9,382 matches
-
meu de gabor cu aromă de slănină, de rămas bun, n morții mătii. Problema ei e ca stat prea mult fărun futai ca lumea. Asta Întotdeauna schimbă perspectiva femeilor. Serviciile sociale ar trebui să plătească o mică rentă câtorva armăsari șomeri, tineri și plictisiți, să senvârte prin jur și aibă grijă să le fute ca lumea pe pizdele astea bătrâne. Atunci n-ar mai suge atâta bănet din cauza bolilor lor Închipuite. De fiecare dată când mă duc să-mi consult doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu se spune explicit că afară ar ploua, faptul fiind subînțeles doar din context (pe perete În afiș). Jocul este simplu și eficace, fiecare dintre contexte admite (actualizează) doar unul din sensurile cuvîntului, poemul În Întregime pe ambele. bat clopotele șomerul se Îndreaptă grăbit la slujbă Dan Norea Și În acest poem cuvîntul slujbă are două Înțelesuri. Primul este acela cerut de contextul bătăilor de clopote: serviciu religios, liturghie. Al doilea este mai ascuns și poate fi dedus doar din prezența
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
slujbă Dan Norea Și În acest poem cuvîntul slujbă are două Înțelesuri. Primul este acela cerut de contextul bătăilor de clopote: serviciu religios, liturghie. Al doilea este mai ascuns și poate fi dedus doar din prezența În text a cuvîntului șomer (cel care n are momentan o slujbă) și poate și din faptul că el este grăbit (ca atunci cînd s-ar duce la serviciu). Întrucît șomerul n-are slujbă, rămînem pe Înțelesul că șomerul merge la biserică (și prepoziția la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este mai ascuns și poate fi dedus doar din prezența În text a cuvîntului șomer (cel care n are momentan o slujbă) și poate și din faptul că el este grăbit (ca atunci cînd s-ar duce la serviciu). Întrucît șomerul n-are slujbă, rămînem pe Înțelesul că șomerul merge la biserică (și prepoziția la este cea folosită obișnuit În acest caz, pentru serviciu ar merge mai bine spre), dar resimțim cochetăria paradoxală și ironică cu celălalt sens. ceasuri triste ceasornicarul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din prezența În text a cuvîntului șomer (cel care n are momentan o slujbă) și poate și din faptul că el este grăbit (ca atunci cînd s-ar duce la serviciu). Întrucît șomerul n-are slujbă, rămînem pe Înțelesul că șomerul merge la biserică (și prepoziția la este cea folosită obișnuit În acest caz, pentru serviciu ar merge mai bine spre), dar resimțim cochetăria paradoxală și ironică cu celălalt sens. ceasuri triste ceasornicarul pleacă pe ultimul drum Dan Norea Și ceasurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o anume ambiguitate a sensului. Deși, mai curînd este vorba de două citiri, În două contexte diferite, unul al realității primare și unul alegoric: actorii plouați Întîmplător pe afiș sînt În plan secund abătuți dintr-un motiv mult mai important; șomerul se duce poate la slujbă să se roage pentru a-și găsi un serviciu; În orele triste de la Înmormîntarea ceasornicarului se resimte parcă și o tristețe a ceasurilor rămase fără cel care li se dedicase. Cuvintele cu două sensuri Înlesnesc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
adică sistemul în care trăim este just, iar aspectele negative sunt consecințe momentan neprevăzute, fiindcă o reformă ici, un ban dincolo pot rezolva problemele); alții cred că trăim o mutație profundă (inegalitățile sunt inerente unui sistem axat pe profit; săracii, șomerii etc. nu sunt consecințe momentan neprevăzute, ci rezultatul funcționării sistemului, deci sistemul e problema); nostalgicii sunt aceia care oftează după modelul societății agrare, cu organizare stabilă, "de monolit", cu convingeri religioase tari, cu clase sociale clar ierarhizate, cu identități nationale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
e sigură". Alții nu se plâng de salariul mic fiindcă munca li se pare interesantă (În lume e rău, dar situația mea nu e atât de proastă; nu există societate perfectă, așa că soarta mea e acceptabilă...). Muncitorii îi deplâng pe șomeri, pe săraci etc., dar nu spun că aceștia nu-și merită soarta. Dimpotrivă, îi condamnă că nu și-au folosit la timp energia, curajul, libertatea. Când se dau ajutoare acestora, muncitorii se plâng fiindcă doar ei plătesc, fiindcă ajutoarele sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
