12,158 matches
-
și rangul în momentul când acesta dispăruse, stătea la rădăcina palmierului cel mare și-și punea tot felul de întrebări în timp ce observa zborul vulturilor. De ce trimisese Moartea atâția mesageri înaripați înaintea ei, dacă până la urmă se hotărâse să nu se înfățișeze? Ce aștepta? Din când în când închidea ochii, încercând să-și închipuie cum s-ar fi comportat tatăl său în acele momente. Să omoare o cămilă, să-i bea sângele și să mestece grăsimea crudă din cocoașă putea fi, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
umpluse ochi și începuse să nu-i mai pese de ceea ce se întâmpla cu raliul și cu cei ce luau parte la el. Și adevărul e că avea dreptate să se plângă. Nené Dupré își amintea perfect imaginile teribile ce înfățișau un mic grup de piloți de elicoptere care făceau eforturi disperate ca să salveze sute de mii de oameni în timpul teribilelor inundații din Mozambic, și îi rămăseseră întipărite pe retină scenele în care copiii și femeile cădeau în apă așa cum cad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mese vechi jupuite la colțuri, porțelanuri pătate de muște, pahare de baccara desperecheate cu irizări roșiatice și verzui În rotunjimile sticlei, relicvele unei existențe care se anunțase cîndva strălucitoare. Fotografiile Îngălbenite pe care le ținea Într-o cutie de pantofi, Înfățișau un bărbat frumos, În costum gri, Încheiat la două rînduri, purtînd o pălărie de fetru moale cu borul lăsat, alături de o femeie tînără, suplă, cu ochi foarte blînzi. Părea să nu le lipsească nimic pentru a fi fericiți. Absolvise dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vei croi o pătură din materialul acela moale. Eu le-am schimbat în albul și negrul de pe mine. — Sunt ultimele haine pe care le mai croiesc - a spus Benjamin în timp ce eu mă dezbrăcam ca să-mi ia măsura în dosul paravanului înfățișând Decăderea Domniei Lebedelor. O fac numai de dragul lui Adél. Căci eu i-am croit pe vremuri cel mai important costum din viața ei, când tu încă nici nu te născuseși. Acesta va fi singurul lui urmaș. De croiuri noi nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
scriu doar pentru că trebuie. Arrivedero. PAGINĂ NOUĂ ZIUA ÎN CARE AM MURIT Salut din nou. Mă aflu în sala Sfântului Andrei, a Marelui Palat din Kremlin, așa cum m-a surprins, într-o frescă, mai puțin cunoscutul pictor Oukhtomski. Nu sunt înfățișat într-una din cele mai frumoase ipostaze, de vreme ce tocmai mă scobeam în nas, dar, chiar și-așa, semăn, nu mă pot plânge. Artistul, care picta cu o frecvență de patruzeci de mii de pensule mici pe secundă, a așteptat îndelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
viteze nori războinici și cotropitori, care de care mai avântat și mai plin de energie. Unii încă luptau, solizi și plini de mușchi transpuși din alba tafta a aburilor din care erau formați, alții zăceau morți, descompunându-se, ajungând să înfățișeze înaintea dispariției câini colosali, fețe hulpave de vameși persani sau chiar minotauri agitând sulițe deasupra capetelor. Armata norilor din sud sfârșea răpusă sub tridentele și praștiile unor nori cruzi din nord, iar nomazii soseau pentru a desface și cerceta cadavrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
împlinindu-se, aievea, chiar actul începutului de lume! Asta este, așadar, asta este, nu trebuie să-mi mai fac probleme din cauza lipsei de pătrundere a minții mele, căci cei de sus s-au îndurat de neștiința mea și mi-au înfățișat totul în această priveliște demoniacă, oferită drept consolare înaintea morții... pentru că asta trebuie să fie moartea, desigur, așa arată, în slăbiciunea provocată de pierderea sângelui am ajuns să o pot vedea, cu toate că nu cred cu adevărat nimic din ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
soiul de bărbați tineri și zdraveni, cu bărbi respectabile sau Încă imberbi, În mantii albe și cu toiege În mînă, zicîndu-și apostoli și Fiii Domnului. Cu crepidele prăfuite de-atîta drum, avînd aceeași rostire, de parcă luaseră Învățătură din aceeași carte, toți Înfățișau aceleași minuni la care fuseseră martori: În fața lor Nazarineanul prefăcuse apa În vin și hrănise mulțimea cu cîțiva pești. Unii te Încredințau că-l văzuseră ridicîndu-se la cer Într-o lumină orbitoare, Înălțîndu-se În ceruri ca un porumbel. Orbii, aduși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
privighetori cîntînd neîncetat. Și așa mai departe. Această imagine a grădinii raiului, care la Început păruse tuturor o scorneală - cînd se mai pomenise ca soarele să strălucească zi și noapte, ori să nu mai existe durere și moarte? - va fi Înfățișată cu atîta Însuflețire și har de tinerii cu ochi albaștri și blajini, Încît lumea ajunsese să-i creadă. CÎnd un neadevăr este rostit cu neostoire, lumea Începe să creadă. Căci oamenii au nevoie de credință. Așa că mulți tineri și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vinul, ridicau potirul cu ambele mîini. Tare se mai Înfierbîntau cînd cineva Îi Încontra ori le nesocotea Învățătura, și vai de acela care s-ar fi Îndoit de viața veșnică sau grădina raiului. Atunci, cu vorbe Însuflețite și amenințătoare, Îi Înfățișau caznele ispășirii veșnice. „Să vă fi ferit zeii“, avea să consemneze un păgîn, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să-i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Însemna superstiție, practică ocultă, delir mistic, inclusiv fanatism religios și desfrîu. „La mănăstire Nilus se va Împrieteni cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișînd familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sîsÎind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tînărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
