5,366 matches
-
pare cumva numai, [și-]urechea mea nebună Ca din senin aude ce inima îmi cere? O! cine, cine-mi spune... Auzi ceva, auzi vere? SAS Un corn ca orișicare... răsună în pădure. [DRAGUL] E mântuit... E cornul lui Decebal... Se-ndure Părintele din ceruri și-l ducă pân la capăt. Cu steaua mea deodată de-acuma pot să scapăt În noaptea asfințirii... [SAS] Vorbește într-aiurea, Ce lucru mare cumcă de-un corn sună pădurea! DRA[GUL] Diata dă-mi-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
VERENA] (ea se retrage din fereastă) Ce dulce glas mai [are] -- e- glas de zburător. (deodată s-arată Bogdan în fereastă - ea fuge după horn) De aș țipa el fuge... (se uită la el pe furiș) Păcat! și nu mă-ndur (ea s-a-ntors cu spatele spre părete și ș-a ascuns fața de sobă, țiindu-și mâna la ochi) {EminescuOpVIII 97} BOGD[AN] Verena! N-am vrut, dulce copilă, să te sparii, Dar vezi! d-aceea acuma eu ocolesc stejarii Și vecinic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trezească toți cei de primprejur ( Ea s-a ascuns cu spatele spre părete și și-a ascuns fața de sobă, țiindu-și mâna la ochi) Dar de-oi țipa... el piere. SE uită la el pe furiș) Păcat! și nu mă-ndur. {EminescuOpVIII 104} BOGDAN Anna! ierta-vei oare că eu am cutezat Să vin acuma noaptea... și tu te-ai speriat; Dar vezi că în genunche eu cad naintea ta... Și de ți-oi spune oare de ce, mă vei ierta? O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă omori Cu totul?... Mă lași încă să mai trăiesc o zi?... [BOGDAN] [(apart)] Nu știu: s-o las să doarmă... să-i zic a se trezi... O, capul meu... [(Annei)] Ascultă, nu voi să te omor... Dar cine se îndură s-omoare-așa-odor...? {EminescuOpVIII 106} ANNA (cu bucurie) Nu? nu? Ce vrei atuncea? Vin mai aproape-așa! Și spune-mi la ureche... BOGDAN (s-apropie de dânsa și vorbește lămurit ca și cu un dormind) 2306 [BOGDAN] Ce voi? Dar ce n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce căta aicea... Ce cauți tu la mine? BOGDAN Ce caut? Eu? Nimica... Tu știi aceasta bine. ANNA De-ai ști cum pe de-a pururi eu ți-am jurat o ură...? BOGDAN Omoară-mă... ei, iată pumnarul... Ei, te-ndură De dă în mine..... O moarte-așa de lină De mâna ta! Dar știi [tu], iubita mea lumină, Că singura-mi dorință e ca să mor astfel Și tu să plângi în urmă-mi, cât, cât de puțintel? Dă dar! Cad
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Am în mâna mea o carte, chiar domnească... de iertare, Ți-o arunc în față... lume, fără cuget și mustrare. O vedeți-l cum stă.................., parcă râde Acest demon fără frică, aceost tiran, acest gâde. [*** *** ***] îngeri cerești, De ai copii, îndură-te de mine! Cum vrei să-i lași l-așa rușine-adîncă Că muma-avu iubit pe-acela Care-a ucis pe tatăl lor... [LĂPUȘNEANU] Un chin mai mare eu [î]l știu și-l duc, Împacă-te cu soarta, Doamna mea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclavie Să-nfigă ochii aspri... cu-al lacrimei tipar Să brazde pe-a lui față decretul ei amar? Te blastămă de secoli a lumei neagră gură Și sufletu-ți se-nmoaie și inima-ți se-ndură, Dar pentru-a mea națiune al tău ochi e de piatră Și sufletu-ți e vitreg și inima maratră. Nu vezi că-s zeci de secoli de când ea se sfaramă Sub cnuta plumbuită, sub legea de aramă Ce-oprește pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e menit de mare Prin firea sa, să ducă durerile amare Pe, când ginți dobitoace, tâmpiți, târzii la minte Să urmărească liber giganticele ținte. EI zic că este... unde-l blastamă a lumii neagră gură Acolo suferințe și rele nu îndură. Nu-l adorați! Nu-și moaie el ochii lui de piatră De când îl adorați voi, cari n-aveți nici vatră, Nici loc de îngropare... 2254 De-ar fi fost rău adesea și bine num-o dată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi dacă omul, Găsind în a lui viață Odor așa de dulce Nu l-a cuprinde-n brațe. Îi zic: mă lese-n pace, Ce are cu-a mea gură, Cu ochii mei ce are, De-a merge nu se-ndură? {EminescuOpVIII 351} Iar el, râzând, răspunde: Că nu cunoaște mila - De nu-i voi da eu voie Mi-o ia el cu de-a sila. Îi zic: mă lese-n pace, Căci inima mă doare, Fiorul mă sfârșește Și cad