săracă din zonele rezidențiale vechi, degradate, afectate de schimbarea statutului juridic al proprietarului, cu care se confruntă populația care locuiește cu chirie în case tip "vagon", supraaglomerate, în stare avansată de degradare, în care sunt numeroase familii de țigani, de șomeri, de persoane neocupate. O altă cercetare 207 a identificat problemele din zonele în care trăiesc numeroase persoane în vârstă, dependente de autorități (de la care așteaptă rezolvarea majorității problemelor cu care se confruntă). Pot fi urmărite problemele celor din cartierele cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri, țiganii, copiii etc. Salariații au intrat într-un proces de sărăcire pe care l-au resimțit chiar mai mult decât cei care și înainte aveau venituri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tinerii necăsătoriți care locuiesc împreună cu părinții 223. Rata șomajului în rândul tinerilor este mai mare decât rata medie a șomajului, de aceea mulți tineri emigrează 224. Între categoriile de tineri, cei mai vulnerabili sunt: tinerii din zone slab dezvoltate; tinerii șomeri (mulți tineri, după absolvirea studiilor inclusiv a studiilor superioare trec printr-o perioadă de șomaj; uneori muncesc "la negru"); tinerii din mediul rural care lucrează pământul, tinerii care nu au pământ, care nu-și continuă studiile, sunt necalificați; tinerii cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dezvoltarea "convivială. O "regie de cartier" grupează în parteneriat reprezentanții comunităților teritoriale, proprietarii de imobiliare etc., pentru: recalificarea urbană a cartierului, responsabilizarea locuitorilor (inclusiv a SDF pesoane fără domiciliu fix, a celor care primesc RMI venit minim de reinserție, a șomerilor de lungă durată, a femeilor singure etc.). Regiile desfășoară activități pe plan economic, social, fiind în parteneriat constant cu toți actorii implicați în viața cartierului. Cartierul G este constituit în majoritate din HLM (locuințe pentru care se plătesc chirii moderate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
colectivul de muncă solidar și protector își pierd consistența și substanța"299. Copiii și tinerii sunt puși să interiorizeze logica gestionară, a profitului. Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să interiorizeze logica gestionară, a profitului. Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a schimba
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acum să găsească un loc de muncă. El se bate să nu mai fie șomer, nu pentru ameliorarea condiției "clasei șomerilor"... Șomerii, exclușii nu formează clase sociale, ci o mare de indivizi cu traiectorii sociale eterogene, trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a schimba condițiile existenței, iar să se bată cu excluderea este foarte greu atunci când lupta e solitară și nu are loc
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de piață etc.). Analiza dificultăților și a mijloacelor este însoțită de analiza priorităților care vizează: informarea, animarea, mobilizarea locuitorilor, acțiunile reușite, procese de negociere mai complexe, acțiuni cu caracter structural. La ora actuală, interesează îndeosebi: folosirea potențialului neexploatat: resurse umane (șomeri tineri, antreprenori potențiali), inovații (idei și proiecte), resurse patrimoniale abandonate, lăsate în paragină (peisaje, clădiri, hale), resurse nemateriale pe cale de dispariție (tradiții, valori purtătoare de identitate), resurse financiare (economii, beneficii nereinvestite, banii trimiși în țară de migranți etc.), dar și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în jurul imaginii "Terras do Cante" (Ținutul cântecului), prin mobilizarea unui număr mare de promotori de proiecte care voiau constituirea unui turism cultural de calitate, completat cu activități de construire a competitivității pe termen mediu și lung, prin formarea profesională a șomerilor, prin noi strategii de comunicare etc. • Afirmarea specificității locului centrată pe anumite obiective locale și pe grupuri țintă de vizitatori. Pentru a spori și a ameliora oferta turistică din Parcul Național Tauern (Austria), mai mulți operatori locali s-au specializat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