al unei italience pe nume Florentina Corbarra, se va Înscrie În baroul avocaților În anul 1859. În succinta sa biografie Joly venea cu o mărturisire privind geneza Dialogului: „Opt ani m-am gîndit la o carte În care aș putea Înfățișa teribilul dezastru provocat de legislația imperială În toate domeniile administrației, care va nărui libertatea politică de sus pînă jos. Mi-am zis că o astfel de carte concepută Într-o formă rigidă n-ar putea fi citită de francezi. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a pus la dispoziție documente din arhiva primăriei, fără de care nu s-ar fi putut scrie despre situația actuală și de perspectivă a comunei Filipeni. Lucrarea cu caracter monografic „Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat de colonizare târzie, al bejenarilor bucovineni” înfățișează multiple aspecte din viața oamenilor din mai vechea și actuala comună Filipeni, cu accent mai mare pe satul Lunca, satul de reședință, dar, pornind de la realitățile istorice ale zonei, a fost necesar să înscriem, pe baza documentelor istorice, așezările mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care polarizează viața umană: apa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
precum mai sus s-a pomenit, regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se plătească datoria de 3000 galbeni la casa răposatului postelnică Alecu Krupenski; 2. Să se mai plătească alte datorii mărunte de ale unele pentru care tot acum înfățișez izvod lămurit sub a mea iscălitură; 3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut cum. Ca elev dotat, premiant și bursier, și-a săvârșit studiile teologice la Strasburg și și-a susținut doctoratul la Roma. De la preotul Cadar am aflat despre comorile Vaticanului, am văzut și mi-au fost explicate pliantele color care înfățișau marile creații ale Renașterii, marile personalități ale culturii universale. Îmi plăcea să-l ascult și, atunci, el văzând că cineva îl ascultă cu interes, șștia să se facă util, se întrecea pe sine și mă purta prin sălile vaste ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o parte, ca o rubașcă rusească, ițari strânși pe picior și în picioare opinci, legate cu „ațe” roșii. Părul îl purtau lung, și aveau barbă, încingeau un brâu roșu peste haina lungă, fără un motiv popular. Altă imagine ni-l înfățișează cu părul potrivit care iese de sub căciulă la spate, nu poartă barbă, doar mustață, haina gri, din stofă de lână are la guler și de-a lungul, până la brâu, un motiv popular din lână neagră, poartă pe umăr o desagă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile artistice din perioada interbelică. O fotografie descoperită de Vasile Huțu și trimisă mie spre a fi „publicată” ne înfățișează o echipă de maturi, folosită, cu siguranță, lângă echipa tinerilor și elevilor. Echipa de maturi era formată din următorii: pe rândul de susă - de la stânga la dreapta: Maricica Dumitru Vraciu, Pamfila Vasile Teleagă, Căținaș Mihai (secretarul Consiliului Popular), Maricica Căținaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vechi datini și obiceiuri care jaloneazș viața omului de la naștere pânăș la Marea Trecere încă din preistorie, oamenii au perceput nașterea, căsătoria și moartea ca pe momente fundamentale în viața socială, care impresionau comunitățile umane, fiind atribuite unor forțe superioare înfățișate în diverse chipuri, în form antropomorfă sau zoomorfă. Nașterea a avut dintotdeauna un impact emoțional supra comunităților, în jurul acestui fenomen, considerat un miracol, țesându-se scenarii magico-religioase și ritualuri de fertilizare pentru familie și pentru participanți la nașterea și renașterea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi-am dat seama cum clopotele catedralei băteau de miezul nopții, În depărtare. Îngropat În lumina arămie proiectată de veioză, m-am scufundat Într-o lume de imagini și senzații cum nu mai cunoscusem nicicînd. Personaje ce mi s-au Înfățișat la fel de reale precum aerul pe care-l respirau m-au tîrÎt Într-un tunel de aventură și mister din care nu voiam să mai scap. Pagină după pagină, m-am lăsat Învăluit de farmecul povestirii și al lumii sale, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
speranță de a-l Îndrepta pe băiat către o viață folositoare. Copilul acela nu era un Fortuny și nici nu avea să devină vreodată. Drept dovadă, se plictisea la colegiu și se Întorcea cu toate caietele pline ochi de mîzgăleli Înfățișînd făpturi monstruoase, șerpi Înaripați și clădiri vii care umblau și Îi devorau pe oamenii neatenți. Încă de pe atunci era limpede că fantezia și invenția Îl interesau infinit mai mult decît realitatea cotidiană din jurul lui. Dintre toate decepțiile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de pradă care prosperă În nenorocire și În oprobriu, n-a Întîrziat În a adulmeca prada și, mulțumită arguțiilor unui pîrÎtor profesionist, nu trecuseră nici patruzeci de minute de la intrarea În scenă a celor doi membri ai autorității cînd se Înfățișă În pomenitul local Kiko Calabuig, reporter principal al ziarului El Caso, mai cunoscut sub numele de Scurmărahat, gata să se informeze asupra faptelor de care era nevoie pentru ca cronica sa neagră să ajungă Înainte de Închiderea ediției de azi, unde, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
se poate mai rea, dar chiar mai rea decât se crede; și fără îndoială că cititorul se bucură mai degrabă de lectura distractivă ieșită din mcondeiele lor, decât de cea ivită din condeiele scriitorilor care au plăcerea malițioasă de a înfățișa marile figuri romantice drept adevărate modele de virtuți domestice. În ceea ce mă privește mi-ar părea foarte rău să cred că între Antoniu și Cleopatra nu a fost decât tratative economice; și mi-ar trebui mult mai multe dovezi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]