241,321 matches
-
primele luni ale Convenției Naționale. Începând cu 1793, girondinii au vorbit pe o singură voce, deoarece astfel au fost obligați de adversarii lor. Facțiunea brissotină, din cadrul girondinilor, ca și facțiunea „Les Exagérés” din rândul montagnarzilor (circa 90 de deputați în aprilie 1793), invisibilă până atunci, s-a trezit brusc la viață. Artificiul din 31 octombrie 1793 a dus la reunirea în aceeași grupare a curentului moderat girondin întrupat de Pierre Victurnien Vergniaud, a celui brissotin (mai puțin Pétion, Clavières și Lebrun
Girondini () [Corola-website/Science/322251_a_323580]
-
(n. 20 martie 1874 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, d. 27 aprilie 1947 la Timișoara), a fost un compozitor, cântăreț, profesor de muzică bisericească, dirijor și organizator de coruri român. A contribuit la păstrarea conștiinței naționale printre românii din Banatul de câmpie, în timpul ocupației austro-ungare. s-a născut la SînMiclăușul Mare (azi
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei noii Catedrale Mitropolitane din Timișoara. La Timișoara, din anul 1938, a condus și Școala de cântăreți bisericești a proaspetei Episcopii. La 27 aprilie 1947, în drum spre casă, în tramvai, suferă un atac de cord. Trece la cele veșnice câteva ore mai târziu la 73 ani, ziarele vremii anunțând cu durere trista veste. Înmormântarea a avut loc la Sânnicolau Mare, populația orașului primindu
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
detonată, ucigându-l și distrugând camera. Israelul credea că Al Bashir era liderul Septembrie Negru în Cipru, dar relațiile sale cu KGB puteau fi și ele, un motiv pentru a fi eliminat. Agenții s-au întors în Paris în 6 aprilie, 1973, când Dr. Basil al-Kubaissi,un profesor de drept la Universitatea Americană din Beirut, suspectat de Israel de procurarea de arme pentru Septembrie cel Negru și de implicarea în alte comploturi palestiniene, a fost împușcat când se întorcea acasă de la
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
întorcea acasă de la cină. Ca și în suprimările anterioare, el a fost împușcat cu 12 gloanțe de către doi agenți Israelieni. Parte dintre cei urmăriți de Mossad erau, vremelnic inabordabili, deoarece erau bine păziți în Liban dar, în timpul nopții de 9 aprilie 1973 unitatea de comando a Zahalului, Saieret Matcal, sub comanda viitorului prim ministru Ehud Barak a inițiat mai multe razii în Beirut și Sidon, unde au reușit să elimine mai mulți lideri ai PLO, precum pe Muhammad Youssef al-Najjar (Abu
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
declarat apoi că acesta nu fusese implicat în atacul de la München, care era o pedeapsă trimisă de Dumnezeu Israelienilor cotropitori și ucigași). Zaiad Mucasi și Al Bashir au fost împușcați în Cipru, ultimul, într-un hotel pe data de 11 Aprilie. Abdel Hamid Shibi și Abdel Hadi Nakaa au fost incendiați în propria mașină în timp ce aceștia se aflau în Roma. Mohammad Boudia, algerian, comandantul operațiunilor lui Black September a fost detonat pe data de 28 Iunie 1973 la Paris cu o
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
italian suspectat de Black September afost omorât la Roma în 1973. În timpul primului val de asasinări din octombrie 1972 - începutul lui 1973 a cauzat foarte multă consternare asupra oficialilor palestinieni a fost un raid la Lebanon Operațiunea Vara Tinereți n Aprilie 1973 a șocat lumea Arabă.Îndrăzneala misiuni plus faptul că lideri cum ar fi Yasser Arafat, Abu Iyad și Ali Hassan Salameh erau numai la câțiva yarzi de luptă contribuind la crezarea că Israel poate lovi oriunde și oricând. Opeartiunea
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
Pe toată durata apariției, titlul cotidianului a rămas neschimbat, dar subtitlul a variat, de-a lungul celor patru serii, după cum urmează: Seria a patra a apărut, după o pauză de șase ani, între 1946 - 1948. Între 30 noiembrie 1941 - 16 aprilie 1944, perioadă în care "Rampa" nu a apărut, a existat o altă publicație, care avea un titlu și un conținut asemănător. Se numea "Rampa teatrală și cinematografică", un ziar săptămânal, al cărui director era George Gregorian. La cele patru serii
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
(2 octombrie 1835 - 21 aprilie 1836) a început când coloniștii (originari în principal din Statele Unite) din provincia mexicană Texas s-au răzvrătit împotriva guvernului centralist mexican. După un deceniu de dispute politice și culturale între guvernul mexican și populația din ce în ce mai mare de coloniști americani din
