3,981 matches
-
Eram Înainte de masă și o țuică era trei lei. Unu’: „Io am doi lei”... Altu’: „Am cinci lei”... Am intrat la un bufet Într-o sală mai curată și ne-am pus de am băut câte o țuică. După prima țuică: „Bă, io ma’ am doi lei!”. Altu’: „Ma’ am trei lei!”. (râde - n.n.) Hai să mai bem un rând. Și-am mai băut un rând. E, după al doilea rând, nu știu dacă dumneavoastră știți, da’ devii euforic așa, devii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bem un rând. Și-am mai băut un rând. E, după al doilea rând, nu știu dacă dumneavoastră știți, da’ devii euforic așa, devii frumos, devii deștept... Și, discutând așa..., am mai luat un rând. La al treilea rând de țuică am Început cu fotbalu’, cu... femeile. Io eram Însurat atuncea, da’ eram cel mai tânăr dintre toți. Și am Început... cu bancurile. Eram șapte inși la masă: patru maiori și trei căpitani. Printre noi era un maior, Malacu, și el
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste apă era singurul pod de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de bucate care, în parte, a rămas până la noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe cât era de iubit Brătianu, pe atât nu era iubit Rosetti. Una din cele câteva cauze era și situația bănească a fiecăruia. Brătianu avea oarecare avere.335 La Florica lui din județul Muscel pro ducea. Producea unt, producea vin, producea țuică; iar produsele erau toate 170 bucureștii de altădată 332. Nichipercea era revista satirică pe care N.T. Orășanu o fondase la 23 iulie/4 august 1859; debutase însă cu câțiva ani mai înainte (cu volumul de versuri Floricele de primăvară, 1854
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și Temelie Trancă“, Ghimpele, an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu avem certitudinea că autorul acestor versuri ar fi D.N. Saphir. 44. T. Greceanu și Ion Dumitru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum în ultima crîșmă, „Bălălău” și „Așa beau oamenii tineri” (completat de secretarul cu propaganda Bratu, cel ce mă declarase „sinucigaș politic”) cu distihurile involuntar semnificative: „Așa beau oamenii mari / Numai whisky pe dolari” și „Așa beau oamenii mici / Numai țuică cu covrigi”. În atari împrejurări, adeseori mă crispez, mă amorsez împotriva „lumii”. Așa mi s-a întîmplat și acum, fapt care l-a făcut pe Mișu Sabin să observe, la scurt timp după asta, că „prea despic firu-n patru”. Ca să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oamenii își pierd mai mult de jumătate din viață stând la cozi, noi, în străinătate, mâncăm trufandale românești, roșii, ardei grași, castraveți, struguri, piersici, pui, carne de vacă și de purcel, salam de Sibiu, șuncă, cașcaval, brânză telemea, vin medaliat, țuică de prună și multe, multe alte bunătăți pe care majoritatea fraților noștri din țară nici nu mai știu cum arată, deoarece nu toți au funcții care să le permită să și le procure. E trist, dar adevărat, niciodată în România
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
farfurie ajung numai oasele cu carne inferioară de cap de vită. Și acum să vă relatăm alte cazuri mai grave. În șantierul 6 Sulmani a fost un caz deosebit. Șeful mecanizării și cu magazionerul-șef fabricau și consumau băuturi alcoolice (țuică). Toți inginerii șefi și maistrul și șeful de coloană cunoșteau foarte bine acest caz, dar au băut cu toții cot la cot, inclusiv șeful de șantier și inginerul-șef; niciunul dintre ei n-a spus un cuvânt, până când, într-o zi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
circulă atâția hoți și infractori, că noi trebuie să-l înțelegem, că, de, milițianul e om și el etc. etc. De la tonul agresiv și autoritar, pe nesimțite a trecut la tonul rugător al cerșetorului. La îndemână aveam o sticlă cu țuică, primită cadou, i-am băgat-o în buzunar, după care am primit actele și ne-am putut continua drumul. Eram atât de revoltați, că ne băgaserăm în cap ca la Oradea să facem o reclamație scrisă la Procuratura militară. Dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu o prietenă și cu Radu. Aveam să ascult relatarea, mult după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie 1984, la o cină amicală, cu brânză și mămăligă, ceapă, măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii de ucenicie... A avut o reacție fără măsură. Imposibil să-l potolesc, să-i demonstrez că era un elogiu, să-i recitesc măcar fraza. Câte n-a spus... nu se poate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cel din hulitul meu text: „Etericul și sublimul, graiul strămoșilor și spațiul mioritic... și undeva Legiunea călare pe arhangheli, toate voalate Într-un cumulus de tămâie? În domiciliile mele bucureștene, În brațele tuturor româncelor, la toate sticlele de vin și țuică pe care le-am Împărțit cu prietenii români (români, nu din «naționalitățile conlocuitoare»), n-am Întâlnit nimic din amalgamul de vrăji și vrăjeli pe care o gașcă de pontifi, uzurpând și monopolizând reprezentarea culturii și spiritualității românești, le propagă drept