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sting de pe fața pământului, căci așa vrea chiar Dumnezeu". Oftând din greu și cu ochii plini de lacrimi îi răspunse atuncea preotul, lipsit de nădejde: "Nici tu n-ai să ai parte de îndurarea dumnezeiască, pentru că nu vrei să te-nduri de un biet om care prin tagma sa preoțească stă înde-aproape relație cu Dumnezeu. Și capătul vieții tale s-au apropiat de tot și-ți vine nu în somnul blând al adormirii firești, ci cu acea cruzime care de regulă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Emului, împinse oastea inamică până dincolo de Sofia și apăru pe neașteptate cu putere considerabilă la porțile Adrianopolei. Cu toată primejdia vădită a situației și cu toate sfaturile foarte cu pripă ale celor mai însemnați căpitani de oaste, Suleiman nu se-ndura să se smulgă din sânul îmbătătoarelor plăceri ale simțurilor, crezând una și bună, că n-are-a face decât cu niște potlogari fără de căpătâi, care nu sânt harnici a se lupta și nici nu merită a fi băgați în seamă; deci el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era Un pat încheiat Cu scânduri de brad. În pat îmi ședea Tot Maica Marie ; Scria pe hârtie ; Carte îmi făcea La [Ion] îmi da Și mi-l trimitea Sus la Cristos, La Domnul Cristos. [Ion] se ruga Cristos se-ndura Scară slobozea Scară de argint Pân’ jos la pământ [Ion] se urca La Cristos carte-i da Cristos o loșea Și cartea-i citea Și pe scămnel îl punea La lină fântână, La-al scămnel de-odihnă. Vreme ți-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acum întreprinzător tipograf) o creanță discutabilă, dată spre a-i servi la nevoie. Interesele coteriei cărei servește numitul domn cerând compromierea organului nostru a aplicat o urmărire care, prin felul ei, a împiedecat apariția ziarului. Acum însă am primit a îndura cheful d-lui Miulescu până la o lămurire judecătorească, ca o deferință, către publicul căruia datorau existența acestui organ, căci toate cele zise, că cutare și cutare a contribuit la fundarea și existența lui, sunt cele mai nerușinate calomnii. Aceasta ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi învalidate decât prin opunerea unui document asemenea autentic. Precum "Romînul" afirmă că noi am fi citat fals, din parte-ne putem afirma același lucru despre el, cu mai mult cuvânt încă, pentru că foaia guvernamentală s-a dovedit în atâtea înduri măiastră în falsificări. Numai producerea unui document autentic ne-ar putea convinge că nu noi, ci adiutantul lui Tudor însuși a înregistrat în cartea sa arzmazarul cătră Poartă cu erori de text. [21 mai 1882] 121 {EminescuOpXIII 122} [" "ROMÎNUL" REPRODUCE
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
incapabili de-a se hrăni prin muncă onestă și avizați la banul public; administrația va continua a fi o bandă de hoți și mizeria va crește din ce în ce, până ce vrun popor mai tânăr și mai drept se va îndura să puie capăt noului Bizanț. Sub un guvern cu limbă străină țăranul nostru va începe a răsufla, precum răsuflă azi în Basarabia rusească. Am vorbit adesea cu țărani de lângă Cetatea Albă, ba chiar de la Movilău de dincolo de Nistru și toți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
irezistibilă pe care îl simțise dinspre Stareț atunci când îl întîlnise pentru prima oară. Amestecat cu ura față de femei și cu disperarea fugii din Câmpie, sentimentul acela sfârșise prin a-l transforma în homosexualul convins care era astăzi. La început, Abatele îndurase cu stoicism frazele în care îi reproșase că îl dorește și îi spusese că doctrina augustiniană nici nu dezavua homosexualitatea și nici nu propovăduia castitatea, că sentimentele sale erau o lucrare a Domnului, iar atracția dintre ei ar fi putut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
exact care îți sunt toate argumentele, zise Bella, dar să presupunem că te cred. Ce vrea religia asta a zeților? - Zuul al tău spune că Dumnezeul lor le-a dat o lege simplă: nu pot fi mai mulți decât îi îndură pământul și nu au voie să se lupte între ei. Așa cum e lesne de văzut, impasul ăsta nu are decât o singură soluție: controlul nașterilor. Lor le vine însă mult mai ușor decât ne-ar fi nouă de pilda, pentru că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a venit și un sprijin moral, care să te îmbete cu minciuni și să-ți ofere o scuză ca să ucizi, îl contră Maria cu o voce rea și fără să se miște din cadrul deschizăturii strâmte din piatră. - Șaptesprezece ani am îndurat... - Asta ziceam și eu, își reluă femeia vorbirea șuierată. Și n-ai avut curaj să faci nimic. Culmea e că te-ai hotărât abia acum, când ai face cea mai marc prostie din viața ta ucigîn-du-ne. De ce să ne mirăm