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
martie, Houston și-a oprit oamenii la Groce's Landing pe râul Brazos, și în următoarele două săptămâni, texianii au primit pregătire militară riguroasă. Relaxat și subestimând forța dușmanului, Santa Anna și-a împărțit și mai mult trupele. La 21 aprilie, armata lui Houston a declanșat un atac-surpriză asupra lui Santa Anna și avangardei sale în bătălia de la San Jacinto. Soldații mexicani au fost rapid puși pe fugă, iar texianii răzbunători i-au executat pe mulți din cei ce au încercat
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
erau protestanți care nu aveau încredere în catolici. Autoritățile mexicane au devenit din ce în ce mai îngrijorate de stabilitatea regiunii. Coloniile au ajuns în pragul revoltei în 1829, după ce Mexicul a abolit sclavia. Ca răspuns, președintele Anastasio Bustamante a implementat Legile din 6 aprilie 1830, care, printre altele, au interzis continuarea imigrației în Texas din Statele Unite, a crescut taxele și a reiterat interdicția asupra sclaviei. Coloniștii pur și simplu au ocolit sau au ignorat reglementările. Până la 1834, în Coahuila y Tejas trăiau 30.000
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
și ei la luptă. Până la jumătatea lui august, toți soldații mexicani fuseseră goniți din Texasul de est. Prinzând aripi în urma acestor succese, texianii au ținut două convenții politice cu scopul de a convinge autoritățile mexicane să slăbească Legile din 6 aprilie 1830. În noiembrie 1833, guvernul mexican a încercat să abordeze unele dintre problemele ridicate de ei, abrogând câteva secțiuni ale legii și făcând coloniștilor și alte concesii, inclusiv o creștere a reprezentării lor în legislativul statului. Stephen F. Austin, care
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
status quo. Deși unii lideri se temeau că oficialii mexicani vor vedea în aceasta un pas către revoluție, spre sfârșitul lui august majoritatea comunităților acceptaseră să trimită delegați la Consultare, care fusese programată pentru ziua de 15 octombrie. Încă din aprilie 1835, comandanții militari din Texas începuseră să ceară întăriri, temându-se că cetățenii se vor răscula. Mexicul era nepregătit pentru un mare război civil, dar frământările persistente din Texas reprezentau un mare pericol pentru puterea lui Santa Anna și a
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
Anna să rămână în Texas pentru a superviza personal ultima fază a campaniei. El a plecat la 29 martie să i se alăture lui Ramírez y Sesma, lăsând doar o forță mică să apere Béxarul. În zorii zilei de 7 aprilie, forțele lor combinate au pătruns în San Felipe și au capturat un soldat texian care l-a informat pe Santa Anna că texianii plănuiesc să se retragă și mai mult dacă armata mexicană trece râul Brazos. Neputând trece Brazosul din cauza
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
au capturat un soldat texian care l-a informat pe Santa Anna că texianii plănuiesc să se retragă și mai mult dacă armata mexicană trece râul Brazos. Neputând trece Brazosul din cauza micii companii de texiani baricadată în dreptul vadului, la 14 aprilie Santa Anna, frustrat, a luat o forță de circa 700 de soldați cu scopul de a captura guvernul texan interimar. Oficialii guvernamentali au fugit cu doar câteva ore înainte ca soldații mexicani să ajungă la Harrisburg, iar Santa Anna l-
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
Lynchburg Crossing, pe Buffalo Bayou, pentru a se pregăti să meargă alături de guvern la Galveston, astfel că Santa Anna a ordonat arderea Harrisburgului și a plecat mai departe spre Lynchburg. Armata texiană își reluase însă marșul către est. La 16 aprilie, ea a ajuns la o răscruce; un drum ducea către nord la Nacogdoches, celălalt ducea către Harrisburg. În lipsa ordinelor din partea lui Houston și fără vreo discuție între ei, soldații din frunte au apucat pe drumul spre Harrisburg. Ei au sosit
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
ajuns la o răscruce; un drum ducea către nord la Nacogdoches, celălalt ducea către Harrisburg. În lipsa ordinelor din partea lui Houston și fără vreo discuție între ei, soldații din frunte au apucat pe drumul spre Harrisburg. Ei au sosit la 18 aprilie, puțin după plecarea armatei mexicane. În aceeași zi, Deaf Smith și Henry Karnes au capturat un curier mexican ce transmitea informații privind localizarea și planurile viitoare ale tuturor trupelor mexicane din Texas. Realizând că Santa Anna are doar o forță
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
