24,125 matches
-
la numirea domnilor din cele două principate doar pe o durată de șapte ani. În felul acesta, expunând sumar lucrurile, a evoluat instituția domniei În prima parte a secolului XIX și până la Începutul acelei perioade pe care o numim Epoca Unirii. Generația pașoptistă, cea care a realizat unirea celor două principate, a fost preocupată de reformarea și modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
doar pe o durată de șapte ani. În felul acesta, expunând sumar lucrurile, a evoluat instituția domniei În prima parte a secolului XIX și până la Începutul acelei perioade pe care o numim Epoca Unirii. Generația pașoptistă, cea care a realizat unirea celor două principate, a fost preocupată de reformarea și modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de aducerea, pe tronul noului stat creat, a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
națiunea română. Fără a fi amestecat În luptele politice de până atunci, fără rude sau protejați În noua țară, principele străin putea asigura ordinea și stabilitatea În conformitate cu principiile de guvernare caracteristice monarhiilor constituționale. Toate aceste concepte erau cunoscute În Epoca Unirii și erau folosite de susținătorii lor În favoarea instalării dinastiei străine pe tronul noului stat. Felul acesta de a gândi lucrurile, concretizat Într-un adevărat program politic, a produs un puternic curent de opinie În societatea românească, curent temperat de unele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
3 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, 2001, p. 67-68. </ref>3, a fost aceea care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea nu i-a Împiedicat pe români să adopte În Adunările ad-hoc cunoscutul program unionist, unde prințul străin și Unirea Într-un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea nu i-a Împiedicat pe români să adopte În Adunările ad-hoc cunoscutul program unionist, unde prințul străin și Unirea Într-un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Așa după cum bine s-a observat, Convenția suferea de un defect fundamental, acela că „nu stabilea nici Unirea, nici separația Principatelor” <ref id="4">4 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, f.a., p. 231. </ref>. În ceea ce privește domnia, Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a Convenției din 7/19 august, românii au pus Europa În fața unui fapt Împlinit, ce nu putea fi schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, unionist convins, un bun cunoscător al problemelor administrative, judecătorești și militare, un om pregătit să guverneze <ref id="6">6 Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, ediție
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
id="6">6 Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, ediție alcătuită de D. Ivănescu și Virginia Isac, Iași, 1973. </ref>. Dar, la 24 ianuarie 1859, Al. I. Cuza primise un mandat și nu o coroană. Mandatul său era să Înfăptuiască Unirea Principatelor, să constituie statul român, să aducă În atenția Europei națiunea română și, În ultimă instanță, să pregătească, așa cum se angajase În Adunarea ad-hoc, terenul pentru aducerea prințului străin. Astfel Încât, doar pentru un neavizat ar putea constitui o surpriză angajamentul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Înaintea alegerii domnitorului, un grup de cinci deputați, printre ei și M. Kogălniceanu, au prezentat Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce urma a fi ales i se cerea să accepte ca „cea mai sacră a sa datorie a grăbi Înfăptuirea acestei uniri pentru a se
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
prezentat Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce urma a fi ales i se cerea să accepte ca „cea mai sacră a sa datorie a grăbi Înfăptuirea acestei uniri pentru a se justifica speranțele noastre și pentru ca ziua cea mai frumoasă a domniei sale să fie aceea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
persistăm a voi Unirea sub un principe străin”. Și cum nu existau condiții pentru o astfel de unire, domnitorului ce urma a fi ales i se cerea să accepte ca „cea mai sacră a sa datorie a grăbi Înfăptuirea acestei uniri pentru a se justifica speranțele noastre și pentru ca ziua cea mai frumoasă a domniei sale să fie aceea când se va coborî de pe tron, după ce va fi pus cea de pe urmă piatră la edificiu” <ref id="7">7 Acte și documente
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
care a trimis-o puterilor garante, notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin”, el Însuși contribuind „la succesul acestei combinări”. În această situație „nedorind alta decât binele țării mele, așa precum ea Îl Înțelege și Îl cere voi fi totdeauna gata de a mă Întoarce la viața privată” dacă puterile
