25,049 matches
-
Cămărașu stabilește sectorul de atac al Comandamentului 103 Munte, iar în zorii zilei de 3 mai 1944, fără niciun sprijin de artilerie, pornește la atac, luând creasta în piept, cu flancul drept descoperit, împotriva unui inamic bine adăpostit, la poalele dealului Căprăriei. Arestat și condamnat, a supraviețuit închisorilor comuniste.
Mihail Cămărașu () [Corola-website/Science/315382_a_316711]
-
stejar, în formă de corabie, având hramul Înălțarea Domnului. Ea a stat acolo până în anul 1935 când a fost mutată in filia parohiei, Finciu-Pădure. Până la mutarea bisericii în filie pereții erau numai din bârne, iar după mutarea ei la Finciu-Pădure (Dealu Negru) au fost căptușiți cu șindrilă și scândură. Între anii 1991-1998 biserica a fost reparată în mare parte pe cheltuiala bunilor credincioși din localitate avându-i ca îndrumători pe P.C. Preoții Vasile Dan și Ioan Deac. În anul 1998 luna
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
1 februarie 1992 - 12 noiembrie 1996; P.C. Preot Ioan Deac 1 decembrie 1996 - 12 martie 2000; P.C. Preot Sfârlea Dan-Aurelian 1 iulie 2000 - 30 octombrie 2010; P.C. Preot Vamoș Sandro-Vincențiu 19 decembrie 2010 - până în prezent. Biserica Înălțarea Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
metodă ieftină de transport) spre Takamatsu. Capitolul 2 Este prezentat raportul secției de informații al armatei americane - Incidentul Rice Bowl Hill - interviul cu Stesuko Okamochi - învățătoare - prezintă succesiunea acțiunilor din ziua în care întreaga clasă de copii a leșinat pe dealul Rice Bowl. Capitolul 3 Kafka ajunge cu autobuzul într-un punct intermediar în drumul spre Takamatsu. Intra într-un restaurant să bea un ceai și o tânără se apropie de el. Îi spune că seamănă cu un băiat dintr-o
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
multă vreme). Adoarme lângă ea. Capitolul 4 Se prezintă interviul cu dl. Nakazawa Shigekazu (53 ani) - șeful unei clinici de medicină. El relatează că a fost chemat de directorul școlii generale pe motiv că o clasă întreaga a plecat pe deal la adunat ciuperci și toți își pierduseră cunoștință. Singura care a rămas consitienta a fost profesoară însoțitoare, care plecase să ceară ajutor. Primul lucru la care s-a gandit a fost că poate mâncaseră vreo ciupercă otravitare și paralizaseră. Și-
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
cunoștință. Singura care a rămas consitienta a fost profesoară însoțitoare, care plecase să ceară ajutor. Primul lucru la care s-a gandit a fost că poate mâncaseră vreo ciupercă otravitare și paralizaseră. Și-a luat trusa și a pornit spre deal. Cand a ajuns, câțiva copii își recăpătaseră deja cunoștință. Un băiat nu și-a revenit - era un copil evacuat din Tokyo - Satoru Nakata. A doua zi a fost transportat la Spitalul Universitar din Kofu și de acolo a fost dus
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
faptul că nu știa exact ceea ce trebuie să facă și nici unde trebuie să ajungă, decat că trebuie să găsească o piatră albă care este o poartă de intrare și să deschidă poartă. Aflăm povestea lui Nakata: după accidentul de pe deal și-a revenit fizic, dar nu a mai reușit să-și recupereze memoria sau capacitatea de a citi și de a scrie. Lumea a uitat că înainte de accident, Nakata fusese un elev strălucit, ajungând apoi să fie exclus din toate
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină . facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
, comuna Câțcău, județul Cluj, datează din secolul XVIII. Are hramul „"Sfântul Nicolae"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune documentară a satului: 1353, cu numele Kis-bavas (Dealu Mic). Biserica a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. În mai 1790 a fost restaurată („s-au preînnoit”) de „ ... Radu Petre, meșterul de lemn din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
zugrăvite în 1786. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
de orășel mic, probabil stațiunea balneară locală cu băi carbogazoase. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea lui Barros Gabor, fost ministru al transporturilor de la Budapesta, drept mulțumire
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea lui Barros Gabor, fost ministru al transporturilor de la Budapesta, drept mulțumire pentru sprijinul acordat
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice. , ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea-
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice. , ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruină. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stancă" sau "piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz. Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
