2,403 matches
-
și imperiile; f) lumile (chineză, mediteraneeană, nordică etc); g) economiile mondiale; h) tehnologiile; i) procesele (expansiune, contracție, creșteri, declin, inflații, dezertificare, pustiire etc.); j) temporalitățile (cicluri, durate, timpi scurți); k) structurile; l) conjuncturile; m) mecanismele (taxe, confiscări, profituri ocazionale, prăzi, îngrădiri, dări), etc. Școala de la Binghamton și grupul de la CEPAL: Immanuel Wallerstein, A.G. Frank, S. Amin în chestiunea posibilității unei dezvoltări globale. Teoria „elevatoarelor”: M. Manoilescu Un A.G. Frank dovedește că în periferie efectul de „subdezvoltare” adus de expansiunea sistemului mondial
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiecărei țări să stabilească ponderea și prioritatea unuia sau a altuia dintre aceste obiective, în funcție de factorii economici, ideologici și sociali existenți la nivelul acesteia. O libertate ridicată de alegere din partea beneficiarilor, dar și a furnizorilor determină costuri crescute și o îngrădire a accesibilității fiindcă pacienții trebuie să suporte costuri ridicate. În SUA există un astfel de sistem care accentuează libertatea opțiunilor. Acest tip de sistem sanitar face ca, în ciuda investirii înalte de către stat în sănătate (cheltuieli de 14% din PIB pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au instigat populația în contra evreilor, îndemnând-o la jafuri și care bănuim că aceste elemente sunt dintre cei care au simpatizat cu mișcarea legionară. [...] V. POPULAȚIA MINORITARĂ. Numărul minoritarilor în raza acestui Inspectorat nu contează în afară de evrei care în urma îngrădirilor impuse prin noile legiuiri și statutul juridic au numai resentimente față de statul român și mai ales în urma incidentelor petrecute la Iași după cum urmează: În noaptea de 28-29 iunie a.c. treceau prin orașul Iași două coloane militare spre front, una pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
susținută de Marea Britanie au insistat asupra necesității unor guverne reprezentative în România și Bulgaria, ca o condiție sine qua non a recunoașterii diplomatice și, implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la București ca o consecință a lipsei de libertate din România, Stalin a ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Națiunilor Unite 501. Oricum, arma principală rămînea tot economia. "Toate mecanismele economice sovietice de control și mai ales cele legate de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc sînt afectate de politica adoptată de noi în ceea ce privește comerțul Est-Vest, achiziționarea de aur și îngrădirea exporturilor"502. Pe 8 decembrie 1949,503 Truman a aprobat documentul CSN 58/2. Celor de la Washington le trebuiseră aproape trei ani de la încheierea Tratatului de Pace cu România pentru a adopta o politică adecvată pentru țările-satelit. Acum, SUA aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în plan ideologic și economic. Washingtonul pusese deja bazele unei lupte ideologice printr-o politică protestatară, ridicînd la nivel mondial problema încălcării tratatelor, mai ales în ceea ce privește drepturile omului. A doua direcție de luptă era mult mai complexă și implica o îngrădire severă a exporturilor. Mulți dintre americanii care promovau o politică de neamestec erau contrariați de aceste reglementări comerciale restrictive. În plus, restricțiile nu erau cîtuși de puțin pe placul aliaților europeni ai Washingtonului, care doreau să-și dezvolte comerțul, nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plus, restricțiile nu erau cîtuși de puțin pe placul aliaților europeni ai Washingtonului, care doreau să-și dezvolte comerțul, nu să-l limiteze, pentru a-și pune pe picioare economia distrusă de război. America a început să implementeze politica de îngrădire a exporturilor pe 2 iulie 1940. La această dată, cînd al II-lea Război Mondial se extinsese în Europa, Congresul l-a învestit pe președinte cu drepturi depline de limitare a exportului, pentru a împiedica națiunile inamice să pună mîna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratatele încheiate de SUA cu țările din estul Europei și Uniunea Sovietică. Departamentul căuta o soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd problema, Departamentul și-a dat seama că prin caracterul discriminatoriu al procedurii de îngrădire a exporturilor către țările "R" se încalcă articolul privitor la "Clauza națiunii celei mai favorizate" prevăzut în aproape toate acordurile comerciale, inclusiv în cel cu România 526. Departamentul a recomandat guvernului să nu denunțe nici unul din tratate și nici să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a asigura sprijinul "voluntar" al Europei de Vest pentru aceste servicii i-a revenit lui Paul Hoffman, șeful Administrației Europene pentru Cooperare (AEC). Acordul "voluntar" era cel mai important, pentru că Statele Unite nu doreau acorduri în scris. Administrația știa că îngrădirile multilaterale de export erau ilegale și America semnase Charta Națiunilor Unite, acceptînd astfel prevederile Articolului 102. Acesta stipula clar că "orice tratat sau acord internațional la care se angaja vreun membru al Națiunilor Unite" trebuia înregistrat la secretariat și dat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în cinstea Zilei Drepturilor Omului. Pe 10 decembrie 1951, se aniversau trei ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului 613. Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României Al doilea motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a exporturilor. La finele anului 1951, comerțul româno-american aproape nici nu mai exista. România nu avea nimic de cîștigat din punct de vedere economic dacă întreținea relații de prietenie cu Statele Unite. Mai mult decît atît, România își centralizase comerțul exterior
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care au devenit incendiare după 25 iunie 1950, cînd trupele nord-coreene au trecut de paralela 38 și au atacat Coreea de Sud. Înainte de a fi izbucnit războiul, Departamentul de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei îngrădirilor comerciale. Departamentul de Stat privea comerțul din punct de vedere politic și prin această prismă, Washingtonul putea merge pînă într-acolo încît să-și forțeze aliații să adopte restricțiile cu care aceștia din urmă nu erau de acord. Pe de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CSN ajunsese la concluzia că Statele Unite trebuie să încerce, cu ocazia apropiatei întruniri a miniștrilor de Externe și a ședințelor comitetului NATO, să determine țările Europei Occidentale să adopte o strategie comercială "cît mai apropiată posibil de politica americană de îngrădire a exporturilor. CSN a hotărît, de asemenea, să interzică livrarea de articole strategice către toate statele vest-europene care exportau produse identice țărilor din Blocul Sovietic 630. Autoritățile de la Departamentul de Stat le-au atras atenția omologilor britanici și francezi asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care făceau comerț cu lumea comunistă 637. Moțiunea a fost, însă, respinsă, fără prea multe discuții. Dar ca urmare a Războiului din Coreea și a unei mai acute conștientizări a faptului că Europa Occidentală nu sprijinea eforturile SUA în direcția îngrădirii exportului, senatorul Kenneth Wherry, din Nebraska, a reluat moțiunea lui Malone. Pe 12 septembrie, acesta a propus un amendament la Legea securității interne din 1950, prin care să se interzică acordarea de asistență oricărei țări care exporta articole cu potențial
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produse strategice către Blocul Sovietic 643. Restricțiile americane pentru export: un bilanț pentru 1951 Avînd în vedere intensificarea Războiului din Coreea și sprijinul substanțial acordat Coreei de Nord de către China comunistă, CSN nu putea decît să-și continue politica de îngrădire a exporturilor. La începutul anului 1951, atît Departamentul Comerțului, cît și cel de Stat au emis recomandări pentru CSN. Cele două departamente adoptaseră, încă o dată, poziții diferite, cel al Comerțului optînd pentru o politică mai dură. Pe 17 ianuarie, acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de export. În mod normal, toate articolele care nu figurau pe Lista Aprobată trebuiau să beneficieze de autorizație de export pentru Blocul Sovietic și în aceasta consta esența compromisului 647. Consiliul a acceptat această concesie, în cadrul noii politici americane de îngrădire a exporturilor destinate Uniunii Sovietice și statelor-satelit648. Pe 12 aprilie, "Președintele a aprobat această strategie, prin hotărîrea CSN 104/2"649. De la Cannon la Battle Ca și în cazul CSN, interesul Congresului pentru sancțiunile comerciale lua noi proporții pe măsură ce prima
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiectelor de lege 1621 și 1939, cu unul nou. Se propunea o lege asemănătoare cu cele două proiecte și cu versiunea inițială a Amendamentului Kem. Principala diferență era aceea că Battle și comitetul său doreau ca responsabilitatea întregului program de îngrădire a exportului să revină unei singure persoane, în loc să fie împărțită între Departamentul de Comerț, de Stat, ECA și alții 655. La prima vedere, propunerile lui Kem și Battle nu păreau să difere prea mult. Însă cea de-a doua deranja
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult. Însă cea de-a doua deranja mai puțin Casa Albă, întrucît dl Battle era dispus să-și amendeze proiectul astfel încît să satisfacă nevoia Administrației de a avea drept de decizie 656. Așadar, noul proiect denumit oficial Legea cu privire la îngrădirea asistenței mutuale pentru apărare din 1951 includea un embargo pentru exportul de arme, muniție, materiale din domeniul energiei atomice, precum și din industria transporturilor și a petrolului, de importanță strategică. Mai mult decît atît, legea interzicea exportarea oricăror produse de o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
