13,210 matches
-
poliție. —Dumnezeule! exclamă ea. Murphy Lewidge își croi drum prin mulțimea de invitați ca să ajungă lângă ea. Ce naiba se întâmplă? întrebă el. —Ennco, zise Nieve. Avem probleme. Privi în jurul ei la oameni. Are cineva un telefon mobil? —Poftim. Darcey îi înmână Motorola ei, iar Nieve tastă repede un număr. —Cu cine vorbesc? zise ea când cineva răspunse în sfârșit la telefon. Gene? Gene Shaw de la plăți? Sunt Nieve Stapleton, directorul de la departamentul de reclamații. Ce naiba se petrece acolo? Se uita în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
veste? Bărbatul arăta jalnic. Chipul îi era palid, cu tot bronzul de California, iar pe sub ochi avea cearcăne mari și adâncite. Clătină din cap. Nu. Doar un bilețel. Nimic altceva. Îi povestise despre asta la telefon și acum i-l înmână. Adormise de-abia spre zori, iar când se deșteptase, câteva ore mai târziu, Nieve dispăruse, lăsând doar biletul pe pernă lângă el. Scria, pe scurt, că simțea nevoia să fie singură și că înțelegea că totul se sfârșise între ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mărci, jocul Îi aparținea. — Dar vă avertizez, nu sunt un tip răbdător, zise el. Vreau rezultate, și le vreau repede. Am scris un cec pentru necesitățile dumneavoastră imediate. Îi făcu semn cu capul omului său de Încredere, care mi-l Înmână. Era un cec de 1 000 de mărci, de ridicat În numerar de la Privat Kommerz Bank. Schemm scotoci din nou În servietă și Îmi dădu o scrisoare cu antetul Germania Life Assurance Company: — Asta certifică faptul că ați fost angajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am spus eu zglobiu. Speram să-l găsesc acasă pe Herr Haupthändler. Farraj mă privi cu dezgustul clinic al unei pedichiuriste care se uită la o unghie infectată. — Aveți stabilită o Întâlnire? mă Întrebă el. — Nu tocmai, i-am răspuns, Înmânându-i cartea mea de vizită. Totuși, speram că s-ar putea să-și facă timp cinci minute. Am mai fost aici cu o noapte În urmă, să mă Întâlnesc cu Herr Six. Farraj Încuviință din cap În tăcere și Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fost furată clientului meu, am explicat eu și i-am dat cartea mea de vizită, la care se chiorî impasibil. Un colier, ca să fiu mai exact. Am aici o fotografie a lui. Am scos o altă poză și i-am Înmânat-o. — Magnific, zise el. — Fiecare dintre baghete are un carat, am menționat. — Mda, așa e. Dar nu Înțeleg cu ce vă pot ajuta eu, Herr Gunther. Dacă hoțul Încearcă să vi-l vândă, cumva, v-aș fi foarte recunoscător dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
vorbele alea privind Discreția și Confidențialitatea. Va trebui să muncești pe Întuneric, În ce privește acest aspect. — Prea bine, domnule, o să fac tot ce pot. Aveți o fotografie a acestui domn? Scoase dintr-un sertar un mic instantaneu pe care mi-l Înmână spunând: — Poza asta a fost făcută acum cinci ani. Nu s-a schimbat prea mult. M-am uitat la bărbatul din fotografie. Ca mulți germani, Își purta părul blond tuns foarte scurt, cu excepția unui zuluf absurd care-i decora fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
trece mult până când fiecărui cetățean german avea să i se facă În mod obligatoriu un tatuaj. Dar acum, vulturul imperial german Îl identifica pe Gerhard Von Greis cu aceeași certitudine cu care ar fi făcut-o dacă mi-ar fi Înmânat carnetul său de partid și pașaportul. Inge se uită la mine din ușă: — Ai idee cine e? Mi-am suflecat mânecile și mi-am vârăt brațul În incinerator: — Da, știu, i-am zis pipăind prin cenușa rece. Degetele mele atinseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
uitam la ceas, din cer se revărsă cea mai puternică aversă a zilei și am fost cât se poate de bucuros să mă las apărat de umbrela matroanei. Ea arătă cu degetul spre partea de vest a stadionului și Îmi Înmână un binoclu: — Acolo o să stea Führerul, zise ea. I-am mulțumit și, deși nu mă interesa absolut deloc, am privit către tribuna populată de câțiva bărbați În redingote și omniprezenții ofițeri SS, cu toții murându-se la fel de tare ca și mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să nimerească numele. Ultima dată când a plecat cineva, a ținut un discurs lacrimogen de douăzeci de minute, lăudând talentele unice și contribuția inestimabilă a cuiva pe nume Heather, în timp ce Fiona, persoana care