25,627 matches
-
vânătoare în urechi. Dar nu-mi amintesc ce anume m-a îndemnat să pornesc la bătălie. Onoarea? Patriotismul? Dorința de a lupta? Ura? Chiar nu țin minte. Tu te temi că-ți pierzi sufletul. Și mie mi-a fost cândva frică de asta. Dar mi-a trecut. Nu-i nici o rușine, zise el căutându-și parcă vorbele și privind în gol. Dacă scapi de el, o să fii foarte calm. O să ai parte de o liniște cum n-ai cunoscut în viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
proaspăt spălat i se lipise de frunte și de obraji, iar urechile i se vedeau printre șuvițe. Nu-și dăduse jos cerceii. Întotdeauna faci baie cu cerceii în urechi? am întrebat-o. — Doar ți-am mai spus asta! Mi-e frică să nu-i pierd. Țin foarte mult la ei. — Aha! Fata își atârnase lucrurile la uscat în baie: fusta, bluza, sutienul, chiloții. Toate erau roz. Singurele obiecte ce mi se ofereau privirilor. Tâmplele îmi zvâcneau de durere. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de hârtie. S-a îndreptat spre o mașină de spălat, a aruncat în ea un braț de scutece, a pus detergent, a închis capacul și a introdus moneda. Îmi venea să închid ochii și să dorm puțin, dar îmi era frică să nu-mi pierd rândul. În caz că se întâmpla așa ceva, însemna că mi-am irosit timpul degeaba. Chiar nu eram dispus să mi-o ia altcineva înainte. Dacă mi-aș fi luat cu mine ceva de citit, mi-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
realizeze o asemenea lumină caldă și liniștitoare. Era cu siguranță una artificială, anormală, care depășea puterea noastră de înțelegere. I-am îndepărtat ușor mâinile și am luat craniul de pe masă. L-am pus cu grijă în poală. — Nu ți-e frică? mă întrebă ea. — Deloc. N-are de ce. Cred că există undeva o legătură între craniu și mine. Nimănui nu-i este frică de propria-i persoană. Am trecut mâna peste craniu și am simțit o căldură vagă. Am avut senzația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ușor mâinile și am luat craniul de pe masă. L-am pus cu grijă în poală. — Nu ți-e frică? mă întrebă ea. — Deloc. N-are de ce. Cred că există undeva o legătură între craniu și mine. Nimănui nu-i este frică de propria-i persoană. Am trecut mâna peste craniu și am simțit o căldură vagă. Am avut senzația că degetele mi s-au învăluit și ele în membrana aceea de lumină. Am închis ochii și am lăsat căldura să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
știam că nu era un element dăunător sau dușmănos. Singurul lucru pe care l-am perceput cu claritate. A fost suficient să-l iau în mână și să pipăi razele luminoase cu vârfurile degetelor. Nu are de ce să-mi fie frică. Doar n-o să mă tem de mine însumi. Am pus craniul pe masă și mi-am apropiat mâinile de obrazul ei. — Ți s-au încălzit mâinile, spuse ea. — Lumina e caldă. — Pot să-l ating și eu? — Bineînțeles. Și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să mă abonez și la un ziar? Aș vrea să știu programul de la televizor. — Poți să faci ce dorești, dar ai grijă! Locul e cam periculos. S-ar putea să te viziteze cei din Sistem sau Simbolatorii. Nu mi-e frică de ei. Îi interesează doar bunicul și persoana ta. Cu mine n-au nici o treabă. Adineauri am izgonit o namilă și-un pipernicit. — Cum ai reușit? — I-am zburat namilei urechea cu pistolul. Cred că i-am spart și timpanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rezolvări... Am vrut să spun că m-am bucurat mult că am vorbit cu tine, că ți-am auzit vocea, că știu ce faci. Mai putem sta de vorbă. Nu prea mai am timp la dispoziție. — Să nu-ți fie frică, zise fata. Chiar dacă ar fi să dispari pe vecie, te asigur că eu nu te voi uita niciodată. Din inima mea nu vei pleca. Te rog să ții minte lucrul acesta. — N-am să uit, stai liniștită. Am închis telefonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
noastră, iar fulgii viscoliți se izbeau de pământ. Cei de peste lac erau înghițiți de acesta fără nici un sunet. O tăcere de rău augur. În vasta întindere de nea, lacul se deschidea ca o gaură rotundă, uriașă. Priveam peisajul paralizați de frică. Nu puteam scoate o vorbă. Nici eu, nici Umbra. Susurul înspăimântător al apei, pe care-l auzisem data trecută când am fost aici, era acum înăbușit de zăpadă. Mi se părea că se aude de undeva de departe. Am privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu ochii, de parcă îi scosese cineva cătușele care o înlănțuiseră până atunci. S-a îndreptat singură spre mine. Cu pași mărunți. Cred cu toată convingerea că lumea cealaltă e dincolo de acest lac. Ești pregătit să plonjezi? Tot îți mai este frică? Am clătinat din cap fără să scot o vorbă. Umbra s-a aplecat să-și desfacă șireturile. Înghețăm dacă mai stăm mult aici, așa că hai să ne luăm avânt. Scoate-ți ghetele și ne prindem unul de altul prin curele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură fără rușine, oprimă fără milă și fără frică de Dumnezeu, predă lecții cinice de spoliere celor de-o teapă cu el. În rest, se îngrijește să etaleze un fel de viață mai „subțire”, cu recuzită, obiceiuri și figurație potrivite cu noile lui cinuri. Pragul ultim al ignominiei lui
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Revoluție - și atunci noi am fi mândri c-avem un bunic erou. La sărbători în familie vor pune caseta mea pentru invitați și vor zice: acesta este bunicul nostru, așezat la masa de scris. Când ești tânăr, nu ți-e frică de păcat. Și bunicul nostru a păcătuit cu multe femei. Cele mai multe erau femei ușoare, femei ale textului; Tot ce putea să i se întâmple i s-a întâmplat, bunicul nostru a fost un martir al textului. [...] Plină de fapte uimitoare
