KorAP: Find »[drukola/base=încuviința & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...377 >

9,411 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

numele celuilalt soț în condițiile art.40 alin.1 și 2 C.fam., căci fiecare soț își recapătă numele avut înainte de încheierea căsătoriei (art.40 alin. ultim C.fam.). În lipsa unei învoieli între părți, instanța, pentru motive temeinice, poate să încuviințeze ca soțul care a purtat în timpul căsătoriei numele celuilalt soț, să poarte acest nume și după desfacerea căsătoriei. "Motiv temeinic", în sensul prev. art.40 C.fam., inseamna orice interes care ar fi vătămat prin schimbarea numelui purtat de soț

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
la instanța de fond, solicitând în recurs, să nu mai poarte numele pârâtului, avut în timpul căsătoriei. Dacă nu se face dovada unui prejudiciu, moral sau material, în caz de revenire prin divorț la numele purtat înainte de căsătorie, instanța nu poate încuviința purtarea numelui luat prin căsătorie de către soțul respectiv. În cazul în care părțile nu convin ca, după divorț, soția să-și păstreze numele dobândit prin căsătorie (art.40 C.fam.), ea urmează să-și reia numele avut anterior. Când în timpul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată la discreția părinților, în situația în care căsătoria lor s-a destrămat din motive temeinice. Legea dispune că "învoiala părinților cu privire încredințarea copiilor .... va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească (art.42 alin. ultim, C.fam.), care va trebui să verifice dacă învoiala corespunde intereselor minorilor". * Încredințarea copiilor minori unor rude ori altor persoane sau unor instituții de ocrotire Copiii trebuie să fie încredințați spre creștere și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopție (rudenie civila) oprește căsătoria intre: a) copiii adoptatorului pe de o parte si adoptat si copiii acestuia pe de alta parte ; b) adoptat si părinții firești; c) copilul adoptat si rudele sale firești. 7. Pentru motivele temeinice casatoria este încuviințată intre rudele in linie: a) dreapta; b) colaterala, indiferent de gradul lor de rudenie; c) colaterala, pina la gradul IV inclusiv. Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ Cunoașterea problematicii filiației față de mama Filiația față de mamă rezultă din faptul nașterii și se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pierdut calitatea de copil din căsătorie, ori de la momentul încetării conviețuirii mamei cu pretinsul tată sau de la data încetării întreținerii prestate de pretinsul tată al copilului, conform art.60 din C.fam. În vederea soluționării acțiunii în stabilirea paternității, instanța judecătorească încuviințează și administrează orice mijloc de probă prevăzut de lege. Această acțiune aparține copilului minor sau major care o exercită în următoarele condiții: * copilul major introduce singur acțiunea deoarece are capacitatea de exercițiu deplin, conform art.8 din Decretul nr.31

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
mod succesiv față de ambii părinți (art.64, alin. C.fam.). În această situație, având în vedere că acel copil are numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația mai înainte, legea dispune că instanța judecătorească, îi poate încuviința acestuia să poarte numele de familie al celuilalt părinte 223. În privința aplicării acestei dispoziții legale, se pot ridica mai multe probleme: Copilul poate primi încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
față de care și-a stabilit ulterior filiația. Competența nu aparține în acest caz autorității tutelare. Soluția este aceeași fie că filiația s-a stabilit prin recunoaștere, fie că s-a stabilit prin hotărâre judecătorească; Instanța judecătorească nu este obligată să încuviințeze pe copil să poarte numele de familie al părintelui. Această soluție rezultă din felul în care este redactat textul, și anume: "instanța judecătorească va putea da încuviințarea". În stabilirea soluției, instanța va avea în vedere interesul copilului, principiul călăuzitor în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în care este redactat textul, și anume: "instanța judecătorească va putea da încuviințarea". În stabilirea soluției, instanța va avea în vedere interesul copilului, principiul călăuzitor în raporturile dintre părinți și copii. Dacă s-ar considera că instanța este obligată să încuviințeze purtarea numelui de către copil, ar însemna că aceasta să fie lipsită de dreptul de a aprecia interesul copilului și de a da o soluție conformă cu acel interes. In acest caz ar urma să se considere, interesul copilului în privința determinarii