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. - fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. - drepturile de orice fel asupra subsolului, dacă aparțin proprietarului evreu al suprafeței; e. - materialele lemnoase de orice fel, aparținând proprietarului sau exploata torului pădurii sau industriei forestiere. Legea anulează de asemenea contractele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
timp de două ore, pusă în pungă de nylon. RULADĂ CU PRUNE USCATE 1,5 kg mușchi filé de porc, 300 g prune uscate, 300 g costiță afumată, 500 g ciuperci tocate mărunt, sare, piper, cimbru, boia dulce, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, 100 g untură Se ia carnea și se taie, în așa fel încât să se facă asemenea unei foi de ruladă sub formă dreptunghiulară, o întindem bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne un rând de prune, un rând de fâșii de costiță și un rând de ciuperci tocate. Presărăm puțin piper, o rulăm strâns și o legăm cu ață strâns. Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper, cimbru, boia de ardei dulce, restul de țuică și vin și o dăm la cuptor. După ce se răcorește puțin, se taie felii. RULADĂ CU ȘUNCĂ ȘI PARMEZAN 100 g unt, 80 g făină, 500 ml de lapte, 5 ouă, șuncă, 2 linguri smântână, parmezan Se pun la topit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și punem deasupra 200 gr. de smântână, 200 gr. de cașcaval ras și o legătură de mărar tocat fin. Se servesc cu sos tomat făcut din 200 ml de vin alb, 200 ml de suc de roșii, 100 ml de țuică de prune, sare, piper, cimbru, foi de dafin, salvie. Se pun toate la fiert timp de zece minute, apoi se adaugă o legătură de leuștean verde. CIUPERCI CU CARTOFI O cutie de ciuperci sau din cămară le prăjim cu două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra un sos făcut dintr-un păhărel de vin, un păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mică și usturoiul bătut și amestecat cu sare și ulei. Punem apoi peste burtă și lăsăm să dea un clocot, apoi se poate servi. TUSLAMA REGALĂ (2) Partea groasă de la 1 kg de burtă, rasol de vițel fiert, 100 ml țuică, 200 ml vin alb, piper, sare, păstârnac, morcov, ceapă, ardei gras, usturoi, mărar, 100 g smântână, 100 g iaurt, 100 g unt Se fierb burta și rasolul, timp de 4-5 ore cu apă, sare, piper și foi de dafin. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și rasolul, timp de 4-5 ore cu apă, sare, piper și foi de dafin. După ce au fiert, tăiem carnea cubulețe mari, apoi ungem tava cu unt, în care punem ceapa, morcovul, păstârnacul și ardeiul, iar deasupra adăugăm carnea tăiată și țuica, după care dăm la cuptor. Separat, batem smântâna, iaurtul, vinul alb, usturoiul, sarea, piperul, puțin din Secretul Gustului și mărar verde tocat. Când este gata la cuptor, scoatem tava, turnăm sosul și dăm la cuptor pentru 10 minute. VARZĂ CU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o dădeau nouă. Noi le dădeam ceapă din culturile de pe lângă dig. Le-am spus soldaților: "Băi, băieți, noi nu evadăm, fiți siguri!" Și s-au convins de acest fapt, iar ei se duceau la Agaua, un sat din apropiere, cumpărau țuică și se făceau pulbere, adormeau. Se făcea ora 12 și se vedea cum vine căruța cu mâncare. Mergeam la ei și le luam armele și le puneam mai deoparte și le trăgeam niște palme de să le cadă dinții - zdravene
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
șeful de escortă!" "Hă!?" "Mă, vine șeful de escortă!" Îl scuturam, îi mai trăgeam vreo două palme, îl ridicam în picioare. Aduceam câte un braț de ceapă și mâncau ceapa aia de parcă erau roșii, ca să nu se simtă mirosul de țuică și să-și revină de la iuțeala cepii. Mâncarea lor ne-o dădeau nouă, astfel încât am dus-o nemaipomenit atunci cu montarea bornelor-bariere, că am făcut multe treceri din acestea. La un moment dat nu mai aveam acetilenă și nu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveam nici timp ca să-mi pună mie probleme de ordin politic sau să discutăm așa ceva, pentru că primau problemele de serviciu. Uneori veneau la mine numai să bea. Și-i lăsam în camera oficială unde aveam o noptieră cu vin și țuică, un aperitiv: mâncau, beau și plecau. Că altfel nu puteam să stau printre ei. Cam asta a fost toată viața mea de la 18 ani: numai navetă și iar navetă, până când am ieșit la pensie, la 60 de ani. Numai în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceea de a fi absolvit o școală de notari. Deosebit, proiectul prevedea crearea de resurse noi pentru comunele rurale prin încasarea: a) Taxa cotitului vaselor; b) Taxa pentru tăierea vitelor destinate vânzării: c) Taxa de 15 bani la decalitrul de țuică și vin; d) Taxa de 1o bani la trunchiul de lemn introdus în comună pentru construcții e) O zecime asupra valorii arendei locurilor de cultură date după legea rurală și după legea vânzării bunurilor statului; f) Taxa de 25 bani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. drepturile de orice fel asupra subsolului, dacă aparțin proprietarului evreu al suprafeței; e. materialele lemnoase de orice fel, aparținând proprietarului sau exploatatorului pădurii sau industriei forestiere. Legea anulează de asemenea contractele de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]