a se asocia pentru a forma comunități; cu posibilitatea de a părăsi teritoriile în care se simt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau în proximitatea cartierelor în dificultate, să se (re)dinamizeze economia locală, să se acționeze asupra comportamentelor populației neinformate, asupra tinerilor, pentru a-i învăța coduri și meserii cerute pe piața muncii (au fost incitați să depună proiecte, au fost încurajați cei care creau slujbe). 2 Baudrillard, J. ș.a., Citoyenneté et urbanité, Editions Esprit, Paris, 1991; Blanc M., Mormont M., L'invention de la démocratie locale, vie quotidienne et démocratie, Paris, L'Harmattan, 1994; Chevalier G., Sociologie critique de la politique de la ville
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perdue, Paris, L'Harmattan, 1996, p. 25. 112 Annie Fourcaut, "Trois discours, une politique?", în Urbanisme, nr. 322, "Le grand ensemble, histoire et devenir", ianuarie-februarie 2002, p. 41. 113 Anii 1953-1963 reprezintă vârsta de aur a "subvenționării pietrei", menită să încurajeze construirea rapidă de către societățile private de locuințe economice și familiale (LOGECOS), care se dorea a fi o măsură în stare să răspundă cererii imediate. 114 Christian Bachmann, Nicole Leguennec, Violences urbaines. Ascension et chute des classes moyennes à travers cinquante
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Veltz, Des lieux et des liens, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 2002. 494 Aceasta nu înseamnă că funcția providențială a statului s-ar fi redus de douăzeci de ani încoace, ci că pregnanța discursului despre retragerea statului încurajează căutarea de noi solidarități. Despre persistența statului-providență, a se vedea Michel Messu, La société protectrice. Le cas des banlieues sensibles, Paris, CNRS Éditions, 1997. 495 Jean-Pierre Sueur, Demain la ville, Raport prezentat ministrului Ocupării și Solidarității, Paris, La Documentation française
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Fechner și W. Wundt, nu doar în chip asociaționist, ci și gestaltist, introspectiv sau comportamental, căi de procedare prin care specialiștii se separau de metodele psihologiei preponderent speculative de pînă atunci. O reacție semnificativă față de tendințele experimentaliste (pe care le încurajau progresele științelor naturii și empiriocriticismul) a venit, cum se știe, spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, din partea luiW. Dilthey și a lui Ed. Spranger, odată cu teoria trăirilor structurate și a formelor vitale, în ceea ce s-a numit psihologia "științelor spiritului
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și restul agriculturii de altfel a cunoscut un declin rapid, a cărui perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Încă din 1822, vinurile din regiunea Sydney s-au distins la Londra, obținând medalii cu ocazia unei expoziții. Însă "părintele" podgoriilor australiene a fost James Busby, profesor la un orfelinat, care la cursurile sale a adăugat și lecții de viticultură. Încurajat de succesul obținut la Londra de un vin din 1829, s-a folosit de un sejur în Europa pentru a selecționa 20 000 de răsaduri de viță de vie pentru guvernul australian. În 1832, a plantat o podgorie la Hunter
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]