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Dumnezeu, care luase chipul unui hoinar încălecat pe o ticăloasă mașinărie. "De ce te temi, Augustine?" a întrebat Domnul. "De mânia ta, Doamne!" "Ba nu Augustine", i-a răspuns atunci Domnul, "te temi de suferința pe care știi că o poți îndura în numele Meu. Ți-e frică de încercările prin care Eu îți arăt drumul. Dar oare, Augustine, te-ai gândit vreodată cât de mici sunt fricile tale pe lângă spaima Mea?..." Eu sunt Domnul Dumnezeu tău și mi-e frică numai de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aceeași enigmă plimbîndu-se cîteva zile prin București și Caracas, prin Havana sau Shanghai? Dar Sarcelles este poate suficient pentru neliniște... De ce nu vedem bîrna din ochi, de ce acceptăm inacceptabilul? De unde aceste legături ale imaginației în care ne încătușăm ca să putem îndura aberantul ca pe ceva natural? RĂSPUNSURILE "ȘTIINȚEI POLITICE" Limbile noastre moarte sînt cuvinte pentru a răspunde. "Ideologia dominantă" spunea marxismul. "Hegemonie", preciza Gramsci. Astăzi, ca să eliminăm acest reziduu copleșitor și inclasabil de măceluri disciplinare, vom spune "consens". Cuvîntul iese în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
stea în legătură cu oamenii cumsecade, atâta timp cât ține pocăința (XI.47, n.n.). Pentru crimele din această viață, sau pentru greșelile dintr’o viață precedentă (s.n.), unii oameni cu inimă înrăită sunt chinuiți de anumite boale sau diformități (XI.48, n.n.). După ce a îndurat acele chinuri, potrivit hotărârii judecătorului infernului, sufletul a cărui întinare s’a șters cu totul, se îmbracă din nou (s.n.) în părți din cele cinci elemente, adică se întrupează din nou (s.n.) (XII.22, n.n.)”. II.4.1. Ciclul vieții
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
a le învăța să se uite pieziș sau să-și plece urechea la sunete nedemne. Știința învață pe tineri nu consumul vieții cu lacomă prostie, ci să folosească așa cum trebuie, pe înțelesul sufletului lor tinerețea, dragostea, vacanța. Obișnuiește tânărul să îndure cu fruntea sus și fără mirare acel dezechilibru între muncă și satisfacție, acea exasperare provocată de neputința de a-ți atinge un scop dorit în micul răstimp al energiei pământene". Virtuțile unui dascăl se regăsesc mai ales în discipolii lui
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
templului (între care: "gnothi seauton" cunoaște-te pe tine însuți; "meden agan" nimic mai (prea) mult; "pheiden te chronoio" cruță-ți timpul), ca sentimente ce cuprindeau întreaga doctrină moral - religioasă de la Delfi. Fără Delfi, societatea greacă n-ar fi putut îndura tensiunile la care era supusă în perioada arhaică; sentimentul zdrobitor al ignoranței și nesiguranței omenești, teama de divin, ar fi fost de nesuportat fără sentimentul de siguranță pe care un astfel de sfetnic divin și omniscient îl putea da, siguranța
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
atmosferice, lipsa de teamă față de pedepsele de după moarte, în infern. Prietenia are o importanță covârșitoare pentru dobândirea fericirii. Pentru Epicur, moartea înainte de vreme nu este o nenorocire, deoarece fericirea nu depinde de durata timpului. Suferințele sufletești sunt mai rele. Carnea îndură numai loviturile prezentului, sufletul pe ale trecutului, prezentului, și viitorului. Plăcerile sufletești sunt mai mari. Virtuțile nu pot fi separate de plăceri. Pentru cunoașterea lui Epicur și a filosofiei sale este importantă lucrarea "De rerum natura" a lui Lucrețiu. Epicur
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pare fragil; * îndoiala trebuie să fie metodică, o tehnică de gândire. Montaigne pune să i se graveze pe o medalie " Oare ce știu eu?" S-au făcut comentarii lipsite de sens pe baza acestor inscripții. Charron a adoptat maxima stoicilor: îndură și înfrânează-te. Libertatea coincide cu supunerea la necesitate, la legile naturii. Din opera lui Epicur, aprecia rigoarea, austeritatea, cinstea, simțul dreptății. "Despre înțelepciune" avansează un proiect socratic. Urmându-l pe Socrate, crede că trebuie să știm cine suntem, pentru
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]