administrator, care trebuia să-i raporteze președintelui țării toate încălcările prevederilor cu privire la export. Președintele putea decide apoi dacă să sancționeze sau nu țara vinovată 657. Pe 2 august, cu sprijinul Casei Albe, Camera Reprezentanților a aprobat în unanimitate Legea cu privire la îngrădirea asistenței mutuale pentru apărare, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Legea Battle. Pe 16 august, Comitetul Senatului pentru Relații Externe a înaintat legea Senatului, spre a fi aprobată. Susținătorii lui Kem au purtat discuții aprinse, însă fără succes
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
strategic. Exportarea lor către Blocul Sovietic însemna sistarea asistenței americane, cu excepția cazului în care președintele ar fi emis o hotărîre contrară. Listele au intrat în vigoare pe 24 ianuarie 1952660. Politica americană pentru Europa de Est: un bilanț pentru 1951 Strategia de îngrădire a exporturilor nu era singurul aspect al politicii externe americane care trebuia revizuit în acest moment. Tăria de care dădea dovadă rezistența comunistă din Coreea de Nord punea sub semnul întrebării calculele pe care și le făcuseră SUA pentru politica adoptată vizavi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prăbușise, Europa de Est nu urmase exemplul lui Tito și, pentru a agrava parcă situația, în august 1953 Moscova lansase prima bombă cu hidrogen din lume. Avînd în vedere toate aceste evenimente, Statele Unite au fost nevoite să-și reconsidere diversele strategii de îngrădire a exporturilor, inclusiv hotărîrea CSN 104/2, care reglementa exporturile către Blocul Sovietic, CSN 91/1, referitoare la exporturile către țările din COCOM și Legea Battle, care privea exporturile către lumea comunistă și COCOM. În plus, Washingtonul și-a revizuit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a-și asigura o mai mare aderență a statelor occidentale la prevederile Legii Battle 668. În mai, noua Administrație Eisenhower a urmat sfatul lui Harriman, cerîndu-i Comisiei de Planificare a CSN să analizeze patru alternative privind politica americană de îngrădire a exporturilor: 1) să se mențină aceeași politică, 2) să se renunțe la programul de îngrădire a comerțului, 3) să se mărească amploarea și forța acestui program și 4) să se creeze un program de mai mică întindere, care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În mai, noua Administrație Eisenhower a urmat sfatul lui Harriman, cerîndu-i Comisiei de Planificare a CSN să analizeze patru alternative privind politica americană de îngrădire a exporturilor: 1) să se mențină aceeași politică, 2) să se renunțe la programul de îngrădire a comerțului, 3) să se mărească amploarea și forța acestui program și 4) să se creeze un program de mai mică întindere, care să se axeze pe bunurile și serviciile de importanță majoră pentru capacitatea militară sovietică 669. În raportul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pune problema iminenței unui război cu Uniunea Sovietică. Însă relațiile sovieto-americane aveau să rămînă încordate încă mult timp. În consecință, CSN a optat pentru a patra alternativă. America trebuia să-și concentreze acum eforturile în direcția instituirii unui sistem de îngrădire a exporturilor, pe o bază mai restrînsă și mai flexibilă, care să includă articole ce puteau contribui semnificativ la potențialul militar al Blocului Sovietic 672. CSN 152/2 prevedea necesitatea unei "destinderi treptate și moderate" a restricțiilor privind exporturile destinate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Occidentul, dar și cu Blocul Sovietic. În noiembrie, CSN a reanalizat acest raport și după ce a făcut o modificare privind comerțul cu China comunistă, și-a reafirmat sprijinul pentru CSN 152/3676. Ivirea unei noi perspective Modificarea politicii de îngrădire a exporturilor reflecta o schimbare a stării de spirit de la Washington, oglindită în egală măsură și în deliberările CSN cu privire la problemele securității naționale americane. Hotărîrea CSN 20, adoptată în 1948 se referea la problema războiului sovieto-american și la consecințele unei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA să le creeze în continuare probleme sovieticilor, să le împiedice dezvoltarea economică și militară și să le îngreuneze controlul asupra țărilor-satelit, prin propagandă și acțiuni secrete. Noua politică americană pentru Europa de Est Washingtonul nu și-a modificat numai politica de îngrădire a exporturilor și de securitate națională, ci și cea referitoare la Europa de Est. În mai 1951, Departamentul de Stat a solicitat o revizuire a strategiei politice pentru statele aflate sub control sovietic, strategie prevăzută de CSN 58/2. Această revizuire a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]