protecția mediului. De exemplu, un grup de zece forestieri a devenit o formație care (în urma unei formări) aplică tehnici de "bioinginerie" ce privilegiază utilizarea unor esențe și materiale naturale. Pentru diverse alte activități au fost formați alți douăzeci de tineri șomeri. Competitivitatea socială Competitivitatea socială a satului se referă la capacitatea diverșilor actori 305 și instituții de a acționa în comun și în mod eficient la nivel local 306. Ea se bazează pe încredere reciprocă, pe dorința, voința de a diminua
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să ne asigurăm că vom construi un eșantion cu variație maximală în raport cu studiul pe care-l facem. Este mai dificil accesul în comunitățile închise, pentru care nu avem date (este greu să contactăm, să "investigăm" sociologic și să conlucrăm cu șomerii dați afară de la mai multe locuri de muncă, cu "exclușii", cu "toxicomanii ce au probleme psihiatrice" etc.). Dar și aceste grupuri, persoane, pot fi importante pentru relevanța cercetării, așa cum sunt și cazurile critice, cazurile extreme. Desigur că este importantă investigarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai mari șanse de reușită copilul din familia cu locuință decentă, cu toate condițiile prielnice învățării. Familia sănătoasă moral este benefică pentru reușita comportamentală a copilului 428. Contează legătura familiei cu școala, impactul părinților cu nivel de educație scăzut, părinților șomeri, navetiști, plecați "în străinătate", "deresponsabilizați" etc. Copiii Toți cei care iau decizii, măsuri și întreprind acțiuni ce vizează copilul au obligația să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei. Răspunderea pentru creșterea și dezvoltarea copilului revine
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au părăsit de timpuriu sistemul educațional; raportul dintre numărul persoanelor din quintila inferioară și cea superioară care își apreciază starea de sănătate ca rea sau foarte rea; rata sărăciei la pragurile de 40%, 50% și 70% din venitul median; ponderea șomerilor de lungă durată etc. 171 Ancheta integrată în gospodării, Ancheta bugetelor de familie (începând cu anul 2001), Ancheta asupra veniturilor și condițiilor de viață (EU/SILC ) (începând cu anul 2005); rapoartele: Situația sărăciei în România, PNUD și ICCV, 2001; Economia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
13%82. Odată cu Începerea crizei economice din 1929-1933, guvernele au trebuit să facă față unei situații deosebite determinată de scăderea veniturilor din impozite În paralel cu necesitatea efectuării unor cheltuieli publice sporite pentru ajutorarea celor greu loviți de efectele crizei (șomeri, săraci etc.) precum și pentru susținerea intervenției statului În economie. În timpul depresiunii, factorii de putere din toate țările au luat măsuri pentru ameliorarea sistemului fiscal și a aparatului administrativ. Aceste măsuri au avut scopul de a mări randamentul impozitelor, deoarece În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
din veniturile realizate, reprezentând cheltuieli cu pregătirea profesională a personalului și practica În producție În stabilirea profitului impozabil, urmărea cointeresarea unităților economice În acțiunea de formare profesională a salariaților și ridicare a nivelului de pregătire al acestora, În sensul absorbției șomerilor. Similar, prevederile referitoare la scutirea de impozit a organizațiilor de nevăzători și invalizi, a asociațiilor persoanelor cu handicap și a unităților economice ale acestora, precum și a asociațiilor de binefacere, erau menite să contribuie la atragerea În circuitul economic a persoanelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]