97,255 matches
-
cartea lui Sokal și Bricmont ai fi tentat să crezi că o serie din temele postmoderniste cele mai la modă au fost lansate pur și simplu ca reacție la sobrietatea analitică și productivă a filozofilor tradiționaliști sau a oamenilor de știință. Dintr-o competitivitate ușor ridicolă, filozoful postmodernist se ocupă de regimul social al quarck-ului doar pentru că astfel poate aspira să intre într-un dialog cu fizicianul. Dialogul, însă, e imposibil nu numai datorită unui dispreț reciproc, cît mai ales din pricina
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
captivează imaginația fizicianului. Criticînd ideea că anumite concepte esențiale pentru gîndirea noastră și pentru universul în care trăim ar fi simple convenții sau constructe sociale, Ian Hacking propune, de fapt, în subsidiar, o reconciliere a celor două tabere, oamenii de știință și cei din lumea umanioarelor. Nu o reconciliere bazată pe descoperirea unui țel sau aspirații comune suficient de importante încît să merite efortul unei unificări metodologice, oricît de dificile, ci mai degrabă un fel de armistițiu încheiat tocmai în numele diferenței
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
în vederea completării pregătirii lor din țară. Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în țară. Tot "în numele nenorocului"!, - mai ales cei din domeniul științelor exacte, al științelor naturii, al medicinii, preferă posturi în Canada, în Australia - puțini, foarte puțini, și în Franța - în situații materiale superioare celor din țară. Dar, iată, sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
lor din țară. Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se mai întorc în țară. Tot "în numele nenorocului"!, - mai ales cei din domeniul științelor exacte, al științelor naturii, al medicinii, preferă posturi în Canada, în Australia - puțini, foarte puțini, și în Franța - în situații materiale superioare celor din țară. Dar, iată, sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se izbesc de nebănuite
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul de a-l fi cunoscut bine, în chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg (probabil cel mai mare timp de vreo cîteva decenii bune), cunoscîndu-i obiceiurile și știința, curajul de a proceda în fața plăgii. A reconstitui viața, formația intelectuală și profesională a unei astfel de înalte personalități a medicinei românești e parcă, dincolo de toate, o datorie morală. Medicii tineri și chiar cei maturi trebuie să afle "secretul" acestei
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
despre profesorul Ion Juvara, cunoscut încă de la spitalul Colțea și apoi rămași buni prieteni, care, ca și Hortolomei, nu a absolutizat metodele de explorare, punînd accentul pe examenul clinic și pe actul operator în sine, cu totul remarcabil, abordînd, cu știință și curaj, noi domenii al Bogate învățăminte oferă dl prof. Dan Setlacec despre perioada cînd s-a dedicat exclusiv chirurgiei cardiovasculare, începută la spitalul Colțea în 1953 și continuată, apoi, la Spitalul Fundeni. S-a trecut, astfel, de la intervenții episodice
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
că nu am învins total". Cred că un scrupul de modestie excesivă îl determină pe dl prof. Dan Setlacec să menționeze că, deși a publicat numeroase lucrări științifice (cărți, comunicări, referate), se consideră, totuși, a fi nu un om de știință ci mai curînd un practician. Gînduri interesante dezvăluie autorul nostru despre euthanasie, pe care ar voi aplicată asupra sa, lăsînd, în acest scop, o scrisoare-declarație unor prieteni și apropiați colaboratori. Bune aprecieri are d-sa despre chirurgia românească între 1947-1987
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
a început să joace (evident, cu convingere) pe dizidentul. Pentru Ceaușescu, Gheorghe Ursu n-a fost nici o clipă un opozant, ci un parvenit trădător". Vă imaginați stupoarea cu care am citit rândurile de mai sus. E pentru prima oară, după știința mea, că tragicul caz Ursu e privit din acest unghi de vedere: ca o simplă "răfuială între bandiți", după cum spune Cristian Bădiliță. Evident, oameni mai bine informați decât mine vor putea face lumină și în legătură cu aceste acuzații de-o gravitate
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
idolatrizarea, de tip iluminist, a "rațiunii instrumentale" a dus la un "sistem al dominației", adesea nefast, inventîndu-se "sisteme de dominație extrem de raționale", dotate cu "un întreg ansamblu de scopuri, tehnici și strategii". Iar Jean-François Lyotard se întreba chiar asupra legitimității științei, socotind-o, începînd cu Platon, determinată de legitimitatea legislatorului: "Din această perspectivă, dreptul de-a decide ce este adevărat nu este independent de dreptul de a decide ce este drept, chiar dacă enunțurile subordoante celor două autorități sînt de natură diferită
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în el demonul organizării structurilor intelectuale, aici încă, în capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru Știință și Reformă Socială cu scopul, evident, de a pregăti publicul intelectual pentru reformele ce stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte bună reprezentare, despre
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de sine stătătoare, fiecare pentru ciclul de prelegeri respective. Au mai fost și alte cicluri de conferințe (politică externă, politica culturii) toate fiind culese
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
dețin nici morala pe măsură. De teamă, când împăratul e gol-goluț, ei vor încerca să ne convingă că împăratul e îmbrăcat în cele mai fistichii straie, dar că totul depinde de imaginația noastră... Luminița Marcu și-a ales, cu bună știință, toate riscurile. Care nu se abătură asupra ei cu "țârlâita", ca-n alte împrejurări, ci torențial, având în vedere contextul. Nu m-aș mira deloc dacă, într-o bună zi, Fănuș Neagu, pe care-l îndrăgesc de atât timp, ar
