3,158 matches
-
istoria neamului, valorile milenare ale poporului nostru, elementele de cultură și de tradiție națională, informații utile privind comparativ modul de rezolvare în alte țări din lume și mai ales din Europa a problemelor actuale stringente, ca impozitele, pensiile, bursele pentru școlari și studenți, drepturile și costurile pentru asigurarea de pensie și de boală, serviciile publice, infrastructura, investițiile de interes național și multe altele. Îmi amintesc cum prin anul 1956, student fiind, am început să facem pregatirea militară în cadrul Facultății o zi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
capitol important în viața copiilor este școala. Aici însă, în vremurile noastre, se petrec lucruri cu adevărat periculoase pentru sufletul copiilor. Întrucât părinții au refuzat cu duritate introducerea obligatorie în școli a uniformelor școlare, care ar aduce sentimentul egalității între școlari, apare marea diferență a posibilităților financiare, lasă să se vadă marea prăpastie între bogați și săraci, și asta lasă răni adânci în sufletul copiilor. Copiii văd sau simt pe propria lor piele efectele corupției, ale necinstei care învinge dreptul și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vedeam zilnic ieșind din casa lui veche și posomorâtă, cât o cetate, cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cronicarii și clasicii noștri, ca și pentru clasicii străini cărora le memorizam papagalicește anul și locul nașterii și al morții, lista operelor, cum și câteva „caracterizări“ stereotipe [aflate] prin toate manualele noastre și uzate de toate gene rațiile succesive de școlari. [...] Blestemată școala noastră cu profesorii ei! Fuga de școală, de dascălii și de Învățământul ei, era co mună mai tuturor celor mușcați la tinerețe de șarpele scrisului. Fenomenul s-ar explica fie prin acel orgoliu nativ și cabo tin (adaug
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nici cu una, nici cu două, dar totuși lesne de Împăcat; victimele unei originalități proprii greu de definit și de identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist; literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă și de exigentă; talente
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de acum. ...N-am putut Însă alunga, cum numai Iisus din trupurile de moniacilor din țara Gadarenilor, zavistia și ura ce Încă mă-ncon joară de aproape. Am fost și am rămas până acum, În urmă de tot, tulburat ca un școlar prost (cum sunt și voi mai rămâne Încă) Înaintea femeii iubite, confidenta și depozitara entuziasmelor mele prea naive. Simpla ei prezență feminină (chiar când nu era cazul să-și scoată, cum știa ea să-și scoată, furoul și ciorapii) mărturisesc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scoată, cum știa ea să-și scoată, furoul și ciorapii) mărturisesc că mă intimida, chiar după mai mulți ani Împreună, și chiar astăzi [mă intimidează] amintirea ei mult plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mulțumesc, dar sunt oameni binecrescuți și lasă lucrurile așa cum sunt. Biruitorul Elevului Codin Antonescu din a VIII-a C nu-i plăceau deloc cărțile de la „lecturi obligatorii“, iar cele de la „lecturi libere“ și mai puțin. Le citea fiindcă era un școlar silitor, dar când se ducea la Biblioteca Municipală și se pierdea printre rastelele burdușite cu cărți, era copleșit de un sentiment de frustrare. Știa că unul dintre rafturi se găseau precis niște romane și povestiri care l-ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în alte lumi. Ai lui credeau că elevul cuminte, care nu scotea o vorbă, care, cum venea de la școală, mânca și se încuia la el în cameră, era tot acel Codin Antonescu pe care-l știau de când se născuse, în vreme ce școlarul tăcut și cu toate lecțiile făcute din a VIII-a C călătorea în niște lumi minunate, în cele trei volume din Jean Cristophe, în cele două volume din Pe Donul liniștit, în tomurile de sute de pagini pe care, în afară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fac, fără să manifest vreo dorință prea mare pentru fie ce-o fi. În acea vreme mă mai vedeam cu Mihai și în probleme de „afaceri“... Obținusem, datorită Mamei, două traduceri din limba rusă de la Editura Tineretului, două îndreptare pentru școlari cu iz de științe naturale. și, bineînțeles, nu m-am încumetat să le realizez singur. Or, cum Mihai, pe lângă nenumăratele sale preocupări, o mai avusese și pe cea a botanicii, l-am cooptat pe dânsul. Eu făceam o primă traducere
