25,531 matches
-
său Anatoli în ziua în care a finalizat partea a doua: "Cât de drăgăstos se ocupă de concertul meu! Nu încape îndoială că nu aș fi putut realiza nimic fără el. Îl interpretează minunat." Ceaikovski a vrut să îi dedice concertul lui Kotek dar a fost constrâns de faptul că acest lucru va cauza bârfe cu privire la natura reală a relației dintre cei doi (este aproape sigur că au fost iubiți la un moment dat iar Ceaikovski a avut mereu dificultăți în
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
cei doi (este aproape sigur că au fost iubiți la un moment dat iar Ceaikovski a avut mereu dificultăți în a-și ascunde homosexualitatea față de publicul larg). În 1881 s-a despărțit de Kotek după ce acesta a refuzat să interpreteze concertul, crezând că nu a avut succes și că acest lucru îi va afecta cariera ascendentă. Totuși, i-a dedicat lui Kotek lucrarea "Vals-Scherzo în Do major" pentru vioară și orchestră, compusă în 1877 și publicată în 1878. Premiera a avut
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
major" pentru vioară și orchestră, compusă în 1877 și publicată în 1878. Premiera a avut loc în cele din urmă pe 4 decembrie 1881 în Viena cu Adolph Brodski în calitate de solist și cu Hans Richter dirijor. Ceaikovski i-a dedicat concertul lui Brodski. Receptarea critică a fost mixtă. Renumitul critic Eduard Hanslick a numit lucrarea "lungă și pretențioasă". Violonistul care a ajutat la înregistrarea unui succes al lucrării și asigurarea unui loc în repertoriu a fost Karel Halíř (cel care în
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
Renumitul critic Eduard Hanslick a numit lucrarea "lungă și pretențioasă". Violonistul care a ajutat la înregistrarea unui succes al lucrării și asigurarea unui loc în repertoriu a fost Karel Halíř (cel care în 1905 a interpretat premiera versiunii revizuite a Concertului pentru vioară al lui Sibelius). Când Ceaikovski a asistat la interpretarea concertului în Leipzig în interpretarea lui Halíř în 1888 a numit evenimentul "o zi memorabilă". Premiera poloneză a concertului a avut loc în Varșovia pe 14 ianuarie 1892 cu
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
a ajutat la înregistrarea unui succes al lucrării și asigurarea unui loc în repertoriu a fost Karel Halíř (cel care în 1905 a interpretat premiera versiunii revizuite a Concertului pentru vioară al lui Sibelius). Când Ceaikovski a asistat la interpretarea concertului în Leipzig în interpretarea lui Halíř în 1888 a numit evenimentul "o zi memorabilă". Premiera poloneză a concertului a avut loc în Varșovia pe 14 ianuarie 1892 cu Stanisław Barcewicz la vioară și Ceaikovski dirijor. În cadrul aceluiași concert au interpretat
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
cel care în 1905 a interpretat premiera versiunii revizuite a Concertului pentru vioară al lui Sibelius). Când Ceaikovski a asistat la interpretarea concertului în Leipzig în interpretarea lui Halíř în 1888 a numit evenimentul "o zi memorabilă". Premiera poloneză a concertului a avut loc în Varșovia pe 14 ianuarie 1892 cu Stanisław Barcewicz la vioară și Ceaikovski dirijor. În cadrul aceluiași concert au interpretat pentru prima dată în Polonia lucrarea "Serenada melancolică" în Si bemol minor, Op. 26.
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
la interpretarea concertului în Leipzig în interpretarea lui Halíř în 1888 a numit evenimentul "o zi memorabilă". Premiera poloneză a concertului a avut loc în Varșovia pe 14 ianuarie 1892 cu Stanisław Barcewicz la vioară și Ceaikovski dirijor. În cadrul aceluiași concert au interpretat pentru prima dată în Polonia lucrarea "Serenada melancolică" în Si bemol minor, Op. 26.
