60,912 matches
-
gândi ea. Aici, în Banat,ninsoarea aceasta e un adevărat cadou! Cine? Cine mi-a trimis acest cadou minunat? Zăpada asta pufoasă? Pufoasă! Zâmbi... ...Cadou? ...a dar este seara cadourilor, mâine este SfântulNicolae, zâmbind în continuare intră în casă. Se așeza în fotoliu privind absentă spre pereții albi. Dar gândul nu-i da pace, cadoul de afară, zăpada, amintirile, casa copilăriei. Dacă stai în fotoliu singură, la gura sobei ce-ți rămâne de făcut? Să visezi, nu-i așa? Se văzu
UN CR\MPEI DE AMINTIRE ... de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384235_a_385564]
-
galben clisos amestecat cu balegă proaspătă de cal, având așternute pe jos două rogojini, dada Gheorghița a lui Vasile Badea venise s-o moșească pe Floarea Ionescu căreia se pare că îi venise sorocul. Focul trosnea în soba din lut, așezată în colț, încălzind un cazan cu apă așezat pe plita de fontă încinsă. Floarea era la a doua naștere. Mai avea un băiat, George, de 3 ani. Îl născuse tot cu dada Gheorghița și tot acasă. Acum stătea ghemuit după
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
având așternute pe jos două rogojini, dada Gheorghița a lui Vasile Badea venise s-o moșească pe Floarea Ionescu căreia se pare că îi venise sorocul. Focul trosnea în soba din lut, așezată în colț, încălzind un cazan cu apă așezat pe plita de fontă încinsă. Floarea era la a doua naștere. Mai avea un băiat, George, de 3 ani. Îl născuse tot cu dada Gheorghița și tot acasă. Acum stătea ghemuit după sobă, atent la fiecare sunet din casă. Chiar dacă
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
acasă. Acum stătea ghemuit după sobă, atent la fiecare sunet din casă. Chiar dacă aflase de la părinți că în curând va avea un frățior sau o surioară, în ochișorii lui migdalați se citea teama. Dada Gheorghița grăbea pregătirile, cu mare atenție, așezând cu minuțiozitate toate cele de trebuință pe o masă acoperită cu un cearșaf alb imaculat: o păturică curată din bumbac, un prosop și cearșafuri albe pentru înfășarea copilului. Patul îl pregătise cu cearșafuri curate și o folie din plastic. Pe
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
cu cearșafuri curate și o folie din plastic. Pe plită, lângă cazanul cu apă aburindă, într-o cratiță curată fierbea un cuțit de metal. Acesta urma să fie folosit la tăierea cordonului ombilical, iar mai multe șuvițe de albită stăteau așezate lângă celelalte obiecte, pregătite fiind să lege cordonul copilului. Știa foarte bine bătrânica ce are de făcut, doar adusese pe lume peste două sute de copii în comună, de-a lungul vieții. Multe femei, pe care acum le moșește, au fost
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
-i fure din culoarea ochilor. Pe cât de frumoasă era, pe atât de isteață și de vorbăreață se dovedea! În toamna anului 1956, Romelia a mers la scoală, în clasa întâi. Toamna își număra frunzele într-o imagine de basm arămiu, așezându-le peste tot... În curtea școlii, pe platou, copii de diferite vârste se aliniaseră într-un careu în jurul unui grup de profesori, urmând a fi repartizați pe clase. Romelia venise la școală împreună cu fratele ei George care intra în clasa
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
râdeau cu lacrimi de seriozitatea plină de importanță cu care Romelia își apostrofase fratele. Fără să știe, cu această replică, fetița câștigase inimile tuturor. Timpul trecea și Romelia mergea zi de zi la școală. Seara stătea la lumina unui opaiț, așezat în firida de după sobă, la o măsuță mică de lemn, improvizată de tatăl său, până își termina temele. Nicolae Ionescu o privea cu mândrie și nu odată lăsă gândul, liber, să-i scape: “Fata mea nu se va pierde-n
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
sora ta? Ești... - Sunt io, sora ta mai mare? - Da ! De ce mă întrebi asta? - Dacă sunt, de ce nu vorbești cu mine? Ce-ți tulbură sufletul și mintea atât de rău, de parcă nu ai mai fi tu? Spune-mi! Nicolae se așeză sub poala deasă a cireșului, de parcă nu-și mai putea susține greutatea sufletului pe forța picioarelor și așteptându-o pe Lena să se așeze lângă el, se gândea cum să înceapă... - Este vorba de fii-mea... - De care din ele
