3,006 matches
-
el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 27 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 28 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 29 Ibidem. 30 Idem, p. 12. 31 Florence
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sine însuși, traducere de M. Peucescu și D. Burtea, prefață de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva, București, 1977, p. 12. 80 Seneca, De tranquillitate animi (Despre liniștea spiritului), în vol. Dialoguri, vol. II, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 81 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 81 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire. Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 6 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 7 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 8 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și al II-lea î.e.n. 125 Idem, p. 15. Vezi și: Nicolae Cartojan, op. cit., p. 271-272. 126 N. Cartojan, op. cit., p. 273. 127 Cum prima parte lipsește din cea mai veche versiune, citez după: Cărțile populare în literatura românească, ediție îngrijită și studiu introductiv de Ion C. Chițimia și Dan Simonescu, vol. I, Editura pentru literatură, București, 1963, p. 17. 128 Vezi reproducerea lor în Nicolae Cartojan, op. cit. 129 Vezi N. Cartojan, op. cit., p. 281-289. 130 I.C. Chițimia, Probleme de bază
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la români în secolul al XVI-lea. Studii, articole, comunicări, introducere de Dan Simonescu, Editura Kriterion, București, 1986, p. 261-270. 144 N.A. Ursu, op. cit., p. 35. 145 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, p. 33-34. 146 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele două opere, demonstrând fără drept la replică influența poemei lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
culturii românești în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Editura Cronica, Iași, 2003, p. 252. Întregul studiu se află la p. 223-264. 151 Idem, p. 263. 152 Virgil Cândea, comentariul nr. 46, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, p. 416. 153 G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română, în vol. G. Ibrăileanu, Studii literare, vol. I (care rerpoduce ediția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Malherbe, Libraire Philosophique J. Vrin, Paris, 2004, p. 113. 221 Idem, p. 14. 222 Idem, p. 116. 223 Idem, p. 149. 224 Idem, p. 152. 225 Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate, Volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316 Ibidem. 317 Idem, p. 12. 318 Florence
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sine însuși, traducere de M. Peucescu și D. Burtea, prefață de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva, București, 1977, p. 12. 367 Seneca, De tranquillitate animi (Despre liniștea spiritului), în vol. Dialoguri, vol. II, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 368 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 368 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
91. 381 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 382 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire.Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 383 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 384 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 385 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, traducere de Marta Guțu, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vaselor care brăzdau această mare de la est la vest și de la nord la sud, a asigurat o abordare relativ facilă a pacienților veniți din diferitele țări. Școala de la Salerno a fost internațională nu numai prin profesorii, ci și prin pacienții îngrijiți. Există documente care atestă că în anul 904, la curtea regelui Franței a existat un doctor salernitan, iar în 984, episcopul de Verdun, Alberone, consulta medici din Salerno (69). Deși înființat de un călugăr benedictin, învățământul medical era laic. „Corpul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
slăbiciune îl îndeamnă pe K. să-i se adreseze. K. este fascinat de oboseala celorlalți pe care o compară, de altfel cu a sa. În lumina artificială, în aerul învecinat, fetele care isprăvesc prin a se neglija, chiar cele mai îngrijite de altfel ... "și asta datorită oboselii" (350). Oboseala care are "forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia stupidă: "Toată lumea era foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în viața lor privată amintirea orelor petrecute la Junimea printre cele mai fericite momente ale tinereței lor, în viața publică o mai mare accesibilitate pentru orice idee de interes general.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, vol. I, Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă: Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 655- 656.</ref> Junimism, conservatorism și moderație. O încercare de contextualizare Unul dintre elementele definitorii ale
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de trecut este posibilă doar prin impunerea unui etos asociabil cu „o aristocrație a talentului, a muncii oneste și averii“.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. I (1866-1876), ed. îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2001, p. 241.</ref> În absența acestei clase de mijloc, al cărei etos se confundă cu cel al libertății și capitalismului, arhitectura împrumutată de Principate în deceniul de după 1866
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din Bădeni timp de 30 de ani, Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă și îngrijita biserică preotul Cozma Doru Mihai). Înainte de 1863, în Bădeni se menționează existența a doua mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
sat ce aparține comunei Scobinți, așezat pe dealul Fetești(cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
special acestui obiect de învățământ, îi revin cele mai mari obligații de utilizare "rațională" a limbii, de formare și dezvoltare a deprinderilor de exprimare a gândurilor, ideilor și sentimentelor în mod corect, logic, coerent și concis; de a cultiva vorbirea îngrijită și scrierea corectă, clară. În cadrul obiectului "Limba și literatura română, compunerea școlară asigură pregătirea elevilor în domeniul însușirii, cunoașterii și folosirii corespunzătoare a limbii. Termenul de compunere este sinonim cu cel de compoziție. În programa școlară din 1864, de pildă
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
exemplelor și citatelor, a nuanțelor, prin felul în care sunt grupate rândurile în pagină, cât și prin modul prin care este realizată grafia cuvintelor. Scopul estetic vizează aspectul de ansamblu al paginii scrise, care trebuie să satisfacă, prin felul ordonat, îngrijit și plăcut al grafiei textului, simțul acurateții. Este de la sine înțeles că un text scris în care abundă tăieturile, ștersăturile, petele de tot felul și în care nu se vede nici un fel de preocupare pentru gruparea grafică a rândurilor, produce
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
v,t. * Alcătuiți o propoziție ale cărei cuvinte să înceapă cu litera z. * Alcătuiți propoziții cu cuvintele: cerul, gerul, cina, Gina, ghete, pachete, chibrit, ghiozdan. d) Elevii cu înrădăcinate pronunțări regionale - de ordin fonetic - pot fi îndrumați spre utilizarea aspectului îngrijit, corect, literar al limbii materne, explicându-li-se greșelile pe care le săvârșesc și totodată cauzele care au condus la aceste greșeli. Dacă se pronunță greșit: “cămeșă", "chișior”, "ghini","chiatră" în loc de "cămașă", "picior", "bine","piatră" se scriu greșit aceste cuvinte
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
se difuzează, când tot orașul vechi începe să fie înlocuit de imaginația prea zglobie a unora, atunci suntem în pericol. La București există, la fel ca în problema informației, un exces al plusului. Înainte de 1989 eram puțini informați, eram puțin îngrijiți acum este, cum spuneți, un furor înspăimântător al construirii, mai ales că patronul, cel care comandă și plătește, nu e neapărat un om care înțelege lucrurile astea, iar arhitecții au tendința să se supună criteriilor patronului, pentru că el plătește, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
toate nevoile. BERȘAD. Aci locuesc 13.235 evrei, parte în ghetou, parte în case cu chirie. Cu oarecare îmbunătățiri starea ar fi mulțumitoare. RÂBNIȚA. Ghetoul se află pe vre'o două străzi, locuințele sunt murdare, în schimb atelierele curate și îngrijite. Locuitorii din ghetouri n'au haine. Starea sanitară acum s'a ameliorat; anul trecut au murit 90% de tifos exantematic, Aceste ghetouri au fost vizitate de către Comisiunea instituită de Președinția Consiliului de Miniștri și o delegată a Crucii Roșii. Președintele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Casa Cărții de Știință), și Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc (Editura Cartea Românească). » Premiul special al redactorilor va fi acordat lui N.C. Munteanu pentru volumul Ultimii șapte ani de-acasă. Un ziarist în dosarele Securității, o ediție îngrijită și adnotată de Doina Jela, apărută la Editura Curtea Veche. » Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premilor revistei. Veronica D. Niculescu TIFF la Cluj și Sibiu, cu focus pe Rusia Festivalul Internațional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]