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
9">9 Ibidem, p. 639-640. </ref>. Din cele relatate până acum și din ceea ce se cunoaște despre domnia lui Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat În timp de soluționarea unor obiective: Înfăptuirea Unirii și efectuarea reformelor ce trebuiau să confere statului român caracterul său modern. Realizarea lor pregătea cadrul necesar Înscăunării dinastiei străine ereditare și cu cât aceste obiective erau puse mai repede În practică, cu tot atâta se limita În timp prezența
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
cu tot atâta se limita În timp prezența pe tron a lui Al. I. Cuza. Așa după cum se știe, Al. I. Cuza s-a confruntat, Încă de la Începutul mandatului său, cu o serie de dificultăți generate de caracterul incomplet al Unirii. Existența a două guverne, două parlamente, două capitale și o Comisie Centrală la Focșani au făcut ca mecanismul statal să funcționeze greoi, iar actul guvernării să se aplice anevoios și cu o eficiență minimă. La aceasta s-a adăugat neputința
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
fond urmăreau același scop final. Pe plan intern, cu ajutorul colaboratorilor săi politici, a Întreprins măsuri ce vizau unificarea celor două organisme statale, iar pe plan extern a inițiat o amplă și sistematică activitate ce urmărea recunoașterea de către puterile garante a unirii administrative și politice a Principatelor Române. Ambele obiective au fost finalizate În primii trei ani ai domniei, iar la 22 noiembrie/ 4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei”. Cu acest prilej, din dorința
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă a ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă a ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost Însuși domnitorul, Într-unul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă a ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost Însuși domnitorul, Într-unul dintre demersurile adresate Porții, Al. I. Cuza susținând că „se osândește guvernul meu și țara Întreagă la tristul rol de a trăi de azi pe mâine, fără a putea Întreprinde
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și stătător și se răpește autoritatea ce izvorăște din credință În durata lui” <ref id="11">11 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, vol. I, Iași, 1903, p. 221-222. </ref>. Începutul anului 1862 a consfințit, pe de o parte, desăvârșirea Unirii, iar pe de altă parte a marcat debutul inițiativelor ce vizau reformarea societății românești, reformele agrară și electorală fiind cele care se detașau ca importanță. Cum exact aceste reforme, ce atingeau importante interese economice și politice, se loveau, În procesul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
mult patriotism. Înlăturarea lui, având În vedere contextul intern și internațional, chiar printr-un „coup déshonorent”, cum caracterizează N. Iorga acțiunea conspirației din 11 februarie 1866, Încheia o situație de provizorat, care Începuse, după expresia lui M. Kogălniceanu, cu declararea Unirii pe viață (24 ianuarie) și se sfârșise cu Unirea pentru totdeauna (11 februarie) <ref id="18">18 Dumitru Ivănescu, Mihai Kogălniceanu despre domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și internațional, chiar printr-un „coup déshonorent”, cum caracterizează N. Iorga acțiunea conspirației din 11 februarie 1866, Încheia o situație de provizorat, care Începuse, după expresia lui M. Kogălniceanu, cu declararea Unirii pe viață (24 ianuarie) și se sfârșise cu Unirea pentru totdeauna (11 februarie) <ref id="18">18 Dumitru Ivănescu, Mihai Kogălniceanu despre domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat - semnarea Actului de abdicare de către Al. I. Cuza, instituirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de a ocupa tronul etc. - sunt cunoscute și nu e cazul să insistăm aici. Toate acestea au creat o situație delicată În țară, iar cei răspunzători de derularea evenimentelor au trebuit să aibă În vedere două chestiuni importante: a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
abdicarea lui Cuza. La 20 aprilie/2 mai 1866, ei au adoptat o declarație prin care respingeau ideea prințului străin și, prin consecință, opțiunea românilor pentru Carol de Hohenzollern <ref id="19"> 19 Idem, Diplomatul francez Adolph d’Avril despre Unirea Principatelor și Al. I. Cuza, În Românii În Istoria universală, III3, Iași, 1988, p. 202.</ref>. În această situație, având În vedere Actul adițional din 16/28 iunie, negociat de Al. I. Cuza, unde se preconiza că „Principatele Unite pot
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]