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
sa a fost șlefuită de două dintre cele mai renumite profesoare de canto ale epocii: Mathilde Marchesi, la Paris, și Ella Gmeiner-Klein, la Berlin. În 1903, anul căsătoriei sale cu asesorul consistorial Lazăr Triteanu, Veturia (încă Mureșan) a debutat în Concertul „Reuniunii Române de Muzică și Cântări” de la Sibiu, cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu. Ca solistă a aceleiași formații a cântat lieduri și doine la spectacolele organizate în zilele de 27 și 29 august 1906 la Arenele Romane
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
formații a cântat lieduri și doine la spectacolele organizate în zilele de 27 și 29 august 1906 la Arenele Romane din București, pentru "Expoziția generală română". Apoi a devenit cunoscută și la Budapesta când, în martie 1909, a fost solista concertului organizat de "Societatea Studențească Petru Maior" din Budapesta, concert cu un larg ecou în capitala Ungariei. În anul 1909 l-a cunoscut la Sinaia pe George Enescu care i-a mijlocit accesul în intimitatea reginei Elisabeta (Carmen Sylva), devenind "Doamnă
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
în zilele de 27 și 29 august 1906 la Arenele Romane din București, pentru "Expoziția generală română". Apoi a devenit cunoscută și la Budapesta când, în martie 1909, a fost solista concertului organizat de "Societatea Studențească Petru Maior" din Budapesta, concert cu un larg ecou în capitala Ungariei. În anul 1909 l-a cunoscut la Sinaia pe George Enescu care i-a mijlocit accesul în intimitatea reginei Elisabeta (Carmen Sylva), devenind "Doamnă de onoare" a acesteia, calitate în care cânta la
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
cunoscut la Sinaia pe George Enescu care i-a mijlocit accesul în intimitatea reginei Elisabeta (Carmen Sylva), devenind "Doamnă de onoare" a acesteia, calitate în care cânta la Reuniunile muzicale ale acesteia. La 28 decembrie 1909 a susținut un mare concert la Ateneul Român unde, acompaniată la pian de George Enescu și Th. Fucs, a interpretat cântece de Tiberiu Brediceanu și piese din Bach, Dvořák și Strauss. În cursul anului 1909, Veturia a cântat în mai multe limbi: germană, franceză, română
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
în diverse capitale europene ca Paris, Berlin, Viena, Budapesta sau Roma, iar la începutul anului 1910, a cântat la Oradea în opereta „Șeherezada” de Tiberiu Brediceanu. În urma acestor succese, Veturiei Goga i se spunea prin 1911 „Privighetoarea Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart. Fiind "Doamnă de onoare", i-a fost prezentată lui Sigfried Wagner, fiul lui Richard Wagner, venit în 1913 la Palatul Cotroceni pentru
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart. Fiind "Doamnă de onoare", i-a fost prezentată lui Sigfried Wagner, fiul lui Richard Wagner, venit în 1913 la Palatul Cotroceni pentru a dirija două concerte. Ascultând-o, acesta a angajat-o pentru a cânta în 10 concerte pe scena celebrului Festival de la Bayreuth, apreciind timbrul și forța dramatică a vocii sale. Cariera muzicală a Veturiei Goga a durat numai 16 ani, până în anul 1919, când
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
fermecat de Mozart. Fiind "Doamnă de onoare", i-a fost prezentată lui Sigfried Wagner, fiul lui Richard Wagner, venit în 1913 la Palatul Cotroceni pentru a dirija două concerte. Ascultând-o, acesta a angajat-o pentru a cânta în 10 concerte pe scena celebrului Festival de la Bayreuth, apreciind timbrul și forța dramatică a vocii sale. Cariera muzicală a Veturiei Goga a durat numai 16 ani, până în anul 1919, când s-a căsătorit cu Octavian Goga și, pentru a nu alimenta gelozia
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
Publicul, conform lui Edward Cushing, a răspuns cu "o demonstrație de entuziasm impresionant și real în contrast cu aplauzele convenționale ale muzicii noi, fie ea bună sau rea". Criticii au considerat că "Un american la Paris" a fost mai bine construită decât Concertul în Fa care nu a primit aceeași receptare pozitivă. Unii credeau că nu aparține unui program de lucrări clasice ale compozitorilor César Franck, Richard Wagner și Guillaume Lekeu care au mai fost interpretate în acel spectacol. Gershwin a răspuns criticilor
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
a rugat cu ezitare pe Gershwin dacă ar putea să interpreteze partea solo. Gershwin a spus că poate și aceasta a fost singura sa contribuție în înregistrarea lucrării. Transmisiunea radio de pe 8 decembrie 1937 de la Hollywood Bowl George Gershwin Memorial Concert, în care "Un american la Paris", din nou dirijată de Shilkret, a doua lucrare din program, a fost înregistrată și lansată în 1998 în cadrul unui set de două CD-uri. Arthur Fiedler și Boston Pops Orchestra au înregistrat lucrarea pentru