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
sufletul și mintea atât de rău, de parcă nu ai mai fi tu? Spune-mi! Nicolae se așeză sub poala deasă a cireșului, de parcă nu-și mai putea susține greutatea sufletului pe forța picioarelor și așteptându-o pe Lena să se așeze lângă el, se gândea cum să înceapă... - Este vorba de fii-mea... - De care din ele? De Romelia... - Ce se întâmplă cu copila? Ce este cu ea? Este bolnavă? - Ferească Dumnezeu! Mai bine mor io... -Atunci? Spune odată! Ce te
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
facă ordine. Da, lăsați-mă să povestesc până la capăt . Ne-am apropiat de Stejar la lumina zilei, că începea să se lumineze bine, Stejarul nu strălucea atât de tare, era liniște, nu se auzea nimic în jur,. Hai să ne așezăm aici, sunt cam obosită, spuse Tina.Ne așezarăm, am pus gălețile aproape una de alta , și nu știu ce s-a mai întâmplat, ne-am sculat speriați. Ne-am uitat la ceas, era ora zece, dormirăm sub stejar mai bine de două
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
capăt . Ne-am apropiat de Stejar la lumina zilei, că începea să se lumineze bine, Stejarul nu strălucea atât de tare, era liniște, nu se auzea nimic în jur,. Hai să ne așezăm aici, sunt cam obosită, spuse Tina.Ne așezarăm, am pus gălețile aproape una de alta , și nu știu ce s-a mai întâmplat, ne-am sculat speriați. Ne-am uitat la ceas, era ora zece, dormirăm sub stejar mai bine de două ore. - Hai, lasă, Aurele, cine știe ce ați făcut voi
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
Doamne , dar e primăvara ! Miroase primăvara ! Stolul de păsări din înaltul cerului confirmau bucuria ei ,se întorceau, aducând cu ele speranța zilelor senine. Se dezlipi de tocul ușii de care se rezemase, plină de un val imens de bucurie se așeză pe banca din curte. Banca mai păstra ceva din umezeala iernii, dar soarele ce mângâia tot mai intens aerul și pământul , încălzea banca. E atât de mult bine în jurul meu, își spuse ea. Stătu pe banca puțin umedă adunând în
A ȘAPTEZECEA PRIMĂVARĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384232_a_385561]
-
fiind, încerca să se cațere în plăpândul pom. Ce căzătură a tras ! La speriat și pe cățelul din curte. O da, își amintea asta , de parcă a fost, ieri! Încet coborî peste ea tristețea ! intră în casă, spunându-și: mâine mă așez pe banca mea dragă și-mi voi aminti de celelalte primăveri. Astăzi a fost fericită! Ziua aceasta petrecută afară, pe banca umedă i-a adus putere. Dar primăvara este un leac pentru noi, oamenii, noi cei ce avem parte de
A ȘAPTEZECEA PRIMĂVARĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384232_a_385561]
-
lăsam. Pașii mi s-aștern pe cale Căutând același drum, Prin covorul ierbii moale, Rătăcesc durerea scrum. Ochii prind în colțuri lacrimi Din adâncuri de izvor, Izbucnind în mine patimi, Frământate de-al tău dor. Câte-o geană de lumină Se așează împrejur, Și-n sclipirea-i opalină, Chipul tău e, pot să jur! Inima-mi tresaltă-n ceruri La așa o arătare, Printre nori, himere, râuri, Mă cuprind-'n-alor strânsoare. Nu-ndrăznesc să mă desprind Din fiorul ce m-a
NĂLUCIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384256_a_385585]
-
vede cu frunze a mă-nveli. Slab căldura se răsfrânge în văzduhul plin de vară iar lumina se prelinge, se topește până-n seară. Versul meu de poezie cântă anotimpu-n care într-o zbatere târzie orice frunză cade, moare ... Și se-așează cu speranță 'ntr-un covor de flăcări vii, un dans plin de 'xuberanță ... Unde ești? De ce nu vii În înalturi a ne-ascunde - entități întru iubire? Ne vom pierde în secunde, -n clipe lungi, fără de știre ... Pe-a altarului albastru să
AUTUMNALĂ de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384248_a_385577]
-
de dimineață?! Nu mai așteptă răspunsul din partea celui cocoțat în pat, se-ntoarse vârtej urmat de cohorta de medici cu figuri șterse de umilință și lăsă în urmă-i o asistentă competentă. Tânăra fâșneață îi potrivi lui Marcel perna, îi așeză pilota ușoară din puf de lebădă peste piept, după ce inițial îi încheiase delicat nasturii pijamalei. Apoi trase perdelele și-i trimise niște ocheade languroase, asigurându-l de liniște deplină până vor reveni pentru analize. Părăsi, în final, scena. Singur în