pleca, asculta împietrită. Apoi i s-au înmânat Lisei cupoane în valoare de douăzeci de lire pentru Marks & Spencer și o felicitare imensă cu un hipopotam și cu inscripția „Ne pare rău că pleci“. Ally Benn, fosta adjunctă a Lisei, alesese cadoul de plecare cu grijă. Se gândise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ea, nu se simțea deloc ca o ratată atunci când s-a decis să plece acasă. La ușă a dat din nou peste Dl Entuziasm. —Pleci deja? Așteaptă puțin. A scris ceva pe o bucată de hârtie pe care i-a înmânat-o lui Ashling. A așteptat până a ajuns afară înainte de a desface hârtia. Era un nume - Marcus Valentine - un număr de telefon și instrucțiunea: „Bellez moi!“. A fost cel mai amuzant lucru pe seara asta. Drumul până acasă a durat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
subțire pe care scria Hibernian Bride, primăvara 2000. Asta nu e o revistă, se gândi Lisa. Asta e o broșură. Un pliant, de fapt. O scrisoare. Rahat, e cât un post-it. Și asta este Spud, revista noastră culinară, spuse Dervla, înmânându-i Lisei altă broșură. Shauna Griffin editează revista asta, pe lângă Gaelic Knitting și Irish Gardening. Tocmai sosise un alt membru al personalului. Prea plicticos pentru a se spune ceva despre el, se gândea Lisa cu dezgust - înălțime medie, început de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din cap până în picioare cu produse din colecția de vară Morocco, le-a întâmpinat și le-a întrebat cine erau, după care le-a cerut să semneze într-o carte pentru vizitatori. Lisa a scrijelit câteva cuvinte, apoi i-a înmânat pixul lui Ashling, care s-a luminat de încântare. —Și eu? chiui ea. Lisa strâmbă din buze și dădu din cap amenințător. Calmează-te! —Scuze, șopti Ashling. Totuși, scrise cu foarte mare grijă „Ashling Kennedy, redactor-șef adjunct, revista Colleen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vei învăța să dansez. Nu spusese niciodată așa ceva, dar o lăsă baltă. Și eu tot spun că ți-ar plăcea sushi, dacă ai avea încredere în mine, adăugă el. — Am încredere în tine. A doua zi, când Lisa i-a înmânat preavizul și a anunțat că intenționează să se întoarcă la Londra într-o lună, Jack a avut inspirația să spună: — Am avut noroc să avem parte de tine atâta timp. Dar ea era destul de deșteaptă încât să observe că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
inspector Stensland și domnul comandant Green. Domnul în haine civile este Ellis Loew, adjunctul procurorului districtual. Am înclinat capul în semn de salut, iar Thad Green îmi indică un fotoliu liber, întors către adunare. M-am făcut comod. Stensland îmi înmână un teanc de ziare. — Citește treaba asta. Este editorialul lui Braven Dyer pentru numărul de sâmbătă din Times. Prima pagină era datată 14 octombrie 1946, iar chiar sub dată era un titlu tipărit cu majuscule: „Foc și Gheață - printre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
bagi în politică? Spune: „Singurul lucru de care ar trebui să ne temem este teama însăși“. Ia să te-auzim! Felul lui Lee de a-l imita pe FDR stârni un val de râsete. Chiar și Loew chicoti în timp ce ne înmână niște copii la indigo ale unui cazier, însoțit de o fotografie. — Iată un individ de care ar trebui să ne temem cu toții. Citiți și o să aflați de ce. Am citit cazierul. Detalia cariera infracțională a lui Raymond Douglas „Junior“ Nash, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
distins. — Eu, unul, așa cred. Și partenerul tău crede la fel. — Lee e plecat la vânătoare de vrăjitoare, domnule locotenent. — Poți să-mi spui Russ, să știi. — OK, Russ. — Ce-ați aflat tu și cu Blanchard de la tată? I-am înmânat raportul lui Millard. — Nimic interesant. Doar alte informații cum că fata ar fi fost cam curviștină. Care-i treaba cu Dalia Neagră? Millard lovi cu palma brațele fotoliului. — Pentru asta trebuie să-i mulțumim lui Bevo Means. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
