3,274 matches
-
Partidului Comunist. În perioada dictaturii militare pleacă în exil. A călătorit în SUA și Europa, la împlinirea a 100 de ani avea să fie decorat de președintele Putin și alt președinte, Fidel Castro, avea să-i spună cu ocazia unei întrevederi: "Tu și cu mine suntem ultimii comuniști ai planetei!". A executat lucrări admirabile în Brazilia, dar și în alte locuri din lume (edificiul ONU de la New York este creația sa).Rămâne în istoria Braziliei, și nu numai, ca maestrul creator al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
renunțat de a mai importa țevi sudate de la Laminorul Roman din cauza problemelor, cumpărând acest produs din Cehoslovacia, "deși calitativ și ca preț marfa din România era mai convenabilă". Am insistat, asigurându-l că "lucrurile s-au schimbat" și după două-trei întrevederi s-a declarat de acord să comande din nou la Roman. Avea să mă sune după două săptămâni și să-mi spună că cei de la Laminor nu i-au dat nici un raspuns. I-am telefonat personal directorului Laminorului, reclamându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Discuțiile primului-ministru au fost pozitive, afirmându-se de ambele părți interesul pentru dezvoltarea și diversificarea relațiilor. Discuțiile celor o sută de oameni de afaceri au fost cum au fost, unii din aceștia spunându-mi la prezentarea după sosire a programului întrevederilor: "Domnule Consul General, vă mulțumim mult pentru sprijin, vom continua schimbul de corespondență cu partenerii brazilieni, dar acum, aflându-ne pentru scurt timp la Rio, acest oraș splendid, cu atâtea frumuseți, ar fi păcat să nu profităm..."! Și apropo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să-l determin să dea curs unei invițații a lui Moses Rosen). Ce-i interesant, că deși orașul pare un adevărat "turn Babel" de limbi și popoare, nu are decât 10% din populație mulatri sau negri! La Sao Paulo prima întrevedere "oficială" am avut-o cu prefectul Paulo Maluf, de origine siriană, un politician versat, bine apreciat la nivel național, inteligent și cu o conversație plăcută, care nu-ți dădea impresia unui șef suprem al unui oraș de 20 de milioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Sayao, în vârstă de aproape 90 de ani, adusă "special" de la Chicago, unde trăia. Aflasem că la Rio se instalase la Hotel Gloria, un vechi și respectabil hotel de 5 stele. Am telefonat, mi-a răspuns secretara, am stabilit o întrevederea și într-o după-amiază însorită am avut privilegiul de a discuta, împreună cu soția, preț de o oră cu această femeie deosebită. A început să-și depene amintirile cu precizie, neomițând nimic din întâlnirea de la Peleș, arătându-ne fotografii și tăieturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a Statului Rio de Janeiro, care-și avea sediul într-un impozant imobil de 20 de etaje pe malul golfului Guanabara. Discutasem în prealabil cu președintele Camerei, un prosper om de afaceri și un interlocutor extrem de amabil, tematica generală a întrevederii și-i pusesem la dispoziție date despre România, comerțul nostru exterior, precum și CV-ul primului-ministru și lista celor 100 de oameni de afaceri din delegație, cu profilul domeniului de activitate al fiecăruia (despre programul acestora la Rio am precizat unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de piese de artă populară, solicitată pentru viitorul Muzeu al emigrației din Sao Paulo. Menționez că atât la Rio, cât și la Sao Paulo, pe agenda primului-ministru au figurat întâlniri cu emigrația română. Pentru ultima seară la Rio, aranjasem o întrevedere cu "vecinul" nostru din Cosme Velho, Roberto Marinho, la el "acasă". Senhor Roberto era unul din cei mai puternici oameni din America Latină, proprietar al cunoscutului trust de presă O Globo, cel mai mare din regiune, cu ziare, posturi de radio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
80 de ani, dar era un bărbat frumos, manierat, cult, cu prestanță, un aristocrat de școală veche, conducând cu mână de fier un adevărat imperiu. A doua zi, Nicolae Văcăroiu și delegația au făcut o vizită în capitala Brasilia, pentru întrevederi oficiale și apoi s-au deplasat la Sao Paulo, de unde și-au continuat turneul sud-american în Paraguay și Peru. A fost o vizită reușită, bine pregătită ca program și "logistic" și ne-au ieșit toate bine. La plecarea de la Rio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
