3,279 matches
-
pe teme de actualitate, însemnări, informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
dubitative, sunt ale unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
celor mai înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit: „Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
ajutor. Există o vădită ruptură între atitudinea fraților Buzești față de voievodul Mihai la începutul domniei acestuia (când aderarea celor trei boieri la acțiunile acestuia merge până la sacrificiul vieții, așa cum sunt gata să o facă în anul 1598 în lupta din „șesul Diiul” - Vidin) și atitudinea de la sfârșitul domniei (când Buzeștii nu-i mai stau alături). În finalul cronicii, Mihai este acuzat că și-a înălțat „sfatul și mintea de om neînțelept” și nu s-a plecat poruncilor împăratului Rudolf, dar nu
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
de mișcare pământul / Și cântă și codrul și vântul / Și-o mie de guri”) și al luminii („E-n flacără bolta senină, / Și fără-ntrerupere-acum / Se varsă tăcuta lumină, / Se varsă grăbită, se-aprinde / Pe dealuri, pe coaste, se-ntinde / Pe șesuri, pe drum”) - forme ale trecerii și veșniciei („O mare e, dar mare lină -/ Natură, în mormântul meu, / E totul cald, că e lumină!”). Baladele sunt altă direcție în care se exersează imaginația reconstructivă, cu dominantă dramatică, a poetului. Lipsindu-i
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru acțiune și doctrină politică. Doctrina cere o cunoaștere, iar acțiunea este și ea sterilă fără o doctrină. Deci acțiunea se întemeiază pe cunoaștere. Un arhitect nu face o casă la munte cu materialul de la șes, ci va face la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care este chemat să facă o lucrare. Același lucru este și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
celei muzicale. Diferențele se pot constata însă nu numai între zone, ci chiar între repertoriile a două sate vecine. S-a vorbit, pornind de la aceste fapte, despre o lirică a muntelui, a plaiului, una a colinelor și o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar ne spune că au luat cu acest prilej 40.000 de robi și că Pleanul luat de ei - oameni, vite, lucruri, acoperea tot șesul Trotușului, de la Ocnă și până mai jos de Rădeana, adică pe o lungime de 20 km, și aceasta sub ochii Domnului" (Letopisețe III, p. 64). „Este un fapt știut și netăgăduit că popoarele barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plasa Podul Turcului din județul Tecuci. Nu sunt decât 6 sate mixte cu 194 foști clăcași. În plasa Corod avem 1887 răzeși în 9 sate relativ mari, așezate unele pe dealurile de la apusul plășii, altele pe dealurile de la răsărit. Pe șesul Bârladului nu sunt răzeși. În plasa Simila, care se mărginește la nord cu plășile Pungești și Solești din Vaslui, sunt 2093 răzeși în 23 sate, din care numai 3 mixte cu 110 foști clăcași. În plasa Murgeni, care se întinde
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din cursul lor, podișurile prefăcute în văgăuni și șesurile suite pe vârfurile dealurilor și ale munților; s-au văzut reclamații că moșia cutare împresura cu o bucată de loc pe moșia cutare și judecata a hotărât ca moșia întreagă să se dea celui care reclama sub nume de împresurare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Buletinul oficial de la 17 iunie 1848 publica: „După rapoartele primite la Comitetul sănătății, holera s-a extins până acum în ținuturile: Fălciu, Roman, Suceava, Dorohoi și o parte din ținutul Iași", nenorocirea bântuind mai „cu cumplire sărăcimea din cvartaliile de pe șesul Bahluiului și valea pârâului Cacaina". Eforia în colaborare cu Agia se ocupa și de aprovizionarea orașelor cu pâine, carne și lumânări, activitatea acestora fiind realizată, uneori, și pe bază de antrepriză, recomandată de Regulament. Acțiunile edilitare vizau curățenia orașelor, refacerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Bârlad... Ce nu a fost și nu a făcut Ion Popescu la Bârlad și pentru Bârlad, după ce s-a stabilit aici, venind din Ardeal unde participase la 1848 „la ciocnirea ce s-a dat între români și unguri pe șesul de lângă Săcălășeni, în apropiere de comuna sa natală" Coaș din zona Lăpușului, în calitate de conducător de gloate sub conducerea prefectului român Florian Micaș? Cu o pregătire intelectuală bogată și profundă pentru vremea aceea, Ion Popescu se stabilește la Bârlad la 20
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PEM Parteneriatul Euro-Mediteranean PESA Politică Europeană de Securitate și Apărare PESC Politică Externă și de Securitate Comună PEV Politică Europeană de Vecinătate PSAC Politică Externă și de Securitate Comună ȘES Strategia Europeană de Securitate TUE Tratatul asupra Uniunii Europene UE Uniunea Europeană WZO Organizația Mondială Sionista Prefață Problematică Orientului Mijlociu, delimitat de autoare în dimensiunea să geostrategică și religioasă din Maroc până în Iran s-a impus pe prima pagină a agendelor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