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
rămas definitiv sub impresia primelor discuții cu legionarii de atunci. Mi-a spus direct de la început că refugiații legionari "au fost instrumentalizați de către iezuiți în lupta comunismului". În plină derulare a lucrărilor colocviului, mi-a strecurat pe furiș, ca un școlar care copiază, o hârtiuță pe care era scris "Des questions simples". Mă întreba, printre altele, de ce nu se întorc refugiații în România, acum că nu mai există dictatura? Tot el îmi sugerează mai târziu, pe o altă hârtie mototolită, trei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Noi căi străbate către viitor Croite de Partidul demiurg.“ (Luceafărul, 22 august 1974) ȘERBĂNESCU Mircea „Pe copiii minerilor din vale i-am văzut pe toate treptele anotimpului lor fericit - în cărucioare, în șorțuri sinilii de preșcolari, în uniforme albastre de școlari, cu cravate roșii cu tricolor la gât, i-am văzut tineri mineri, muncitori, studenți la Institutul de Mine din Petroșani. Un vast anotimp al promisiunilor și viselor noastre, un imens teritoriu al viitorului. Este ogorul fertil în care semănăm sămânța
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce motiv nu aflase, școala nu primise încă dela Făgăraș manualele pentru elevii mai mărișori. Și nu se putea hotărî cu ce să-și înceapă lecția de istorie de azi. Se gândi că n-ar fi rău să ceară părerea școlarilor săi, cam cu ce să umple ei, ora în lipsa manualului în posesia căruia copiii încă nu intraseră. Și așa a făcut. Câțiva puștani mai isteți din clasă, între care Nicu lui Stoica, Silvia lui Grovu și Gheorghe lui Boieraș s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
drumeție cu copiii tuturor claselor, la pădurea ce aparținea de-acum părinților lor, care, după cum am mai adus vorba, de-o bună bucată de vreme scăpaseră de iobăgia în care trudiseră secole întregi bunicii și străbunicii lor. În excursia aceea școlarii ce erau acum mai mari cu un an, aveau să înțeleagă percepând pe viu, multe din învățăturile ce le căpătaseră în timpul exercițiului școlar despre frumosul lor sat de munte. În timpul deplasării, domnu’ tot ordona din timp în timp câte un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
celor din regnul animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând posibilitate multor alte ființe să se dezvolte. Mai cunoaștem Lipitorile (Aulastomum gulo Moq Tand. și Hirudo medicinalis L). În pădure, școlarii au adunat fragi, șapte-n gură pentru ei, unu-n traistă, pentru frățiorii lor mai mici de acasă, școlărițele au adunat însă mai ales flori, multe flori. Și nu numai din pădure, ci și de pe luncă la întoarcere. Domnu’ le-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
valahă, atât poporul de rând cât și boierii, chiar și cei chemați să-i învețe pe alții, trăiau în cea mai mare neștiință» Aceasta era prima școală sistematic organizată, cu grijă de local, de învățători, de plata lor, de ajutorarea școlarilor, de disciplină, de control, toate stabilite prin statute care se găsesc încă și azi în arhivele bisericii reformate de aci. Din aceste arhive aflăm destul de multe lucruri bune despre locul, edificiul și imunitatea școlii românești, despre condiția riguroasă ce se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
