3,030 matches
-
arhetipul oricărei alte creații, așa și simbolistica păcatului biblic se regăsește cu aceleași conotații profunde atît în textele mitice, cît și în cele culte. Este suficient să ne amintim, în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui Adam din țărînă de către vestitul Hephaistos simbolizează etalonul ispitelor artificiale și nefaste pe care femeia le poartă; căci, "în sînul ei, cum ne spune Hesiod [1957:77-78], Crainicul, omorîtorul lui Argos, zămislește minciuni, vorbe amăgitoare și o inimă vicleană". După deschiderea fatală a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru că în perspectiva altor concepții cum ar fi cea a "bisericii sataniste", de pildă convenția de mai sus este esențial inversată. 6 Această geneză substanțială este aceea care asociază primului om numele de Adam; căci, în limba ebraică adamah înseamnă" țărînă". Acest nume nu i-a fost dat în mod explicit omului de către Dumnezeu, el fiind utilizat în textul biblic într-o manieră implicită, fără o prealabilă introducere justificativă. 7 Citatele biblice utilizate în studiul de față sînt preluate (cu o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cât din strategia discursivă de a combina eficient (verbele construiesc dinamic un climax al strategiei ofensive: frâng, dobor, împung, sângerez) dimensiunea intelectivă (argument, definiție) cu cea afectivă (imagine, spirit): "Să-ți frâng mijlocul cu un argument, să te dobor în țărână cu o imagină, să te-împung cu un spirit, să te sângerez cu o analiză și să te vâr până la coapse în pământ cu o definiție"69. În polemica literară, argumentația, la toate nivelurile sale (sintactic, semantic și pragmatic), dobândește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bazate pe analogie, într-un fragment ce trimite la polemica principială eminesciană: Dacă e vorba de duel, primesc, dar cu armele profesiunii. Vino-ncoace la luptă dreaptă, tinere imperial! Să-ți frâng mijlocul cu un argument, să te dobor în țărână cu o imagină, să te împung cu un spirit, să te sângerez cu o analiză și să te vâr până la coapse în pământ cu o definiție. Asta e lupta dreaptă a scriitorului"89. Prospectarea unei dimensiuni controversate, cum e cea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
artei care-i ignoră, pe brazdele mari ale lumii". Forma atipică a condiționalului, precum și semnificația parcursului sisific trimit, de asemenea, la retorica predicii: Până ce nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră, până ce nu-și vor îngropa picioarele în țărână, ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă cu chelnării adormiți pe picioare, nici viața, nici arta". Alteori, modul imperativ recalibrează distanțele dintre actanți, în așa fel încât prezența celui de-al doilea destinatar este puternic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Proze), 24, Editura Minerva, București, 1973. Scrieri (Proze), 25, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 26, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 41, Editura Minerva, București, 1998. 1.2. Antologii tematice Ce-ai cu mine vântule? Pe o palmă de țărână, prefață de Mircea Tomuș, Editura Minerva, București, 1970. Ars poetica, prefață de Ilie Guțan, Editura Dacia, Cluj, 1974,. Pamflete, postfață de Mariana Ionescu, Editura Minerva, București, 1979,. 1.3. Publicații Bilete de papagal, seria I (2 feb. 1928 9 august
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Proze), 24, București, Editura Minerva, 1973; Scrieri (Proze), 25, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 26, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 41, București, Editura Minerva, 1998. 1.2 Antologii tematice Ce-ai cu mine vântule? Pe o palmă de țărână, București, Editura Minerva, 1970, cu o prefață de Mircea Tomuș. Ars poetica, Cluj, Editura Dacia, 1974, cu o prefață de Ilie Guțan. Pamflete, București, Editura Minerva, 1979, cu o postfață de Mariana Ionescu. 1.3 Publicații Bilete de papagal, seria
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
medicina era pe atunci neputincioasă. Măsurile luate erau mai mult represive și vizau "carantina" izolarea bolnavului, izolarea cartierelor, a satelor afectate, găsirea de țapi ispășitori... Slujba pentru cei morți se ținea în biserici drapate în negru, peste ei se arunca țărână (ritualul arăta importanța viziunii religioase asupra bolii considerată pedeapsă divină 333). Unele epidemii au avut consecințe catastrofale. Variola 334 și rujeola 335 care au ucis în masă populația indienilor au fost determinante în cucerirea Americii de către europeni în secolul al
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
iar când nu avem nimic, să credem că stăpânim toate (2 Cor. 6, 10), mai bine zis că am dobândit bogăția cunoștinței lui Hristos cea nepătrunsă (Efes. 3, 8). Ea ne face să privim toate cele ce se văd ca țărână și fum”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 10, în Filocalia..., vol. VI, p. 20) „Credința în Hristos ne dă puterea nu numai să disprețuim plăcerile vieții, ci și să suportăm și să răbdăm
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate de secure, năvălește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pleacă în galop, târând leșul, cu părul despletit, prin praful câmpiei. Ajuns în tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație și apoi cu toții, în frunte cu el, îl plâng pe Patrocles. Leșul lui Hector, cu fața în jos, zace în țărână lângă leșul celuilalt. După aceea, Ahile dă, în cinstea mortului său, un ospăț. Căpeteniile aheene îl duc apoi la Agamemnon, sperând să-l convingă să se spele, însă Ahile refuză, 100 amânând până la funeraliile lui Patrocles, în vederea cărora îi cere
