9,824 matches
-
șopârle înnoată la soare cactușii se ridică în spații o libelulă dispare la Palatul de Stâncă, argint scrijelit pe-o tăbliță de cer greieri se scăldă în boabe de ienupăr crengi rupte, mărgele din turcuoaze îngână melodii de demult frunze șoptesc legende în imagini din nisip invizibil - țipăt de păsări, tocană de vise fierb suspendate-n ocru. Toamna I umbre suspendate în ocru între două lumi îngenunchiate atomi ai foamei în cursa himerei toamna muiată în râs invizibil miriști, tufișuri sterpe
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
șarpe în sânge cu formol, Aud ceva la stiri, în lume multă crimă.... XII. UMBRE CE DOR, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Ochii tăi plini de mister, buzele-ți, roșii de ger, Îmi șopteau , în tandru sărut, povesteau ,un refren de demult. Anii trec , trec plini de dor, mă cuprinde o teamă de zbor, Gândul meu e călător, vreau să mor... Unde ești ? De ce-ai plecat? Ce-am greșit , de n-ai iertat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam. Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital, Cu frigul deasupra, eu strig în zadar. Citește mai mult Ochii tăi plini de mister, buzele-ți, roșii de ger, Îmi șopteau , în tandru sărut, povesteau ,un refren de demult.Anii trec , trec plini de dor, mă cuprinde o teamă de zbor,Gândul meu e călător, vreau să mor...Unde ești ? De ce-ai plecat?Ce-am greșit , de n-ai iertat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
cincizeci de sfori variate pentru prinzătorul de vise De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Să cerceteze Grădina Levitației - Se terminase contractul arendei primite de la Legiuitorul Luminii - Julia May atingea flori de ciuperci cu palme deocheate și sterpe Șoptea frunzelor reumatice În nopțile negre de suflet Brize șovăielnice de la Dunăre alergau să-și acorde vioara în regatul celor pustii al celor necitați în gazete de stradă, în autobuze sau trenuri; petrecuții, din avioane, agățați de telefoane mobile asurzeau alternative
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
la soare printre cactușii care trosneau în spații O libelulă se pierdea la Palatul din Stâncă, argint scrijelit pe-o tăbliță de cer Greierii se scăldau pe boabe de ienupăr îngânând melodii de demult Crengi rupte, mărgele din turcoaze Frunze șopteau despre legende în imagini din nisip invizibil Țipăt de păsări și tocană de suflete fierbeau fluid în ocrul torid. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Din himere active în somnul din curcubeie secetă sau inundații printre acrobații
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
pe Julia May Foci pârjolite de sufletul apelor din Nord Caribou alerga în sihăstria aceea Sufletul se strămuta acolo unde orbește lumina Focile țipau din adâncul glacial al apelor Închipuiri, spiriduși protectori în forme de animale departe, departe, departe Vracii șopteau învățături de taină Sufletul apelor se transforma într-una cu fiecare zi din an Referință Bibliografică: Jurnalul cu vise al Juliei May de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 864, Anul III, 13 mai
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
lângă iazul cu pești din argint Luna își mânjea plumbul peste norii grădinii Noaptea zbiera tăcere în podul mătușii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu ochii în gol pe peron Iorgu Bugan aștepta să se treacă șoptind un nume de femeie, pierdut în aerul acru, ca borșul coclit Natalia... Natalia... Oameni cu și fără bilete treceau indiferenți cu privirile șterse pe lângă bătrânul atins de trenul rapid prea fragil să se smulgă din ghearele azilului de bătrâni în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
prindă și ea „rapida”, lucram amândoi la Centrul de Cercetări), eu aveam sarcina de a-i aduce acasă când veneam de la serviciu. Nu mică mi-a fost mirarea când, după deschidere, una dintre vânzătoare vine direct la mine și-mi șoptește discret s-o urmez în depozit unde-mi spune: - Domn’ inginer, începând de mâine, după ce veniți de la serviciu, treceți în fiecare zi pe aici cu două sticle goale. Am primit ordin „de sus” să vă oprim zilnic doi litri de
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
sfătuia să ne păstrăm pe parcursul călătoriei centurile de siguranță. Ocupasem un loc lângă o doamnă ce tremura vizibil din cauza fricii și care imediat după ce pilotul și-a încetat alocuțiunea, cu ochii pe cartea ce o aveam în mână, mi-a șoptit. - Da știu că v-ați ales de citit ceva pe măsură. Remarca ei m-a făcut să zăbovesc mai mult asupra copertei. O copertă lucitoare, neagră, pe care, parcă, norii plumburii se îngrămădesc să o ocupe în întregime. Două siluete
METEOROLOGUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350340_a_351669]
-
o înțeleg mai bine. M-am apropiat încet, fără zgomot, ca pentru a nu-i tulbură reprezentația. I-am întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă simbolică. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, i-am șoptit. A zâmbit ușor și a mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, zise, pe un ton blând. „Mulțumesc”, am răspuns și m-am îndepărtat cu aceiași pași lenți. În același moment, o mașină a frânat brusc, cu violența, lângă
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
se va petrece ceva. Când am rezemat vioară de peretele clădirii, obosit, s-a apropiat de mine. Mi-a întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă uzata. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, mi-a șoptit. Am zâmbit ușor și am mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, i-am răspuns, pe un ton blând. Era ea, cea pe care o știam! Nu mai înțeleg absolut nimic! M-am acomodat cum am putut cu noul
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
minunat printre aburii cafelei fierbinți. Era tot ce îmi puteam dori... Nu puteam crede că sunt atât de norocos. Am dezbrăcat-o încet, i-am sărutat pielea fragedă, coapsele tremurânde, umerii dezgoliți. „Te iubesc... Aș face orice pentru tine”, am șoptit, în timp ce m-am ridicat cu gura către gâtul ei. Avea o cicatrice enormă, de parcă cineva ar fi încercat în trecut să-i taie gâtul. M-am blocat. Am încercat să cobor din nou cu sărutările, dar gesturile îmi deveniseră stângace
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
o înțeleg mai bine. M-am apropiat încet, fără zgomot, ca pentru a nu-i tulbură reprezentația. I-am întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă simbolică. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, i-am șoptit. A zâmbit ușor și a mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, zise, pe un ton blând. „Mulțumesc”, am răspuns și m-am îndepărtat cu aceiași pași lenți. În același moment, o mașină a frânat brusc, cu violența, lângă
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
inventează lumi... Uneori, însă, trebuie să uite de această multitudine și să se concentreze asupra uneia singure... Cea mai de preț. Pentru mine, cea mai de preț e această. De acum. De aici”. „Aș vrea să știi că...”. „Șșșș...”, am șoptit și mi-am lipit buzele de ale ei. Era oră 12.00. La știrile de seară, a fost prezentat un cumplit accident rutier. „O mașină cu trei mascați și un șofer care fusese anterior reținut de poliție a intrat pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
vom afla împreună", rosti, în timp ce imi săruta umerii, pieptul, iar mâinile sale alunecau încontinuu pe trupul meu. Era atât de fierbinte, de irațională în senzualitatea ei... Am uitat că trebuie doar sa regizez. Te iubesc, aș face orice pentru tine", șopti, în timp ce buzele sale s-au oprit asupra părții ștăngi a pieptului meu. Am simțit-o cum se încordează - aveam o cicatrice uriașă. Treptat, a devenit rece, inhibata, așa cum, de fapt, nu fusese niciodată până atunci. "Trebuie să-ți spun ceva
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
vizitei dinainte. Singurul care lipsea era subofițerul cu sacul. M-am interesat de soarta acestuia și am aflat că în timpul unui bombardament german, un proiectil de aruncător a căzut peste OBSERVATOR și l-a pulverizat împreună cu sacul cu bijuterii! Soldații șopteau că trebuia să fi fost blestemul proprietarului magazinului de bijuterii! Referință Bibliografică: Fragmente din Memoriile unui ofițer de Artilerie / Constantin Zavati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Zavati
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Sau, mă rog, cei din familia ei. Îi făcu cunoștință lui Râul cu fratele ei, Tudor, cu soția lui și cu toți verii care se arătau interesați de tânărul cu care venise Andrada la nuntă. - Sunteți o familie mare, îi șopti zâmbitor Râul printre valurile de rude, care nu conteneau să-i asalteze de îndată ce treceau de perechea de miri. Acum chiar că o făcuse, isi dădu seama Andrada. Se afișase în familie cu Râul, iar dacă nu ieșea nimic între ei
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
