130,509 matches
-
Industriei Ușoare, anexă la Decretul Consiliului de Stat nr. 277/1979 . Articolul 7 Pe data de 1 iunie 1988 activitatea de cercetare științifică și inginerie tehnologică aferentă întreprinderilor subordonate Trustului mecanic pentru industria ușoară București trece de la Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru articole casnice București, din subordinea Centralei industriale mecanice și de articole casnice București, si, respectiv, de la Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică de mașini pentru industria ușoară București, din subordinea Centralei industriale de mecanică fină
DECRET nr. 144 din 30 mai 1988 privind îmbunătăţirea activităţii organizatorice a unor unităţi industriale din sistemul Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106729_a_108058]
-
inginerie tehnologică aferentă întreprinderilor subordonate Trustului mecanic pentru industria ușoară București trece de la Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru articole casnice București, din subordinea Centralei industriale mecanice și de articole casnice București, si, respectiv, de la Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică de mașini pentru industria ușoară București, din subordinea Centralei industriale de mecanică fină și mașini textile București, de sub îndrumarea și controlul Ministerului Industriei Electrotehnice, la Institutul de proiectări tehnologice pentru industria ușoară București, din subordinea Ministerului Industriei
DECRET nr. 144 din 30 mai 1988 privind îmbunătăţirea activităţii organizatorice a unor unităţi industriale din sistemul Ministerului Industriei Uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106729_a_108058]
-
ar trebui să dea Cezarului ce este al Cezarului, adică să-i acorde respectul valorii, să-l scoată din starea de umilință (adesea materială), căci, îl citez iarăși pe Zarifopol, intelectualul a creat ideile, tehnica, religia, politica, el face descoperirile științifice în toate domeniile, uneori, epocale, fiind motorul dezvoltării și al progresului. Fără el, omenirea ar fi inertă, rămasă la nivelul instinctelor, ca să nu spunem, debusolată. S-ar cuveni o mai mare atenție și prețuire acestei indispensabile busole!
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
Rodica Zafiu Sînt destul de puțin studiate diferențele de uz dintre limba română vorbită în România și cea din Republica Moldova. În evitarea subiectului intervine, desigur, o firească prudență științifică: în zona variabilă a uzului, a oralității, mulți cercetători se simt stăpâni pe domeniul familiar lor (prin experiență directă), dar nu riscă afirmații asupra vecinului. E implicată, apoi, și prudența "corectitudinii politice": sesizarea unei diferențe, dacă vine din partea cuiva din
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
care clipesc subtil spre camerele de luat vederi, cu aerul că știu ei multe, dar nu le este îngăduit să spună. Mai departe. începutul explorărilor cosmice, sateliții artificiali, debarcarea omului pe lună au conferit astronauticii o poziție privilegiată în cadrul preocupărilor științifice ale vremii. Și, cum s-a mai întîmplat și în alte perioade, știința dominantă a fost chemată să rezolve, indirect sau analogic, și probleme străine domeniului ei. Un precedent instructiv ni-l oferă secolul al XVII-lea, cînd poziția centrală
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
o interesantă trecere în revistă a felului în care a fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu, autor Martin Kowalevski, care face o analiză pertinentă, științifică, a celor două partituri, pe baza metodei psihologic-fenomenologice a ”gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii coincidente în destinul solar al lui Oedip (D.Petecel), ” Cu pași mici spre nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția lui George Enescu (Constantino Salvatore), Cercetări asupra doinei, cercetări asupra lui Enescu (Vincent Rastaedter). A fost a doua ediție în care, din inițiativa muzicologului Mihai Cosma - coordonatorul științific al Simpozionului - comunicările, prezentate în câte o limbă străină de circulație, au fost tipărite în volum chiar înaintea deschiderii Festivalului. Faptul a facilitat specialiștilor de peste hotare prezenți la eveniment să acceadă rapid și direct la punctele de vedere ale exegeților
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
și publicului iubitor al marei și adevăratei muzici. În ampla sa activitate, un loc special îl ocupă excepționalele articole, studii, eseuri, cronici, publicate în diverse reviste de specialitate din țară și de peste hotare, sutele de prelegeri, conferințe, concerte, lecții, comunicări științifice, emisiuni de radio și televiziune, precum și participările în jurii de specialitate, în exigente competiții naționale și internaționale din țări cu recunoscute tradiții muzicale: Cehoslovacia, URSS, Franța, Austria, Belgia, Polonia, Bulgaria. Germania, Iugoslavia, Anglia, Italia etc. Un excepțional capitol în istoria