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
la școală, măcar să știu bine că m-or omorî!” Pasajul, unul din cele mai dense din întreaga operă a lui C., inaugurează, printr-o ilustrare spectaculoasă, de mare efect, motivul urmăririi și concentrează alte câteva motive și teme, precum: motivul fricii, al spaimei, erosul (conflictul celor doi Nică, din care decurg strâmba procitanie și urmărirea, se iscă din cauza Smărăndiței) tema morții/ învierii, motivul îngropării/ resuscitării, tema cruzimii, motivul urmăririi pe viață și pe moarte, al fugii înspăimântate, disperate. Nu e vorba
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
a lui Costache. Locul acestuia îl va prelua mereu altcineva, de-a lungul vieții și chiar după moartea scriitorului, nerămânând nici o clipă vacant. Urmărirea începută în prima parte nu are practic sfârșit. Motivul urmăririi se împletește în Amintiri... cu motivul fricii, al spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
nerămânând nici o clipă vacant. Urmărirea începută în prima parte nu are practic sfârșit. Motivul urmăririi se împletește în Amintiri... cu motivul fricii, al spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise totuși, eroul-narator este „înfășat” - „peste
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
alte cuvinte, cum concepem sistemul astfel Încât cererea impusă indivizilor de a alege conduite diferite față de cursul normal al urmăririi propriului interes să fie rațional acceptabilă pentru aceștia, adică astfel Încât supunerea lor să provină din interes liber consimțit, și nu din frică față de repercusiunile nesupunerii? Istoria este plină de experimente de construcție politică. Sursa nereușitei multora dintre ele poate fi căutată În incapacitatea de a răspunde la Întrebarea de mai sus. Răspunsul la această Întrebare este că nu există nici o soluție universal
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru a prezenta poziția stabilită de președintele consiliului sau este dominat de un grup; președintele Consiliului de administrație și directorul de finanțe conspiră cu alți membri ai consiliului în vederea manipulării rezultatelor publicate ale companiei în vederea unor câștiguri personale, sau din cauza fricii în fața scăderii valorii acțiunilor. În particular, atunci când piața din sectoarele în care operează compania are așteptări mari și Consiliul de administrație se așteaptă, la rândul său, la câștiguri rapide și semnificative; angajații care, cu regularitate, abuzează de sistemele companiei și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cinci zile de viață. Gestul a stărnit discuții aprinse În Hexagon, acuzată fiind brutalitatea unui argument egal, mutatis mutandis, cu acela oferit de radicalizarea iconografiei infernale spre sfîrșitul Evului Mediu: nu unul care să se adreseze rațiunii, ci simțurilor, provocînd frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție cathartică. Ne dezgustă protagonistul - să nu-i semănăm! Ne dezgustă obscenele bacanale - să iubim! Ne dezgustă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Antoine dobîndea substanța netedă și dură a obiectelor industriale”. Alienarea i se Înscrie În textura corpului, pînă și „mintea [...] nu Îi mai era dureroasă, ca și cum ar fi aparținut În sfîrșit acelei specii uimitoare de pești cărora nu le este frică de Înec.” Influența societății de consum asupra lui Antoine se materializezază În romanul lui Page În pastilele de Heurozac (adică Fericizac, calc al Prozacului american). Atîta vreme cît le ia, Antoine primește o stare de fericire chimică. Are un noroc
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre așteptare și împlinirea ei. În A murit pasărea albastră, bunăoară, pe fundalul fricii de moarte, devenită obsedantă în cazul lui Pop, iubirea pare să fie modalitatea salutară de supraviețuire. În realitate, legătura indestructibilă dintre Cris și Tom se sfârșește într-un joc amăgitor, ce destramă valoarea oricărei declarații. Pasiunea devine dorința covârșitoare de
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
despre actele de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea, accesibilitatea cognitivă, încrederea în propriile judecăți evaluative). Pentru susținerea enunțurilor teoretice referitoare la criminalitate, justiție și poliție, am evocat rezultatele sondajelor de opinie publică naționale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1980, 1994, 1995; Wolfgang et al., 1985). Unul dintre cei mai reputați cercetători ai domeniului, Mark Warr, profesor la Departamentul de Sociologie al Universității din Texas, consideră că „unul dintre cele mai importante elemente ale opiniei publice despre crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității)” (Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al., 1985). Unul dintre cei mai reputați cercetători ai domeniului, Mark Warr, profesor la Departamentul de Sociologie al Universității din Texas, consideră că „unul dintre cele mai importante elemente ale opiniei publice despre crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității)” (Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur noaptea (procentul celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]