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
sînt și ele relativ puțin numeroase. Deși merită atenția și stima noastră cu prisosință, împrejurările dinainte, ca și, vai, cele de după 1989, n-au favorizat mediatizarea lor, menținîndu-le frecvent într-o injustă penumbră. Unul dintre scriitorii și cărturarii aparținînd, după știința noastră, acestei categorii este Pavel Chihaia. Născut în 1922, rămas orfan la cinci ani, a cunoscut de timpuriu sentimentul singurătății, care l-a ajutat, după cum ne mărturisește, a se adînci în sine și a scruta lucrurile din preajmă spre a
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să studieze nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare. La sfârșitul semestrului urma să plece într-o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi amintesc bine - la o
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Cara debutează la Editura Gramar cu volumul de proză scurtă Viața pe acoperiș. Despre această autoare nu aflăm decît că este extraordinar de talentată din prefața lui Valeriu Rîpeanu. Apar și alte necunoscute. De ce la Gramar? O editură care, după știința mea, nu prea susține debutanții; pînă acum politica constat în scoaterea de noi ediții ale unor capodopere din literatura română. O altă surpriză, plăcută de data aceasta, a fost reclama la televiziune. Într-o ediție de știri, la oră de
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
hârtie străveche a cărei compoziție o deține tehnica începutului de secol XIX, cu niște caractere deosebit de fine, a căror denumire nu o cunosc; ...recunosc, repet, că și subsemnatul, curios să afle mai repede soarta Interdicției, a sărit nerăbdător, cu bună știință, destule paragrafe teoretice, zicându-și, cu nerușinare, și cu impertinența secolului: Maestre, ajunge, la subiect!
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
supramitologică a poeziei, care e transcendența intuită, în zarea căreia "fac penitență/ cuvintele pedepsite", iar cele cinci simțuri fug "ca niște gheișe începătoare" (O zi de vară). Mariana Bojan: Arta înfocării, Antologie, cuvînt înainte de Irina Petraș, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001, 130 pag., preț neprecizat.
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura cea mai directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
poate doar soprana poloneză Wioletta Chodowicz cu naturalețea cu care își conduce linia ar fi putut spera la mai mult. "Premiul special al juriului" a marcat preferințe diverse: ce se apreciază în primul rând - calitatea glasului ca atare, performanța cantitativă, știința cântului, inteligența stilistică, cea scenic-dramatică etc.? căci la fiecare dintre cei cinci concurenți se poate releva una sau alte dintre aceste trăsături - doar mezzosoprana Julia Oesch (Germania) mi s-a părut a nu poseda nici una. În fine, premiile: III și
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
un discipol al lui Wundt, în laboratoarele căruia a lucrat pentru elaborarea tezei sale de doctorat. Dar ceea ce fusese valabil la începutul veacului al XX-lea, în materie de psihologie și chiar de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam... este el însuși o unitate care trăiește de-sine-stătător prin armonia funcțiunilor sale", negînd, prin aceasta, neștiințific, istoricitatea fenomenului. Pentru că un suflet românesc egal cu sine
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
care a evidențiat ca nimeni altul înaintea sa rolul determinant al trupului în cristalizarea operei. Dacă precedenta carte se strecura după preferințele culinare ale filosofiei, în aceasta din urmă (publicată la un interval de șase ani) regina de altădată a științelor se va subsuma exigențelor discursului despre funcțiile fiziologice. Proiectul este unul exhaustiv și grandios, nu doar prin numărul disciplinelor abordate (pornind de la cele filosofice, trecând prin teologie și mitologie și ajungând la psihanaliză și la referința arhitectonică), ci și prin
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
crede că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
După cum, pe un plan mai general, dislocarea semnului originar, al lucrului gîndit de Dumnezeu, explică un mit de căpetenie al modernității și anume autonomia artei (care poate fi privită în paralel cu cea a oricărui alt sistem de semne, inclusiv știința ce devine în era pozitivistă un soi de joc matematic, străin de orice obiect al intuiției, un estetism sui generis!). O schemă utilă a subiectului post-kantian, diferențiat de cel romantic sau realist, care se legăna în ideea că ar putea
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
pe mine din ceilalți, îi creez pe ceilalți din propria substanță". Progresiva deconstrucție a valorilor înseamnă o îndepărtare de "imperativul categoric" kantian. Astfel Școala de la Frankfurt și Jürgen Habermas utilizează conceptul de rațiune instrumentală, avînd drept criteriu eficiența, conform căreia știința n-ar fi decît un ghid al succesului în actualitate. Adorno susține că "modele culturale" se ivesc în procesul socializării, impuse de clasele dominante, iar Norman Fairclough crede de cuviință a căuta originea concepțiilor noastre în ideologia puterii, inoculată membrilor
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
prin structură, narativ prin iconografie și de un realism monumental prin construcția nemijlocită a imaginii, el a fost confiscat de cultura oficială, cu un respect de multe ori triumfalist. Titlurile de artist al poporului, de membru al multor academii de științe și de arte din Est și circulația lucrărilor sale pînă și în manualele școlare erau expresia directă a acestui statut cvasilegendar. Ceea ce nu au observat, însă, apărătorii vigilenți ai artei cu tendință și ai realismului socialist a fost faptul că
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]