2,443 matches
-
pentru noi și a venit Șerban domn la București, cam sărăcuț, că a cheltuit mult ca fugar să-și facă prieteni în toată lumea, mama, de frica lui, se apucă și face un testament în care îl numește ispravnic pe toată împărțeala averii pe Dinu, celălalt frate mai mare, stolnicul, și ne lasă toată averea nouă, feciorilor mai mici, că zice că lui Drăghici și lui Șerban le-a dat ce li se cuvenea când s-au însurat. Diata o scrie părintele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
treaba noastră, a fraților, iar eu ca frate mai mare și ca domn al țării am cuvântul cel mai greu și după el se va face dreptatea. Dumneata, stolnice, când crezi că poți să ne aduci toate înscrisurile ca să refacem împărțeala? — Măria ta, pot să mă nevoiesc și să mă duc acolo unde treburile țării mi-o cer și rogu-mă să-l învoiești și pe domnia sa aga Constantin, că iată dă colțul ierbii și nu a hotărât paza drumurilor care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mărturisea. Prin fereastra în dreptul căreia stătuse Constantin Brâncoveanu intrau acum razele soarelui și-l cuprindeau în lumină pe spătar. — Prea multă lumină, zise întrerupând tăcerea și se trase într-un colț mai întunecos. — Mă gândeam, măria ta, să facem acum împărțeala plecând de la averea trecută de maica în testament, ca să nu fie zăbavă. Mâine o să aducem înscrisurile vechi la cancelarie ca să facem înscrisuri noi după învoiala de azi, astfel ca măria ta doar să le pună pecetea după ce le vede în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la averea părintească. Mărturisim și domniile noastre că așa a fost, întrucât am fost de față ca ispravnic la alcătuirea testamentului. Sfinția sa are scrisorile înalt preasfințiților patriarhi, care vorbesc despre sănătatea minții și cucernicia răposatei. Este drept să se facă împărțeala averii după dorința părinților și să se statornicească pacea între urmași? — Este drept. Să trăiești, măria ta. Domnul întinse brațul cu scrisoarea ieromonahului Ștefan spre locul unde sta Constantin Cantacuzino; acesta, evident înciudat de faptul că luând scrisoarea va trebui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
munți. Uită-te la ultimele două hârtii, vezi? Poiana Mărului, Șomartinul, Tamașul, Sâmbăta de Sus, Cincul Mic și casele din Brașov și din Schei sunt ale măriei sale și le lasă la moartea sa deopotrivă celor patru feciori fără drept de împărțeală, asta pentru că, dacă vine nenorocirea pe capul lui, cu banii de la Zecca Veneției și cu proprietățile din Ardeal, să nu rămână fină-mea Marica pe drumuri. Și la toate cărțile astea de danii și împărțeli, martor este luat fratele mezin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
patru feciori fără drept de împărțeală, asta pentru că, dacă vine nenorocirea pe capul lui, cu banii de la Zecca Veneției și cu proprietățile din Ardeal, să nu rămână fină-mea Marica pe drumuri. Și la toate cărțile astea de danii și împărțeli, martor este luat fratele mezin al Maricăi, pe care-l saltă doamna în toate dregătoriile cu toate că are alt tată și alt nume. — Văcărescu, Iane Văcărescu? — A învățat finul meu, Constantin Voievod, a învățat de la pățania noastră cu testamentul mamii și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ceaușescu, dintre care chiar unii de aici, din școală, au fost omorâți la Revoluție. Copiii noștri, mă rog, ai statului, ai tuturor și ai nimănui, cu eroi-martiri printre ei, așa că n-ai fi avut cum să nu ții seama la împărțeală, și uite că făcuseră și ei, la rândul lor, o revoluție cu demonstrații în curtea școlii, scandări de lozinci și tot tacâmu’ împotriva celor care le mâncau din ajutoare după ce-i crescuseră și-i educaseră cu bătaia și se bucuraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sau cheamă un camarad confident, alții se retrag singuri într-un colț și în timp ce parcurg rândurile chipurile se luminează sau capătă amprenta îngrijorării. Încep cu vorbă domoală să-și povestească păsurile. Păi unde să spui că arendașul ne fură la împărțeală? Când alde Mihai a lu' Pestelcă se certă cu el că-l prinse cu greutăți măsluite, jindariul îl bătu tot pe el, că cică făcuse scandal. Iar la minister sau în parlament, nu tot boieri sunt? Crezi că ăia ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și acasă, nu încetau să învețe pe oameni, și să vestească Evanghelia lui Isus Hristos. $6 1. În zilele acelea, cînd s-a înmulțit numărul ucenicilor, Evreii care vorbeau grecește, cîrteau împotriva Evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărțeala ajutoarelor de toate zilele. 2. Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor, și au zis: Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvîntul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. 3. De aceea, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați, vorbiți de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Dumitru UNGUREANU România se menține într-o situație deplorabilă din cauza faptului că este guvernată de foști comuniști & urmașii lor, pregătiți sub vechiul sistem. N-ar fi nimic, cineva trebuie să conducă - zice poporul. Dar cum și-ncotro Ăne ) conduc ăștia? Împărțeala plăcintei, numită „greaua moștenire“, este un fenomen atestat chiar de unii participanți la parastas. Beneficiarii au mătrășit capitalul și nu mai pot fi deposedați legal, legitimându-și furtul prin mecanisme democratice. N-ar fi inexplicabil, înavuțirea n-are de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino, arată "[...] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
însă anume zvonuri auzite de Stănică fac mai probabilă o altă ipoteză. Bătrânii Sohațchi, foști cârciumari, poloni de origine, aveau ceva avere în bani și în case. Imobilele prețuiau însă prea puțin, fiind vechi. Copiii, ofițeri, țineau să se facă împărțeala, având nevoie de bani, bătrânii nu voiau, până nu făceau un rost fetei. După un consiliu, frații ajunseră la încheierea că, dacă Ana s-ar mărita cu un bărbat puțin pretențios, care să se mulțumească cu o parte din G.
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
urmă, pentru că omorâse pe predecesorul său Alexie al IV-lea, iar pe cel dentîi îl prinseră împreună cu soția sa Eufrosina, îl dezbrăcară de toate averile ce le luase cu sine și-l proscriseră la Almiro în Tessalia. După modul de împărțeală stabilit prin tratat între biruitori, împăratul Balduin primi numai a patra parte din împărăția bizantină sub stăpânirea lui, sub numele Romania; venețianii căpătară una și jumătate pătrime a împărăției romeice și un cuartal al orașului Constantinopol, adică partea leului, iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui, prin mijlocul unei dușmănii viclene și bine calculate, până ce el va fi în stare a le da ajutor cu de prisos. Norociții cuceritori latini, îndată după luarea capitalei, își întinseră mâna după provinciile apusene ale împărăției. Potrivit cu planul de împărțeală, Balduin înaintă cu oștirea sa contra orașelor presărate sporadic înlăuntrul Traciei, pe care le și sili să se supuie numaidecât. Marchionul de Montferrat, Bonifaciu, înaintă din parte-i spre Tesalonic, luă acest oraș, inundă neoprit Epirul și Tesalia, luă foarte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât orașul Dakibyza și mica cetate Nikitiatis în Asia. Cei doi rivali, Ioan Asan și Vatatzes, stăteau astfel față-n față, aliați si înrudiți în aparență, dar înlăuntrul lor nu tocmai simpatici unul altuia, cu sentimente mixte, iar gelozia pentru împărțeala împărăției bizantine era și lanțul care-i lega unul de altul și piedeca reciprocă care-i stăpânea, țiindu-i despărțiți deolaltă, ca un măr al discordiei. Intervenirea Papei în Ungaria contra romîno-bulgarilor și încercări nouă de uniune între ei. Considerație generală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cale de cătră voievodul Bogdan-Dragoș pentru ca exodul spre Moldova să fie cu putință. Căpeteniile neamului, având fierbinte gelozie și lucrând cu rivalitate unul în contra altuia, poftind cu asupra de măsură amândoi pretendenții puterii să domnească asupra aceluiași neam fără împărțeală, gusturile unuia din căpetenii ca să se dezbine și să întemeieze o domnie de sine stătătoare pentru a-l slăbi pe protivnicul lui, îngrijirea acestui din urmă de-a i se micșora puterea și de-a-și pierde influența asupra rămășițelor de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însuși și produce în auditor aceeași viață spirituală, care, fără de-a atinge modul individual de-a privi (Anschauungsweise ) a fiecăruia, unește pe toți auditorii într-un întreg. Aceasta aspirațiune spirituală comunicată corpului vorbirei, intonațiunea, coprinde, după cum am arătat în împărțeala părții noastre speciale, mai multe trepte de dezvoltare. Aducând auditorilor