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
conspirare și deconspirare Liviu DĂNCEANU Partitura muzicală e ca un inel de logodnă. Logodna compozitorului cu restitutorul. Ea oferă răspunsurile celui dintâi la întrebările celui din urmă. Răspunsuri pe cât posibil prompte și pertinente. Dar partitura nu este întotdeauna un text științific, o simplă fișă tehnică. Ea poate avea uneori veleități eseistice sau chiar de parabolă. De aceea răspunsurile pot fi nu numai operative și potrivite, ci și suprarealiste și chiar fanteziste. Există situații în care partitura nu poate da nici un răspuns
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
care o însoțesc - ca să revin, central, la un concept impus de același Harold Bloom - nu se manifestă decât punctual și devitalizat într-un câmp literar autohton încă incipient. E, poate, și motivul pentru care Paul Cornea evită, voluntar, câteva paradigme științifice care s-ar adapta, la rigoare, unor astfel de scenarii psihologiste. Adică bibliografiile saturate ale pozitivismului, coerența structuralismului, originalitatea metacriticii. Cu siguranță, "angoasele contaminării" nu sunt adecvate nici secolului, nici autorilor, nici istoricului literar care le circumscrie. Devine, deodată, extrem de
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
condiții a noilor capacități. ... Articolul 7 Sub coordonarea Consiliului Național al Științei și Învățămîntului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Contractării și Achiziționării Produselor Agricole, centralele și întreprinderile, institutele centrale și Academia de Stiinte Agricole și Silvice, unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică și de proiectare, în colaborare cu Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie, Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, vor asigura creșterea aportului cercetării științifice prin: a) elaborarea de noi
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
și Silvice, unitățile de cercetare științifică și inginerie tehnologică și de proiectare, în colaborare cu Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie, Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, vor asigura creșterea aportului cercetării științifice prin: a) elaborarea de noi tehnologii pentru refacerea și creșterea capacității de producție a solurilor erodate și a celor nisipoase și sărăturate, perfecționarea metodelor de fertilizare și pregătire a terenurilor, organizarea de asolamente cu parcele optime și rotații îmbunătățite ale
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
în cultura de noi soiuri de plante cu un conținut ridicat de substanță utilă, în vederea creșterii randamentelor de extracție la sfecla de zahăr și semințe oleaginoase, precum și asigurarea altor materii prime neconvenționale; ... h) asigurarea transferului mai rapid al rezultatelor cercetării științifice în producție, pentru obținerea unor randamente superioare atît cantitativ, cît și calitativ. Articolul 8 În vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor și sarcinilor prevăzute în Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier, Ministerul Silviculturii va lua măsuri pentru: a) apărarea, conservarea și
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
observațiilor sale, autorul stabilește unele puncte de intersecție în similitudinile ornamenticii, ale procedeelor variaționale și improvizatorice între muzica Kletzmer și tipurile de doine românești pentru ca în finalul volumului să treacă în revistă în scurte constatări, geneza doinei și istoricul preocupărilor științifice de cercetare a ei dar și pătrunderea acestei specii în sfera muzicii culte (de salon, în veacul trecut și muzica contemporană înglobând noile tehnici elecronice și acustice). Chiar dacă cercetarea domnului doctorand Vincent Rastädter se constituie deocamdată într-o minuțioasă subsumare
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
și un splendid capitol intitulat Ex libris unde sunt prezentate fotocopii ale edițiilor Princeps apărute în timpul vieții Reginei (tipărite în străinătate, dar și în țară, în limbi diferite) și imagini ale ilustrațiilor care le-au însoțit, totul prezentat cu acribie științifică, tipic germană. Autoarea studiului evidențiază atât aspectele moralizatoare ale creației literare a Reginei, cât și cele estetice, contextualizând și plasând creația acesteia în spațiul cultural al vremii, atrăgând atenția asupra părților cu adevărat valoroase ale acesteia, întregind acest peisaj cu
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