Veta de la Nima. Clipind în fața feliei ofilite de ardei umplut cu brânză și rostogolind spre mijloc cele două chifteluțe de pe margine, Andrada încerca fără succes să își facă să tacă stomacul răzvrătit. Râul se apropie de urechea ei și îi șopti ușor: - Pâinea e bună! Îi venea să intre în pământ de rușine, dar se îmbărbăta la gândul că, oricum, urma o ciorbă, un fel principal, apoi încă un fel și, în sfârșit, un desert minunat. Muzică pornită brusc, îi ridică
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
mea este pe sfârșite cu roata întoarsă semnez eu-păpușarul voi-marionetele” (Roata se întoarce) “vindec rana țărmului cuprins de seară în lacrima arsă de pe obrazul timpului răstorn clepsidra în spațiul unui gând” (Apus) “la frontiera cerului Dumnezeu privește pe ecrane și șoptește... Eu încă vă iubesc” (Spectacol neregizat) Acest nou volum de poezie e treaptă în definirea unui efort literar și a unei pasiuni de scriere artistică la un copil talentat din România. Noi, prietenii ei întru literatură, cenaclul unde și-a
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
poșta electronică varianta online a romanului său de debut cu care m-am delectat, uimită de talentul autoarei și construcția impecabilă a scrierii. Am citit în ochii ei frământări și gânduri generate de emoția momentului care urma și i-am șoptit îmbrățișând-o: „Fii liniștită, totul va fi minunat, după cum minunat îți este și scrisul!” Ioana Resteman, 18 ani, elevă în clasa a XII-a la Liceul „Octavian Goga” din Huedin, a adunat la Bologa alături de săteni invitați - dascăli, scriitori, prieteni
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
încurajează copii să se joace în aer liber o oră pe zi, fapt care o determină pe una dintre fetițe, Alexa Orlando, să se întoarcă și să-i adreseze primei doamne un “shush” înainte de a servi următoarea minge. Doamna Obama șoptește:"Îmi pare rău.", iar meciul continuă. Mama Alexei a declarat miercuri, 2 martie, că implicarea doamnei Obama a fost ținută secretă de către copii și familiile lor, până în seara dinaintea lansării videoclipului. "Un lucru a dus la altul. Centrul de tenis
VIDEOCLIPUL SUSH ŞI CAMPANIA LET’S MOVE A DOAMNEI MICHELLE OBAMA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349062_a_350391]
-
și soare-n dimineți, Fântâni arteziene, zambile înflorite, Senin pe chipul vostru și-n inimi să aveți. În brațele deschise vă țin pe fiecare, Chiar de sunteți departe, aproape eu vă simt Vă ningă liliacul, albit de așteptare, Să vă șoptească vântul, doar vorbe de alint. Pe cerul minții voastre, răsară curcubee, Contur pe harta vieții, salcâmii înfloriți, În proră vântul bată cu vise îndrăznețe Și-n lumea asta mare, mereu să va iubiți! foto Mircea Bezergheanu Camelia Cristea .. Referință Bibliografică
POEM PENTRU VOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349114_a_350443]
-
nu sunt un oarecare! Nu știu ce presupune funcția, în expresia dată, dar nu are importanță acest aspect. Le-am răspuns celor în cauză: „Scriu, dar nu așa de bine să pot pătrunde în paginile acestor reviste”. Acum, la mintea mea, îmi șoptesc neauzit în barbă: „Dacă nu scriu prea bine, de ce alții zic că da? Domnul Director este pretențios, nu publică orice și pe oricine, dar nici nu am trimis materiale pentru publicat. De ce? Nu știu...”. Drept urmare, votați în contul meu încă
FELICITĂRI CU REPROŞURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349092_a_350421]
-
un sunet - o armonie). Că anotimpurile nu sunt cicluri, ci sunt părți ale unei lumi ce se află în tine, în puterea ta. Ce poate să-ți astâmpere mai mult foamea, decât o cină romantică, alături de Muză? Să-i poți șopti, din când în când, dacă nu un vers, măcar un sunet ? Și asta o va face fericită! Am uitat, cu desăvârșire, am uitat! Să ne oprim în loc și să ne ascultăm respirația! Să ne putem lua, măcar pentru o clipă
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
ca o tablă de șah imensă. Nu știu de ce, dar am pornit a călca numai pe pietrele albe, cu orice risc de rătăcire a drumului de trecere dincolo de al doilea lanț de stânci. Am reușit. Domnul nu mă părăsește!- gândesc, șoptesc Tatăl Nostru și privesc a treia deschidere. Aici se deschide un câmp. Nu știu care dintre cele două frumuseți: câmpul sau cerul îl sărută pe celălalt. Undeva se pierde totul. Formele dispar, pietrele dispar, iarba dispare, apa dispare. Rămâne cântecul... Mă trezesc
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]