face mai bine să vă grăbiți. — Mă iei drept prost, fiule? La naiba, vreți dovezi? Am lucrat la Omucideri împreună cu Russ Millard și Harry Sears. Am lucrat la Arestări. Am lucrat la... — Dă-mi-l pe mexican, fiule. I-am înmânat receptorul lui Vasquez. L-a luat și și-a îndreptat automatul spre mine. Eu am ținut arma îndreptată spre femeie. Secundele se scurgeau una câte una. Încordarea atinse paroxismul, iar șeful jandarmilor asculta ce-i spunea federalul, devenind din ce în ce mai palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tău și al lui tati. Apoi o să le las la un alt polițist, în caz că tati apelează la prietenul său Mickey Cohen și pune un preț pe capul meu. Pe urmă îi iau urma lui Georgie. Emmett se întoarse și-mi înmână patru pașapoarte americane și o foaie de hârtie. — Dacă emiți mandatele alea, o să te distrugem în instanță. Toată relația noastră o să iasă la iveală. M-am ridicat și-am sărutat-o apăsat pe fata de bani gata. Atunci o să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
e beleaua noastră, nu a lor. Ai Înțeles? O dăduse În bară. Watson deveni deodată foarte preocupată de pantofii ei, În timp ce Logan Îngâimă: — Da, domnule. Îmi pare rău, domnule. — Bine, spuse Insch luând o foaie de hârtie de pe birou și Înmânându-i-o unui comisar McRae luat la rost corespunzător. Echipele de căutare nu au găsit nimic. Surpriză, surpriză. Avem la râu și o echipă de căutări subacvatice, dar ploaia le-a făcut șansele de reușită nule. Deja a rupt malurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mic și chel, cu ochelari cu lentile În formă de semilună sosi și el. Purta aceeași bluză albastră ca și restul angajaților, dar pe ecusonul său se putea citi: „COLIN BRANAGAN, MANAGER“. — Vă pot ajuta? Logan scoase legitimația și o Înmână pentru verificare. — Domnule Branagan, avem nevoie de informații despre cineva care a făcut cumpărături aici miercurea trecută. Scoase la iveală bonul, depozitat acum În siguranță Într-o pungă din plastic transparent pentru probe. — A plătit cash, dar și-a folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
CAUZĂ A DECESULUI“. — Și nu pot să excludă o cădere accidentală În stadiul ăsta, spuse Logan. Insch spuse rahat din nou și se Îndreptă cu pași apăsați pe coridor spre automatul de cafea de lângă lifturi. Apăsă tastele corespunzătoare și Îi Înmână lui Logan un pahar de plastic cu un lichid maro, Înțepător și apos, acoperit cu o spumă albă destul de vagă deasupra. — OK, spuse el. Deci Chalmers iese din discuție În cazul Reid. Logan Încuviință din cap. — Un criminal e Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
catedrei de Științe Sociale de la Academia Kincorth, a apelat 999 pentru a raporta descoperirea unui picior de om Într-un tomberon de gunoi la Nigg. Piciorul aparținea unei fetițe de patru ani, neidentificată: rasă caucaziană, părul blond lung, ochii albaștri. Înmână un teanc de copii celei mai apropiate persoane, spunându-i să păstreze una și să dea mai departe. Toate foile erau la fel: o fotografie de la morgă, fața Întreagă, ochii Închiși, obrajii brăzdați În locurile unde fusese banda adezivă. — Criminalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vocea. — Asta Înseamnă că probabil a făcut-o pentru prima dată. Dacă ar mai fi ucis vreodată, nu ar fi trebuit să aibă nici o reținere. Liniștea se așternu din nou În sală și Insch dădu din cap aprobator. Logan le Înmână celor prezenți Încă un rând de copii. — Aceasta este declarația lui Norman Chalmers. Suspect de crimă, l-am arestat aseară preventiv, după ce agentul Watson a descoperit dovezi care demonstrează o legătură Între el și sacul de gunoi În care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nimeni nu a raportat dispariția copilului? Logan dădu din cap. — Bună Întrebare. O fetiță de patru ani lipsește de cel puțin douăzeci și patru de ore și nimeni nu se deranjează să sune la poliție? Nu prea pare firesc. Aceasta, spuse el Înmânând ultimul teanc de copii, este o listă de la Serviciile Sociale cu toate familiile Înregistrate În Aberdeen, care au un copil care se potrivește ca vârstă și sex cu victima noastre. Echipa trei: aceasta va fi sarcina voastră. Vreau ca fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fost dat dispărut: HOLMES Îl voia pe Domnul Tibbles interogat. Nu facem asta, nici asta. Alte câteva hârtii aterizară pe podea. Când termină cu sortarea, mormanul fusese redus la o mână de foi. — Ocupă-te imediat de restul, spuse el, Înmânându-i foile ofițerului administrator. Îl salută chinuit și plecă la treabă. Știi, spuse Insch, aruncând un ochi critic spre Logan, tu arăți mai rău decât mă simt eu. N-am nimic de făcut aici, domnule. Insch se așeză pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]