Din iunie 2013 Cetatea Rupea este restaurată în întregime. Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
cu următoarele parohii: Rădăuți (cu filialele Satu Mare și Gălănești); Althütte; Augustendorf (cu filialele Davideni, Dunaveț și Laureanca); Cacica; Dornești; Gura Putnei (cu filialele Falcău, Brodina, Putna, Seletin și Vicov); Măneuți (cu filiala Frătăuții Noi); Solca (cu filialele Arbore, Clit și Dealul Ederii); Solonețu Nou (cu filiala Pleșa); Țibeni (cu filiala Iacobești); Voievodeasa (cu filiala Marginea). În anul 1934, se afla sub administrarea Decanatului de Rădăuți un număr de 34.102 credincioși catolici. Ca decani de Rădăuți au fost: mons. Clemens Swoboda
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Prima menționare a prezentei în Siret a greco-catolicilor ruteni (ucraineni) datează din anul 1780, când primul grup de emigranți ruteni s-a stabilit în hotarul orașului pe un loc numit Seliștea, situat între Dealul Horăitul Înalt și Dealul Târgului, în apropierea Drumului Sucevei. Cu acordul tacit al autorităților, ei și-au întemeiat o așezare lângă pârâul de sub Dealul Horăit pe care au numit-o „Staroe Selo”, o traducere liberă a toponimului Seliștea. Așezarea se
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
și satele Bucovinei. Prima menționare a prezentei în Siret a greco-catolicilor ruteni (ucraineni) datează din anul 1780, când primul grup de emigranți ruteni s-a stabilit în hotarul orașului pe un loc numit Seliștea, situat între Dealul Horăitul Înalt și Dealul Târgului, în apropierea Drumului Sucevei. Cu acordul tacit al autorităților, ei și-au întemeiat o așezare lângă pârâul de sub Dealul Horăit pe care au numit-o „Staroe Selo”, o traducere liberă a toponimului Seliștea. Așezarea se află în apropiere de
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
de emigranți ruteni s-a stabilit în hotarul orașului pe un loc numit Seliștea, situat între Dealul Horăitul Înalt și Dealul Târgului, în apropierea Drumului Sucevei. Cu acordul tacit al autorităților, ei și-au întemeiat o așezare lângă pârâul de sub Dealul Horăit pe care au numit-o „Staroe Selo”, o traducere liberă a toponimului Seliștea. Așezarea se află în apropiere de Biserică Uspenia. Pe hărțile militare austriece așezarea apărea sub numele de „Russnakendorf” („Satul rusnacilor”, în limba germană), iar popular i
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
februarie 1326 este menționată o mănăstire franciscana la Siret, care avea o biserică proprie cu hramul „Trupul Domnului”. În acea biserică ar fi fost înmormântați în acel an doi călugări franciscani polonezi uciși de lituanieni. Mănăstirea era situată la poalele Dealului Horăitul Înalt, pe malul stâng al Pârâului Târgului. După tradiție, lângă mănăstire a funcționat o școală latineasca, în care ar fi învățat carte fiii doamnei Margareta Musată, viitorii domni Petru și Român. Domnitorul Lațcu Vodă (1365-1374) s-a căsătorit cu
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice (1815-1833), primind cu această ocazie și hramul "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". În timpul parohului Joannes Wachowski (1831-1872) a fost amenajat cimitirul parohial (1867-1868) și s-a construit la marginea orașului, pe Dealul Horăitul Înalt, o capelă închinata Sfintei Fecioare Maria (1868), care i-a izbăvit pe sireteni de epidemia de holeră. În secolul al XIX-lea, credincioșii parohiei erau în majoritate de naționalitate germană, ulterior stabilindu-se în oraș și credincioși polonezi
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
nume Abraham este menționat într-un document din 1630, prin care era scutit din poruncă domnească de plata unor dări. Mărturie a vechimii evreilor în fosta capitală a Moldovei o constituie și pietrele de mormânt din cimitirul evreiesc de la poalele Dealului Tătărași, una dintre acestea datând din anul 1700. În anul ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1774), locuiau în orașul Suceava 50 familii de evrei, cu 203 membri (108 bărbați și 95 femei). Generalul Karl Freiherr von Enzenberg, guvernatorul militar al
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
atunci făcând parte din Plasa Șimleul Silvaniei, Ținutul Crișana, apoi, începând din comunism, a fost trecut la județul Sălaj. Tatăl viitorului preot se numea Florea Borz și și-a luat de soție o fată din satul Marin (aflat dincolo de un deal la mai puțin de un kilometru de pădurea Grumii), anume Maria, care i-a născut 7 copii.» Și-a început pastorația în satul Bobota, județul Sălaj unde după șase luni a cedat această parohie numeroasă în favoarea unui preot cu familie
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]