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
încuviințarea de a purta numele părintelui (art.8, alin.3, Decretul nr.32 din 31.01.1954, pentru punerea în aplicare a C. fam., și a Decretului nr.31 din 1954 privind persoanele fizice si juridice); Instanța judecătorească poate să încuviințeze pe copil să poarte numele părintelui, având numai acest nume, dar să adauge acest nume la cel care-l avea anterior, pentru a avea unul format din reunirea celor doua nume: în condițiile art.64 alin.3 C.fam.; Încuviințarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
această problemă, în interesul reclamantului din acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei. În cazul în care filiația față de cel de-al doilea părinte s-a făcut prin recunoaștere, inițiativa aparține numai copilului, care poate introduce o acțiune pentru a fi încuviințat să poarte numele părintelui. Copil poate purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația numai dacă există în acest sens o hotărâre judecătorească. Instanța judecătorească poate da această încuviințarea fără a mai fi necesară ascultarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopției; 2) filiația încetează între copilul adoptat și părinții săi firești, conform art.1 alin.4 ordonanță, precum și rudenia dintre adoptat și rudele sale firești și se menține impedimentul la căsătorie între adoptat și rudele sale firești; 3) adopția se încuviințează în interesul superior al adoptatului, cu respectarea cerințelor de fond, a impedimentelor și a condițiilor de formă cerută de lege; 4) adopția este act solemn deoarece consimțământul necesar în vederea adopției se poate da numai în formă autentică de către persoanele indicate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cu respectarea cerințelor de fond, a impedimentelor și a condițiilor de formă cerută de lege; 4) adopția este act solemn deoarece consimțământul necesar în vederea adopției se poate da numai în formă autentică de către persoanele indicate în ordonanță; 5) ea se încuviințează numai de către instanța judecătorească competență, după ce a fost verificat de către acesta îndeplinirea condițiilor legale și modul în care adoptatorii oferă condiții materiale și garanții morale necesare pentru dezvoltarea armonioasă a copilului; 6) persoana sau familia care urmează să adopte se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1997, pentru a putea stabili dacă adopția se face sau nu în interesul superior al copilului. b. Adopția este act solemn Adopția are la bază manifestarea de voință a unor persoane prevăzute de lege și produce efecte numai dacă este încuviințată de instanța de judecată competentă și numai de la data acestei încuviințări. Caracterul solemn al adopției rezultă din următoarele împrejurări: * consimțământul necesar în vederea adopției se poate da numai în formă autentică (art. 7 lit. a și art.12 alin.5 lit.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
judecată competentă și numai de la data acestei încuviințări. Caracterul solemn al adopției rezultă din următoarele împrejurări: * consimțământul necesar în vederea adopției se poate da numai în formă autentică (art. 7 lit. a și art.12 alin.5 lit.d); * adopția se încuviințează numai de instanța judecătorească competentă (art. 15 și 16); * persoana sau familia care urmează să adopte se propune de Comisia pentru protecția copilului și ea trebuie să prezinte garanțiile morale și condițiile materiale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului. Îndeplinirea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în calitate de adoptator. Cum prin adopție ocrotirea părintească trece de la părinții firești ai adoptatului la adoptator, înseamnă că adoptatorul trebuie să-l reprezinte pe minor în actele juridice civile, până acesta împlinește 14 ani, iar după împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în prealabil actele juridice pe care adoptatul poate să le încheie singur, iar acestea adoptatorul nu le poate face decât dacă el însuși are exercițiul deplin al capacității sale civile. Diferența de vârstă între adoptator si adoptat să fie de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
5 alin.1) Această condiție se justifică prin faptul că între adoptator și adoptat trebuie să existe o diferență de vârstă asemănătoare cu aceea care, de obicei, există între părintele firesc și copilul său. Pentru motive temeinice, instanța judecătorească poate încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă între adoptator și adoptat va fi mai mică (art.5 alin.2) în situația în care o femeie căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte cu soțul ei un copil. Legea adoptiei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și să îngrijească de sănătatea și dezvoltarea sa fizică, de educarea, învățătura și pregătirea profesională, potrivit cu însușirile lui spre a-l face folositor societății. Instanța judecătorească trebuie să constate situația reală prin mijloacele pe care le are la îndemână, neputând încuviința adopția dacă această cerință a legii nu este îndeplinită. Legea nu prevede până unde se poate merge cu excepția diferenței de vârstă, dar nu se va putea încuviința adopția în cazul persoanelor de aceeași vârstă sau cu vârste foarte apropiate. Diferența