sensul cugetat al vorbelor, se numește accent logic, care se leagă strâns de relațiunile gramaticale a propusăciunei, cari și ele nu sunt decât referințe logice. Spre a precepe accentul logic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-s cu toate de origine empirică. De aceea filozofia transcendentală este o înțelepciune a rațiunei pure, speculative numa. Căci toate cele practice, întru cât conțin motive, se referă la simțăminte cari se țin de izvoarăle cunoștinței empirice. Voind a dispune împărțeala (împărțitura) acestei științe din punctul de vedere general al unui sistem, atunci aceasta pe care o expozăm ar trebui să conție: întîi, o învățătură elementară, al doilea o metodologie a rațiunei pure. Ambele aceste părți principale ar mai avea subdiviziunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuprinde câte trei momente. Pot fi reprezentate cu dreptul în următoarea tablă: 1. Cantitatea județelor Generale (Communia) (judicium singulare) Particulare ( " commune) Singulare {EminescuOpXIV 395} 2. Calitate Afirmative Negative Infinite 3. Relațiune Categorice Ipotetice Disjunctive [4. ] Modalitate Problematice Asertorice Apodictice Fiindcă împărțeala aceasta pare a diferi în unele privințe, deși neesențiale, de la tehnica logicilor, următoarele prevențiuni contra unei interpretări false nu vor fi fără folos: 1. Logicii spun, cu drept cuvânt, că la întrebuințarea județelor în concluziile rațiunei județele singulare se pot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sintezei pe care inteligența le conține apriori în ea și în respectul cărora numai ea este inteligență pură; de vreme ce numai prin ele ea poate să priceapă ceva în diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din o căutare de noțiuni pure întreprinsă într-un noroc, despre deplinătatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spețială a cunoștinței întrebuințate în acest caz, și aceasta numai prin discompunerea actelor rațiunei în momentele lor. Logica transcendentală însă, mărginindu-se la un cuprins determinat, adică la cunoștințele apriorice pure, nu poate s-o imite pe cea dentăi în împărțeala ei. Căci se arată că întrebuințarea transcendentală a rațiunei nici are valabilitate obiectivă, prin urmare nici se ține de logica adevărului, id est de analitică, și cere un loc propriu în sistema scolastică, ca o logică a părerei ce este
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plac, ci în mod arhitectonic, din considerația înrudirei cunoștințelor și a deducțiunei lor de la un singur, suprem scop intern, care face întregul cu putință de abia, căci schema științei trebuie să conție apriori, adică conform ideei, (planul) schița (monograma) și împărțeala întregului în membrele sale și trebuie înainte de toate s-o poată distinge aceasta în mod sigur și după principie. Nimeni nu încearcă a stabili și a duce la un capăt o știință fără ca să aibă de temei o idee. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
altă parte, dată-i fie prin experiență nemijlocită sau prin învățătură (cunoștințe generale). De aceea cel ce-a învățat un sistem de filozofie d. es. cel wolfian, de-ar și avea în capu-i toate principiile, explicările și argumentațiile, împreună cu împărțeala întregei clădiri didactice, și de le-ar putea număra pe degete, totuși n-ar avea o altă cunoștință a sistemului wolfian decât una complectă istorică; căci știe și judecă numai atâta cât i-a fost dat. Dacă o definiție (e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sofismele politice altfel decum o facem noi după Et. Dumont din Geneva. El le aranja în trei clase precum urmează: 1 cele proprii partidului miaisterial; 2 cele proprii opoziției; 3 cele comune amânduror partidelor. Dar el recunoaște însuși că această împărțeală are ceva arbitrar, amândouă partidele putîndu-se servi pe rând de aceleași sofisme. 907 {EminescuOpXIV 908} Mai există o ultimă clasă de sofisme, pe care Dumont le numește anarhice, pentru că ele au tendința de-a distruge orice formă de guvernământ. Deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
susținere * și de asimilațiune crește în rațiune directă cu organizațiunea. Comerțul are de obiect transportul și distribuțiunea productelor. Comerțul nu e în realitate decât transportul mărfurilor de la un loc la altul, zice contele Verri (Meditazioni sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]