examen public de protopopul de Avrig în persoană, care se îngrijea de organizarea susținerii acestui examen, arătându-i o deosebită importanță. În susținerea acestei idei prezentăm un document oficial din care se desprinde preocuparea oficialităților bisericești pentru buna pregătire a școlarilor . Nr.417/900 Onoratului părinte Victor Vulcan paroch român gr.or. în Oprea Cârțișoara. Apropiindu-se încheierea anului școlariu 1899/1900 spre orientarea direcțiunilor școlare se dispun următoarele: 1. Esamenele se țin sub presidiul subscrisului după programa alăturată: 2. Conspectul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca membri. A fost «mare serbare mare», bandele satului sub conducerea lui Onu Blendea și-au desumflat bojocii până seara târziu, feciorii au învârtit fâșnețele satului de-au frământat tot noroiul din uliță în fața primăriei, iar corul improvizat din câțiva școlari din clasele mai mari au cântat cu mult «entuziasm», ca să-i placă tovarășului de la regiune: Zdrobite cătușe în urmă rămân, În frunte-i mereu muncitorul, Stăpân pe destin e poporul. Trăiască, Trăiască Republica noastră În marș de năvalnic șuvoi, Revărsat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dropping-ul meu merge mai departe și va ajunge și mai departe), totul se petrecea invers : oamenii mîncau separat, în cămăruțe înguste, dar scaunele de closet erau așezate în cerc, în sufragerie. Ilustratele cu monumente arhitectonice erau consi derate obscene și școlarii le pri veau pe sub bănci, în schimb toți trimiteau acasă, din concediu, ilustrate cu femei goale etc. Așa se-ntîmplă și-n Tinerețile, unde orice procedeu de „înfrumusețare“ literară este persiflat, deconspirat cu silă. Cartea nu are, inten ționat, construcție, fraza
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
politica școlară. În procesul învățării, explicațiile și demonstrațiile sunt cu atât mai necesare cu cât vârsta elevilor este mai mică iar gândirea lor este mai puternic dependentă de planul concret. Unii învățători uitând această particularitate de vârstă a gândirii micilor școlari, consideră multe lucruri știute și înțelese de copii, nesocotind explicațiile. Mai păstrez încă în memorie un fapt care susține afirmația de mai sus. Eram prin clasa a II-a sau a III-a primară și la o lecție de citire
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mine cu o foarfecă în mână a intervenit prompt: lasă că le dezleg eu, cu foarfeca! Toți cei de față au râs, iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de drum, scriam și învățam cu tragere de inimă, eram atent și participam la lecții, iar din partea învățătoarei primeam laude, nu și premii, care erau destinate copiilor ai căror părinți se situau pe un palier social sau economic
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de a fi premiant, de a fi lăudat de învățător și părinți, de a se afirma în fața celorlalți copii cu care se află
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ocupă locul predominant, în școala primară activitatea cu ponderea cea mai mare o are învățătura. Ceea ce uită sau nu vor să știe unii învățători este înțelegerea faptului că debutul școlarității nu înseamnă și nu trebuie să însemne sfârșitul copilăriei. Pentru școlarul începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil, ci-i copil ca să se joace, spunea un ilustru literat și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru a face matematică și limbă română. Ca să aibă elevi performanți, depășesc prevederile programelor școlare, îi supraîncarcă cu teme multe și dificile pentru acasă, ajungându-se în unele cazuri ca o parte dintre aceste teme să fie pentru părinți, pentru că școlarii oricum nu le pot efectua singuri. În suita practicilor condamnabile ale unora dintre educatori se situează și temele pentru vacanțe. Este o enormă greșeală care afectează timpul liber al copilului și-i induce o stare permanentă de anxietate. Educatorii trebuie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
săptămână de muncă. Cu mulți ani în urmă mi-a căzut în mână o cărțulie destinată părinților și educatorilor, cu un titlu interesant: De ce merg copiii încruntați la școală? Broșura semnala o realitate pe care o întâlnim în fiecare zi. Școlarii au suficiente motive să se îndrepte spre școală cu chipurile mohorâte. Părinții și bunicii sunt cei dintâi care știu ce îi determină pe copii să fie triști: copilăria furată, atmosfera apăsătoare din clasă, suprasolicitarea intelectuală, atitudinea rece, distantă, stresantă a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]