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
să constate situația reală prin mijloacele pe care le are la îndemână, neputând încuviința adopția dacă această cerință a legii nu este îndeplinită. Legea nu prevede până unde se poate merge cu excepția diferenței de vârstă, dar nu se va putea încuviința adopția în cazul persoanelor de aceeași vârstă sau cu vârste foarte apropiate. Diferența de vârstă prea apropiată între cel ce vrea să adopte și cel ce urmează a fi adoptat poate constitui temei pentru neîncuviințarea adopției, încât instanța va aprecia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pentru protecția copilului, încredințarea copilului în vederea adopției persoanei sau familiei care dorește să-l adopte, condiții speciale pentru străini și alte cerințe legale pentru a hotărî în mod corect. > Adopția să fie în interesul superior al adoptatului Instanța judecătorească poate încuviința adopția numai dacă este în interesul superior al adoptatului 231. În acest scop, se va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale pentru încheierea adopției, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege, și se va recurge la ancheta socială pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale pentru încheierea adopției, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege, și se va recurge la ancheta socială pentru a verifica scopurile reale care se urmăresc prin adopția ce se solicită a fi încuviințată. Potrivit art.18 alin.5 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, instanța de judecată va solicita raportul referitor la ancheta psihosocială a copilului care se prezintă de către Comisia pentru protecția copilului ce a avizat favorabil adopția acestuia și care

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
să confirme încredințarea copilului în vederea adopției, deci în regula generală, se face cu copia conformă cu originalul de pe hotărârea de încredințare (art.14 alin.4). În situația încredințării în vederea adopției, cât și în situațiile de excepție când adopția se poate încuviința fără încredințarea copilului, cererea pentru încuviințarea ei va fi însoțită de confirmarea Comitetului Român pentru Adopții, din care să rezulte că procedurile și termenele prevăzute de art.11, 12 și 13 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997 au fost

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
urgență nr. 25/1997 nu menționează însă consimțământul său ca o condiție de fond a adopției copilului. Consimțământul la adopție se poate exprima numai în formă autentică în fața Notarului public. Declarația de adopție dată în fața instanței de judecată competente să încuviințeze adopția nu ar fi în spiritul Ordonanței de urgență nr. 25/1997, care prevede numai consimțământul copilului care a împlinit 10 ani, nu și al adoptatorului. Copilul nu ar putea să-și exprime consimțământul în fața notarului public, în formă autentică

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
deosebire, fiind revocabil în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat, după care devine irevocabil. Din aceste motive, părinții adoptatorului nu pot să-și exprime consimțământul direct în fața instanței judecătorești chemată să încuviințeze adopția. Soțul celui care adoptă și care nu devine adoptator trebuie totuși să consimtă la adopția dorita de celălalt soț. Legea nu prevede nimic în ceea ce privește forma în care se exprimă acest consimțământ care ar putea fi exprimat în scris, fără

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dorita de celălalt soț. Legea nu prevede nimic în ceea ce privește forma în care se exprimă acest consimțământ care ar putea fi exprimat în scris, fără a fi act autentic sau ar putea fi exprimat direct în fața instanței de judecată chemată să încuviințeze adopția. De regulă, acest consimțământ se exprimă în formă autentică. Dacă ambii soți adoptă, își pot exprima consimțământul numai în formă autentică, aceasta fiind o situație distinctă de cea menționată anterior. Adoptatul care a împlinit vârsta de 10 ani, trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ambii soți adoptă, își pot exprima consimțământul numai în formă autentică, aceasta fiind o situație distinctă de cea menționată anterior. Adoptatul care a împlinit vârsta de 10 ani, trebuie să consimtă la adopția sa, în fața instanței judecătorești investită să o încuviințeze și dacă persoana ce urmează a fi adoptată are capacitate deplină de exercițiu, consimțământul său se poate exprima în formă autentică, în fața notarului public. Consimțământul persoanelor menționate, nu este suficient pentru adopție, fiind necesară și îndeplinirea celorlalte condiții de fond

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]