țărmurit actualmente de domenii ale cunoașterii dintre cele mai diverse - matematica, informatica, fizica, filosofia, logica, arhitectura etc -, abordând datele identificate în urma cercetării ca pe niște salutare resurse pentru decantarea unui mesaj artistic autentic. Când se acroșează, selectează și ordonează parametrii științifici ai interpretării dirijorale (interpretare ce convoacă cvasi- totalitatea resorturilor teoretice și practice ale limbajului muzical), e de dorit să nu se examineze acești multicolori parametri cu exigențele unei false omogenizări, cu o sistematică adăugată, constrângătoare, neatentă la diferențele de facto
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
dimensiunii taxonomice. Nu de alta dar, parafrazându-l pe Dan Botta, tocmai acele lucrări care ating maximum de abstracție și tind a se dezrobi de timpul și spațiul contingențial, poartă mai limpede și mai viu, pecetea comprehensiunii. Cât despre parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
împlinesc 20 de ani de la înființarea muzeului memorial ce poartă numele acestui ilustru muzician. Apoi, vorbitorul a prezentat întregii asistențe membrii celor cinci jurii ale concursului, cu principalele date ale vieții și excepționala lor activitate în domeniul artei interpretative, activității științifice și universitare, precum și în universul creației muzicale. Concursul a fost deschis celor mai talentați elevi și studenți de la școlile gimnaziale, liceele și facultățile de muzică din țară și Republica Moldova, care studiază vioara, violoncelul, pianul, canto clasic și compoziția muzicală
Un incontestabil eveniment by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84277_a_85602]
-
dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu deosebire, a maestrului Constantin Brăiloiu, încă din timpul studiilor muzicale universitare se dedică, cu întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu bărbăție inerentele greutăți, a străbătut teritoriul țării, cu deosebire reprezentativele zone etnofolclorice din Muntenia, Dobrogea, Ardeal și Moldova, precum și din teritorii
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să culeagă peste 9.000 de melodii populare, o adevărată comoară ce se păstrează în patrimoniul Institutului Național de Folclor, al cărei cercetător științific, cercetător științific principal, apoi șef de secție Muzică Populară a fost aproape trei ani, precum și la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1967-1974), dar și în unele colecții particulare. Rezultatele acestei uriașe activității științifice au fost prezentate în zeci de studii
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Institutului Național de Folclor, al cărei cercetător științific, cercetător științific principal, apoi șef de secție Muzică Populară a fost aproape trei ani, precum și la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1967-1974), dar și în unele colecții particulare. Rezultatele acestei uriașe activității științifice au fost prezentate în zeci de studii de referință, referate și articole apărute în prestigioase reviste de specialitate, din țară și străinătate (Olanda, Belgia, Grecia, Bulgaria, URSS, Franța, Canada, Elveția, Polonia, Italia etc.), în conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Canada, Elveția, Polonia, Italia etc.), în conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio și televiziune, din țară și de peste hotare, precum și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
program de cercetare a creației populare, de-a lungul timpului, au făcut parte și localități din județul natal, îndeosebi din valea superioară a Prahovei, din valea superioară a Teleajenului, dar și din perimetrul zonei de sud a județului. Vasta activitate științifică și pedagogică a eminentei profesoare Emilia Comișel a fost apreciată, pe plan național, prin acordarea a două premii, de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, de către Academia Română (Premiul ,,Ciprian Porumbescu” - 1982) și Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
se despart, formând o deltă, după care se unesc din nou, sau cu vibrația aerului dintr-un tub, formând noduri și ventre. Și in persoana lui Șt. Niculescu contrariile s-au dizolvat într-o unitate. Este vorba de un spirit științific și în același timp profund religios. Studiind matematica, a aplicat-o în compozițiile sale. Acest lucru nu a însemnat însă că nu a lăsat loc intuiției și creativității. Din ultima discuție a lui Ștefan Niculescu, compozitorul Nicolae Teodoreanu își amintește
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
cu un plonjeu în istorie pînă la izvoarele sale mitice în cazul celei de-a doua serii a cruciadelor moderne ale lui Indy Jones. Spiritul cruciat al eroului civilizator se combină cu ceea ce modernitatea l-a înzestrat pe erou: spiritul științific. Indiana Jones are o dublă personalitate, este pe de o parte profesorul de istorie și arheologul Henry Jones îmbrăcînd oxfordian costumul regulamentar, inclusiv papionul unui autentic schollar, iar pe de altă parte, cu numele de scenă, infatigabilul aventurier, Indiana Jones
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]