relativ recent al palierului interguvernamental al UE, subsumat politicii mai largi externe și de securitate, aflat în evoluție conceptuală din 1998 (la summit-ul franco-britanic de la Saint Malo) și operaționalizat din 2003, când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (ȘES) și au fost lansate totodată și primele misiuni. În ultimii ani, UE și-a reorientat politică externă și de securitate în direcția prevenirii declanșării conflictelor, PESA fiind unul din instrumentele elaborate în acest sens; aceasta turnură se datorează și faptului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Securitate și Apărare este un instrument relativ recent al palierului interguvernamental al UE, subsumat politicii mai largi externe și de securitate, inclus în 1998 (la Saint Malo) și operaționalizat din 2003, când a fost adoptată Strategia Europeană de Securitate (ȘES) prilej cu care au fost lansate primele misiuni destinate îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Strategia de Securitate Europeană. Conform Consiliului European (din 1999) politică de apărare comună are ca obiectiv global dotarea UE cu capacități militare și civile de gestionare a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Securitate (CPS) și al Comitetului Militar al UE (EUMC), în cazul unui răspuns militar, al Comitetului de gestionare civilă a crizelor, al unor acțiuni civile sau al Comisiei, în situația unor acțiuni juridice. Din perspectiva Strategiei Europene de Securitate (ȘES/ Doctrina Solana), UE are un rol prioritar în dezvoltarea politicii comune de securitate și apărare în vederea dezvoltării unei culturi strategice care să promoveze o intervenție timpurie, rapidă și (dacă este necesar) robustă; aceste politici ale UE reunesc diverse instrumente și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
instabilitatea politică [...] toate cu un impact asupra securității și prosperității cetățenilor UE [...] prin urmare, este important că Uniunea să ofere vecinilor un sprijin concret, punctual și credibil pentru a crea securitate [...] și [...] prosperitate".734 Printre obiectivele principale ale PEV (cf. ȘES, din 2003) se înscriu: împărțirea beneficiilor aduse de extinderea UE cu țările sale vecine și creșterea securității în vecinătatea Uniunii extinse. PEV nu oferă statelor vizate perspectiva aderării la UE (este vorba de statele din estul Europei și statele mediteraneene
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a încheiat acorduri de asociere cu Israelul, în 1995 (în vigoare din iunie 2000)737 și un acord interimar cu Autoritatea Palestiniană, încheiat în 1997 (Planul de Acțiune a intrat în vigoare din mai 2005). În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, conform ȘES "soluționarea conflictului arabo-israelian reprezintă o prioritate strategică pentru Europa. Fără acest lucru, vor exista mai puține șanse de a rezolva alte probleme din Orientul Mijlociu".738 Uniunea Europeană a atras în numeroase rânduri atenția asupra faptului că actele de violență din Teritoriile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
EU and the Middle East Peace Process", în Europa - Press Releases, Memo/09/88, Brussels, 27 February 2009, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference= MEMO/09/88&format=HTML. Accesat: 12 noiembrie 2010. Referitor la procesul de pace, în ȘES (2003) se precizează: "Resolution of the Arab-Israeli conflict is a strategic priority for Europe. Without this, there will be a little chance of dealing with other problems în the Middle East". 843 Dintre măsurile menite să sporească încrederea între părțile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
prezintă sub forma unor trepte mai mult sau mai puțin dezvoltate, etajate. Terasele, prin caracteristicile lor geologice și morfologice, reprezintă terenuri foarte bune pentru agricultură, căi de comunicație, dar, mai ales, pentru așezările amplasate pe podurile de terasă. Zona de șes este dezvoltată de-a lungul văii Bahluiului, în intravilanul localităților Scobinți, Fetești, Zagavia și Bădeni, prezentându-se sub forma unor suprafețe relativ plane, constituite din aluviuni argilo - nisipoase. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale, situat la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Scobinți, Fetești, Zagavia și Bădeni, prezentându-se sub forma unor suprafețe relativ plane, constituite din aluviuni argilo - nisipoase. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale, situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare, aluvionarea și coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de lunca, cu altitudine a relativă de 8-10 m. Altitudinile maxime se întâlnesc în subunitatea Dealu Mare - Hîrlău: Dealul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
într-o terasă de lunca, cu altitudine a relativă de 8-10 m. Altitudinile maxime se întâlnesc în subunitatea Dealu Mare - Hîrlău: Dealul Sângeap(414 m), situat la SV de orașul Hîrlău, Dealul Basaraba(419 m), aflat la vest de Scobinți. Șesul Bahluiului are o altitudine maximă de 133 m, în partea superioară și 130 m în partea sudică, o lungime de 4 km și o albie majoră în lățime generală de 850 m. CLIMĂ Climă comunei Scobinți este temperat continentală, moderată
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5 m sau că izvoare de coastă. În șesul Bahluiului, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi cuprinse între 3-5 m. SOLURILE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în zona Scobinți un înveliș de sol complex. Cele mai mari suprafețe sunt ocupate de molisoluri, din această clasă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
inferioare ale râului Bahlui, fiind soluri de fertilitate ridicată, cu un conținut natural ridicat de humus și macroelemente nutritive, formate sub o vegetație tipică de stepa sau, subsidiar, sub asociații vegetale erbacee secundare. Cernoziomurile cambice sunt specifice platourilor colinare și șesurilor, având fertilitate ridicată, fiind ocupate cu cereale și plante tehnice. Solurile cenușii sunt răspândite în aria de contact a Câmpiei Moldovei cu Masivul Dealul Mare Hîrlău, fiind utilizate pentru cultura vitei de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]