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate de secure, năvălește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei de a treia zi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pleacă în galop, târând leșul, cu părul despletit, prin praful câmpiei. Ajuns în tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație și apoi cu toții, în frunte cu el, îl plâng pe Patrocles. Leșul lui Hector, cu fața în jos, zace în țărână lângă leșul celuilalt. După aceea, Ahile dă, în cinstea mortului său, un ospăț. Căpeteniile aheene îl duc apoi la Agamemnon, sperând să-l convingă să se spele, însă Ahile refuză, amânând până la funeraliile lui Patrocles, în vederea cărora îi cere lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ilys „tină, noroi, sediment”, sl. il „depresiune, mlaștină, noroi”, rom. mâl. Alte forme confirmă imposibilitatea raportării lor la o limbă mamă, afirmând continuitatea zonală și globală a evoluției materialului lingvistic: germ. Erde „pământ”, Herd, „vatră, cămin, focar”, engl. earth „pământ, țărână”, hearth „vatră, cămin, casă, patrie”, magh. ter „câmp, teren, loc, spațiu” și în compusul tüz-ter „vatra cuptorului”, prima parte însemnând „foc”; tăt., bașk. utar „ocol pentru vite”, cazah. otar „pășune, turmă”, rom. hotar etc. Slava a pierdut miezul lichid în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a toarce, trai, treabă, a trânti, troc, tură, a turti, țărm, țărână etc. Ovid Densusianu (1873-1938) Profesorul de filologie română de la Universitatea din București este primul care a încercat, de pe poziții neogramatice, să demonstreze, sub titlul Istoria limbii române, continuitatea latinăromână în limba textelor românești din secolul al XVI-lea. Nereușita acestei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti, 195 țară, 43 țăran, 52 țărână, 195 țărm, 43 țânțari, 110 țeastă, 97 țeavă, 105 a țese, 132 a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiți din cari un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grăsime arsă. Mai departe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bucurie și să simtă pofte și impulsuri sălbatice, necunoscute până atunci, și de a face... nu-și dădea prea bine seama ce... Uneori urmă chemarea în inima codrului, căutând-o... Își vâra nasul în mușchiul rece al copacilor, sau în țărâna neagră din care răsăreau ierburi lungi, și fornăia adulmecând mirosuri... alteori stătea chircit ceasuri întregi după trunchiurile copacilor doborâți, acoperiți de ciuperci, privind cu ochii mari tot ce mișca și ascultând cu urechile ciulite zgomotele abia perceptibile din jurul lui. Fiara
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în râul care îmi spală păcatele de-o viață și să ies copil pe celălalt mal 17 iulie 2011 Ziua când am învățat cuvintele să zboare dorisem să scriu cu tălpile pe toate drumurile pământului de aceea umblam brambura prin țărâna lumii ca un copil fugit de-acasă cu timpul fiecare bornă a devenit o bătătură semnal de alarmă tras de tortura cotidiană e o lume necuprinsă (orizontul râdea în hohote) degeaba implori punctul terminus în fiecare zi ca pe o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
de o barbă țepoasă și albă s-a așezat mai la o parte și privește în gol; vânzătorii de ziare, voceadores, își continuă melopeea, mașinile își continuă goana prin oraș și, poate, tocmai în acest timp arheologii au scos din țărână, în locul unde fac săpături, un șarpe de piatră sau un zeu cu picioarele zdrobite. taina lui Moctezuma Autocrații n-au voie să fie melancolici. Deoarece calitățile lor îi pot pierde mai sigur decât viciile lor. În palatul său din Tenochtitlan
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
povestea șarpelui înaripat. Poate că mintea mea de european, învățată cu alt gen de mituri, cu zei care petrec în Olimp și nu se dau înapoi de la adultere, nu era pregătită să înțeleagă un zeu care s-a târât în țărână printre tufele de nopal până și-a luat zborul spre cer după ce a fost rege respectat și înțelept vestit la Tula. Uneori, mi-a venit să zâmbesc, în prima parte a tragediei. Și, de câte ori am fost tentat s-o fac
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
un cer gol, pe care soarele pare un fel de rană fierbinte. Pământul - în cea mai mare parte a Mexicului ― suferă de o sete cronică, imemorială, ca o boală pe care ploile o tămăduiesc numai temporar. Când această boală reizbucnește, țărâna capătă culoarea pietrei, pământul se zbârcește ca obrazul unui indian bătrân, iarba devine prăfoasă, cenușie și chiar cenușă. Și totuși, mexicanii au un fel anume de a vorbi despre secetă, surprinzător. Aproape tandru, aș spune, dacă nu m-aș gândi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pământul bălțat de lumini arzătoare simțind cum mă umple un fel de nebunie fericită, ca și când cerul intens albastru pâlpâind printre crengi, pânzele de păianjen umflate de vânt între trunchiuri și mai ales mirosurile, de sevă și coajă, de rășină și țărână, ar fi fost un halucinogen tare, injectat intravenos... Aceeași exaltare năucă am simțit-o și azi, pe traseul meu printre molizi, în susul culmii Cumpătului. Când m-am întors, ud de zăpadă și încălzit, uitasem de tot plictisul, de mediocritatea fără
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]