meticulos. Inclusiv Carnavalul din Salvador nu durează doar 4 zile și n-are nici o asemănare cu cel din Rio sau Sao Paulo, aici fiind o explozie necontrolată de "sunet și lumină", non stop în tot orașul. După "programul oficial", respectiv întrevederi la Prefeitura da Cidade primăria orașului și la principalul institut de învățământ superior (din cele 8 ale orașului), Universidad Federal do Bahia, cum timpul era foarte scurt, am profitat pentru a admira puțin centrul istoric și portul. Am fost însoțiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care se semna și "Tratatul de prietenie și cooperare dintre România și Spania". În perioada 11-13 septembrie 1992, s-a aflat în Spania, pentru a participa la Expoziția Internațională de la Sevilla, președintele Ion Iliescu, care a avut cu această ocazie întrevederi cu regele Juan Carlos și primul-ministru Felipe Gonzales. La 24-25 ianuarie 1995, avea loc vizita oficială în România a premierului Felipe Gonzales, fiind primit de președintele Ion Iliescu și având convorbiri cu omologul său Nicolae Văcăroiu. Cu acest prilej, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lângă Sevilla, Cristofor Columb, America Latină, bătălia de la Lepanto și Cervantes... Am sosit la Madrid la început de noiembrie, lună când se pregătesc acțiunile pentru Ziua Națională, rapoartele de activitate și proiectele pentru anul următor, așa că am intrat "în dispozitiv" imediat. Întrevederea cu ambasadorul a fost scurtă și protocolară, fără efuziuni sentimentale nici de o parte, nici de cealaltă. Pe felia sa fiecare eram prea versați în ale vieții pentru atare momente. Mi-am cunoscut și colegii consilierul comercial, consulul, secretar II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sau fără motiv. Am intrat repede în probleme și am început suita de vizite de prezentare la autoritățile spaniole și la primii-colaboratori de la celelalte ambasade și la Madrid erau peste 100 de ambasade! La Ministerul de Externe spaniol am avut întrevederi cu directorii generali și directorii care coordonau arii de probleme sau arii geografice. Erau și ei interesați să afle "din sursă diplomatică" despre România, cum și eu eram interesat să aflu despre Spania, relațiile bilaterale și ce ne putem aștepta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am făcut o vizită și secretarului de stat care îl coordona, reafirmându-se "disponibilitatea" Părții spaniole pentru sprijinirea demersurilor de integrare euro-atlantică ale României. Cu colegii prim-colaboratori am luat-o, cum se spune în spaniolă, "despacito" încetișor, programându-mi întrevederi în funcție de "priorități" mai întâi cu cei de la ambasadele statelor membre NATO și UE, cu cei ai statelor vecine, ai statelor asociate la UE, ai statelor latino-americane... Discutam probleme de relații bilaterale, probleme internaționale. Majoritatea fiind diplomați de carieră, discuțiile erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
consul, atașatul cultural sau de presă. Când persoana era din "eșalonul doi" și trebuia să i se dea totuși atenție, cel însărcinat cu primirea și soluționarea cererilor era subsemnatul, și nu pot să mă plâng că am dus lipsă de întrevederi de acest gen zilnic 2-3, care se adăugau la întrevederile pe care le aveam pe probleme concrete cu autoritățile spaniole și cu colegii din corpul diplomatic. Îmi amintesc de un atare "cocteil" de persoane cu care am discutat într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
eșalonul doi" și trebuia să i se dea totuși atenție, cel însărcinat cu primirea și soluționarea cererilor era subsemnatul, și nu pot să mă plâng că am dus lipsă de întrevederi de acest gen zilnic 2-3, care se adăugau la întrevederile pe care le aveam pe probleme concrete cu autoritățile spaniole și cu colegii din corpul diplomatic. Îmi amintesc de un atare "cocteil" de persoane cu care am discutat într-un interval scurt de timp, toate foarte interesante și titrate, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Am avut plăcerea de a-l însoți pe Corneliu Vadim Tudor prin Madrid, pe la librării și prin magazinele de antichități, vorbind de una, de alta, inclusiv pe teme de istorie și cultură. La o săptămână după plecarea sa, la o întrevedere cu ambasadorul, Excelența Sa îmi dă să citesc un articol din "România Mare", atrăgându-mi atenția asupra un pasaj subliniat cu roșu. Articolul era despre întâlnirea de fotbal Atletico-Steaua și despre Madrid, iar pasajul "în roșu" menționa trecerea lui Vadim pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cruce înaltă de nu mai puțin de 152 metri! Ultima mea acțiune importantă a fost participarea la o reuniune internațională UNESCO, alături de delegația României condusă de academicianul Răzvan Teodorescu. Avusesem în octombrie 1992 la Paris, împreună cu ambasadorul nostru, Dan Haulica, întrevederi cu conducerea UNESCO, mă reîntâlnisem la București cu Federico Mayor, așa că UNESCO și generoasa sa activitate îmi erau cunoscute. (Peste câțiva ani, la Montevideo, aveam să fiu implicat în susținerea candidatului român, Ion Caramitru, ministrul culturii, pentru funcția supremă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