Un american la Paris () [Corola-website/Science/331569_a_332898]
-
BPI pentru vânzări a 60,000 de copii în 1985. A fost în top 10 hit în Noua Zeelandă. Acestea au fost introduse pentru un public mult mai larg cu audiență în Octombrie 1982 când au susținut pe Genesis la un concert de reuniune cu originalul solist Peter Gabriel la Milton Keynes Bowl, Anglia. Simon Brenner a plecat după cântecul din 1983 My Foolish Friend în care apare Mark Hollis,Lee Harris și Paul Webb muncind la un atelier tehnologic apoi da
Talk Talk () [Corola-website/Science/331609_a_332938]
-
anul 1986 un turneu constând din membrii trupei Mark Hollis, Paul Webb, si Lee Harris, plus John Turnbull (chitară), Rupert Black și Ian Curnow (tastatură), Phil Reis și Leroy Williams (percuție), si Mark Feltham (muzicuța), Cele mai importante dintre aceste concerte a fost, la Festivalul de Jazz de la Montreux, 11 Iulie 1986, lansat și pe DVD în 2008 că Live la Montreux 1986. Cum trupa se lansese de acum tot pe casa de discuri EMI, panoul lansează retrospectivă compilație Natural History
Talk Talk () [Corola-website/Science/331609_a_332938]
-
2011, single-ul «Goodbye» a atins poziția #4 în Romanian Top 100. În anul 2011 formația a fost nominalizată la MTV Europe Music Award for Best Romanian Act. De la fondarea să până în prezent, formația a sustinut peste 2.000 de concerte. După o scurtă pauză necesară producției în studio, trupa lansează "Brasil", piesa care a ajuns în topurile muzicale din România, Rusia, Grecia, Spania, Moldova, Turcia, Țările de Jos, Șerbia, Ungaria ș.a.. Single-ul a fost nominalizat pentru "Best Dance" la
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
primul loc în Rusia, iar „Goodbye” continuă seria de hituri Fly Project, fiind cea mai difuzată piesă din România în anul lansării și crescând nivelul de popularitate al trupei la nivel internațional. Fly Project ajunge cea mai solicitată trupa pentru concerte internaționale. "Musica" a fost lansată în 2013 și a devenit un alt single de succes al trupei. A fost în top 10 în foarte multe țări și a primit un disc de aur pentru vânzări internaționale. Următoarea lor piesă, Toca-Toca
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
Perioada 1983-1984 Incognito este o trupă fondată de Adrian George Ilie, în 1983, care la acea vreme, el venise de la Iris, împreună cu Anton Hașiaș. În prima perioadă, cu singura formulă creeată din doi membrii, plus un drum machine, apar în concerte prin licee și la festivaluri. Se înregistrează prima piesă, trasă la Radio România, numită „"Lumini și umbre"”. Scurt timp, trupa rămâne în formula cu Adi Ilie și Anton Hașiaș, după care, perioada de glorie începe în momentul în care Adrian
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
Pop la tobe. Următoarele înregistrări care au fost produse sunt: „"Vine din inima mea"”, „"Ochi de cer"”, „"O viață de om"” și alte compoziții, reluate din repertoriul trupelor Iris și Voltaj, toate compozițiile fiind ale lui Adrian. La fel, multe concerte, premii, festivaluri și difuzări radiofonice. Perioada 1985 Noua etapă începe în momentul în care trupa se destramă, în 1984, Adrian și Dan plecând la Iris, pentru scurt timp, la final fiind dați afară. Așa că, în primăvara lui 1985, Adrian reformează
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
nu au existat, iar melodiile, de asemenea, compozițiile lui, au fost: „"Te regăsesc, copilărie"”, „"De ce nu-mi vii"”, „"Timpul sunt eu"” și probabil altele, ultimele două menționate fiind trecute și de câteva ori în topuri. Au fost interpretate și în concerte, dar împreună cu Voltaj, chiar și în concertul de bun-rămas al lui Ilie, din 1988, plecarea lui (care era emigrarea în America) fiind în 28 martie 1988. Perioada 1989-1993 Bine de știut, ultima perioadă Incognito, cea mai lungă perioadă, dar cea
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]
-
compozițiile lui, au fost: „"Te regăsesc, copilărie"”, „"De ce nu-mi vii"”, „"Timpul sunt eu"” și probabil altele, ultimele două menționate fiind trecute și de câteva ori în topuri. Au fost interpretate și în concerte, dar împreună cu Voltaj, chiar și în concertul de bun-rămas al lui Ilie, din 1988, plecarea lui (care era emigrarea în America) fiind în 28 martie 1988. Perioada 1989-1993 Bine de știut, ultima perioadă Incognito, cea mai lungă perioadă, dar cea mai întortocheată, avându-i ca membrii pe
Incognito (formație românească) () [Corola-website/Science/331703_a_333032]