lungul Buffalo Bayou avea multe crânguri de stejari, despărțite de mlaștini. Acest tip de teren era familiar texianilor și destul de străin soldaților mexicani. Armata lui Houston, cu 900 de oameni, a ajuns la Lynch's Ferry la mijlocul dimineții de 20 aprilie; forța lui Santa Anna, de 700 de oameni, a sosit câteva ore mai târziu. Texianii au așezat tabăra într-o zonă împădurită de pe malul Buffalo Bayou; deși locația respectivă oferea o bună acoperire și le permitea să-și ascundă forța
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
soldații erau și ei supărați că Houston nu le permisese să lupte până la capăt. Toată noaptea, trupele mexicane și-au fortificat tabăra, ridicând baricade din aproape orice puteau găsi, inclusiv șei și arbuști. La 9 a.m. în ziua de 21 aprilie, Cos a sosit cu 540 de oameni ca întăriri, aducând efectivele mexicane la numărul de 1.200 de oameni, ajungând acum să-i depășească numeric pe texiani. Oamenii lui Cos erau recruți nepregătiți și nu soldați experimentați, și ei mărșăluiseră
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
SUA. În anii Republicii Texas, și "Tejanos" au fost puternic discriminați de autorități. Autoritățile mexicane au pus pierderea Texasului pe seama intervenției Statelor Unite. Deși Statele Unite au rămas oficial neutre, 40% din cei înrolați în armata texiană între 1 octombrie și 21 aprilie proveneau din Statele Unite și erau veniți după declanșarea ostilităților. Peste 200 din voluntari erau membri ai Armatei Statelor Unite; niciunul nu a fost pedepsit atunci când s-a întors la post. Cetățeni americani au furnizat și provizii și bani cauzei independenței texianilor
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
tehnici de luptă, pierderile au fost unele neobișnuite pentru acea vreme. În general, în războaiele secolului al XIX-lea, numărul celor răniți era de regulă de două sau trei ori mai mare ca cel al morților. Între octombrie 1835 și aprilie 1836, au murit circa 1000 de soldați mexicani și 700 texiani, în timp ce răniții au fost 500 mexicani și 100 texiani. Devierea de la normă a fost cauzată de hotărârea de a-i eticheta pe rebelii texiani drept trădători și de dorința
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
IACT), care fusese realizată cu ajutorul telescopului optic de 10 metri la începutul anilor 1980. Același "Whipple 10-meter Telescope" este supus actualmente unei revizii generale și unei recalibrării a oglinzii folosind o metodă ce fusese inițial concepută pentru telescopul VERITAS. În aprilie 2007, sistemul telescopic VERITAS (un complex de 4 telescoape de tip IACT, fiecare constând din reflectaore multi-oglindă de 12 metri diametru) a pornit să opereze din plin. În septembrie 2009, după patru luni de efort conjugat, unul din cele patru
Observatorul astronomic Fred Lawrence Whipple () [Corola-website/Science/322265_a_323594]
-
(pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg) (în rusă: Илья Арнольдович Файнзильберг, în ucraineană: Ієхієл-Лейб Арно́льдович Файнзільберг; n. 15 octombrie [] 1897, Odesa - d. 13 aprilie 1937, Moscova) a fost un prozator rus. Împreună cu Evgheni Petrovici Kataev (care semna sub pseudonimul de Evgheni Petrov), fratele scriitorului Valentin Kataev, a scris romane satirice în manieră picarescă ridiculizând credulitatea unora sau pretențiile și suficiența funcționarilor. s-a născut
Ilia Ilf () [Corola-website/Science/322271_a_323600]
-
1933 și 1937, Ilf și Petrov au călătorit prin Europa. În 1935 au traversat Oceanul Atlantic, călătorie ce s-a materializat într-un remarcabil jurnal de călătorie american. Ilia Ilf a murit de tuberculoză, probabil contractată în timpul periplului american, pe 13 aprilie 1937. Literatura semnată Ilf și Petrov a fost interzisă de cenzura sovietică după 1948, la inițiativa lui Andrei Zdanov, dar curând reabilitată, în 1956, de către Nikita Sergheevici Hrușciov. IIlia Ilf are o fată, Alexandra, care s-a manifestat activ în
Ilia Ilf () [Corola-website/Science/322271_a_323600]
-
a susținut teza de doctorat cu tema "“Ofranda (Madaghă) în teologia armeană”" la Universitatea din Lyon, iar la 12 septembrie 1999, în Biserica "Sf. Agop" (Surp Hagop) din Lyon, a primit rangul de Arhimandrit (Vardapet) din partea episcopului Norvan Zakarian. În aprilie 2004, catolicosul Karekin al II-lea Nersissian l-a numit ca paroh al armenilor din Olanda. Unul dintre motivele trimiterii sale în această țară a fost faptul că era poliglot, vorbind limbile arabă, kurdă și turcă (pe care le vorbeau
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]