conținea: prezentarea generală a țării vizitate, istoricul relațiilor bilaterale în toate domeniile de interes (politic, diplomatic, economic, științific și cultural etc.), vizitele bilaterale efectuate după 1990, prezentarea programului vizitei și al întâlnirilor oficiale, propuneri de subiecte și probleme pentru fiecare întrevedere bilaterală din program, propuneri de text pentru comunicatele de presă, CV-urile tuturor persoanelor cu care președintele se va întâlni, de la rege sau regină, la prim-miniștri, miniștri, oficialități NATO și UE, scurte informări asupra obiectivelor ce urmau a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
materiale menționate, care trebuiau transmise la Președinție "în timp util", adică două săptămâni înainte de "ziua Z". A fost o vizită reușită, președintele fiind primit de regele Albert II al Belgiei și de prim-ministrul belgian, Jean Luc Dehaene, și având întrevederi cu Jose Maria Delgado, președintele Parlamentului European, cu Jacques Santer, președintele Comisiei Europene, și cu Javier Solana, secretarul general al NATO. După 1990, printre cruciade politice, mineriade, greve, alianțe făcute și desfăcute, România și-a lansat demersurile de integrare euro-atlantică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce discuta, fiind ambasadori de carieră, cu experiență și "ștaif", cu alții, "politici", numiți, ca și la noi, pe diverse considerente și afinități de partid, cumetrii sau contribuții financiare în campaniile electorale, discuțiile mergeau mai greu și plecai după o întrevedere de o oră "cu mâna goală". Aveau să-mi facă o bună impresie prin profesionalism, informații și modul de abordare a problemelor ambasadorii SUA, Federației Ruse, Chinei, Franței, Spaniei, Argentinei, Braziliei, Columbiei și Peru. Ne întâlneam suficient de des, ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
MAE Oficiul Purtătorului de Cuvânt, care prelua pentru conferința de presă elemente din informarea mea: "La 9 septembrie a.c., domnul Vasile Macovei a prezentat Scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientală a Uruguayului. În cadrul întrevederii avute cu acest prilej cu domnul Julio Maria Sanguinetti, președintele Uruguayului, diplomatul român a exprimat aprecierea Guvernului României pentru evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, precum și interesul și disponibilitatea de dezvoltare a acestora, în special în domeniul economic, prin intensificarea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de două mandate la conducerea Asociației. Fusese recent ales (la primul mandat) și am avut cu el relații excelente. În iunie 2001, a realizat, la propunerea ambasadei, o vizită în România, ca oaspete al MAE, susținând un program intens de întrevederi de nivel. Prin intermediul ALADI, statele membre aveau să primească, în urma acestei vizite, oferte de stagii de specializare în domenii de interes în România. În anul 2000, ambasadorul Rojas a lansat inițiativa amenajării, pe bază de donații, la sediul ALADI, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
da, însă că o a treia invitație nu există. Cu replica mea "Por momento, Señor Presidente" deocamdată, domnule președinte, ne-am despărțit. La ieșire, l-am sunat pe ambasadorul Cehiei, cu care eram bun amic, și i-am cerut o întrevedere "imediată". Știam că era în criză de "acțiuni bilaterale", așa că... veni, vidi, vici! Ne-am văzut, i-am spus despre ce e vorba, l-am convins de ocazia unică și după câteva zile sosea și invitația de la Praga! În perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
toată gama de probleme de interes vizite la nivel înalt, impulsionarea schimburilor comerciale, desființarea vizelor, semnarea unui nou acord cultural, a unui acord de transport maritim, realizarea "înfrățirii" între capitalele București și Montevideo, participarea Uruguayului la TIBCO... Din suita de întrevederi și discuții rețin, prin ineditul lor, două. Din 1984, Uruguayul avea în Antarctica o bază științifică și de cercetări, care nu se putea chema altfel decât "General Artigas", aflată sub "administrarea" Ministerului Apărării. În noiembrie 1998, cu două săptămâni înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
altă prezență, tot culturală și tot de ținută, avea să fie aceea la pupitrul Orchestrei Filarmonice Montevideo a dirijorului Cristian Brâncuși, la 19 iulie, prestația sa fiind aplaudată de public și evidențiată elogios de cronicarii de specialitate. Între atâtea acțiuni, întrevederi și convorbiri oficiale au fost și câteva momente de "respiro", printre acestea amintindu-mi de recepția din 11 ianuarie de pe vasul-școală "Brasilia", unde i-am regăsit pe minunații mei cariocani cu samba, caipirinha și feijoada lor, de invitația ministrului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]