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
ghetele nelegate la șireturi. Alunecă, se împiedică, prima experiență cu zăpada fusese făcută. Se ridică sprinten, bombăni ceva, își legă șireturile cu mâinile înghețate, dar trăgând după el sania ușoară. Uhu ! Poteca înghețată îl primi cu bucurie. Nici nu se așeză bine pe sanie că nerușinata aproape că pleca fără el. În graba mare îi căzu, căciula de pe cap. dar nu avu timp să o ridice, porni la vale , în mare viteză. Era seara. O lună rece , batjocoritoare, îl urmărea pe
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
dar ce-i cu tine băiete, ai temperatură de ești roșu în obraji? îi puse îngrijorat mâna pe frunte. noroc că se mai încălzise fruntea nițel, că altfel ar fi pipăit tata, o frunte de minus zece grade. Tatăl se așeză pe marginea patului Feliciei, privind spre ei, copiii lui dragi : Măi copii, s-ar putea că iarna asta să nu avem brad, nu pot merge la pădure pe vremea asta. dar am vorbit cu mama, să tăiem bradul cel mic
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
greu, cu martori ce îi dădură peste cap speranțele în dreptatea de care trebuia să aibă parte cel judecat, dar reuși să înfrângă minciuna și lașitatea și de această dată. Intră veselă în cabinet, își dădu jos trenciul ușor, se așeză pentru o clipă dorind să mai facă o trecere în revistă a procesului. Cristina nu sosise încă de la școală. De aproape două luni iată, această tânără, Emilia avea grijă de fiica sa. Era mulțumită. Acum se liniști în privința Cristinei, o
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
scoată în evidență - acum mai mult ca oricând - superbele-i forme. Firește, m-a recunoscut și ea. A roșit puternic și s-a sprijinit cu palmele de tejgheaua din fața ei, ca și cum ar fi simțit o acută nevoie de a se așeza. - Bună Camelia; ce surpriză plăcută ! Uitasem de mahmureală, de banalele antinevralgice, aveam în minte doar clipa în care intrasem brusc, nepregătit emoțional, acel „carpe diem” care m-a reintrodus într-o perioadă din viață când aș fi fost în stare
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
duse la birou să răsfoiască dosarul pregătit pentru a doua zi. Ce s-o fi întâmplat cu Emilia? se întreba ea. Cristi sosi, așa cum promise, într-o oră. Cristina, fericită că îi vede pe ambii părinți, tata și mama, se așeză lângă ei. M-am simțit bine la tine, tată! O să mai vin la tine! Vă sărut pe amândoi, spuse ea, dându-le câte o sărutare. Mă duc să-mi fac lecțiile. Îi lăsă singuri, știa că ei doi au multe
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384227_a_385556]
-
ce dorește de fapt? Subconștientul său lucra murdar! Dacă ar dispare Delia toate problemele mele s-ar rezolva. Poate această persoană are niște propuneri, acestea venite de la o persoană bolnavă de ură, de obsesie, ar putea fi o soluție. Se așeză pe o bancă în parc. Avea o intervenție peste trei ore. Își privi ceasul, gândindu-se că are o oră la dispoziție. Îi spuse colegului că se duce acasă pentru două ore să se odihnească și să se pregătească pentru
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384227_a_385556]
-
reușit? Lasă apartamentul. O să-l renovăm când va termina Adrian facultatea. Până atunci să-i dăm tot ce are nevoie! așa îi spunea Mihai, Elvirei. Era bine, liniște în locuință, viața decurgea monoton dar, să zicem, mulțumitor. Elvira termină de așezat masa. - Hai, bărbații, la masă! strigă ea din sufragerie. Adrian avea și el o după-amiază fără cursuri așa că era ziua când lua masa cu părinții. Ce-i drept ora era destul de târzie pentru prânz - ora patru după-amiaza - dar, maică-sa
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
o spaimă pusese stăpânire pe ea. Da! Cunoștea și ea numerele. Erau datele lor de naștere. Rămase mută. La fel ca și ceilalți doi. Ridică capul. Un aer necunoscut îi pătrundea în nări făcând-o să strănute. - Cât e câștigul? - Așează-te, Elviro, să nu ți se facă rău! Opt milioane de dolari... - Da... frumos! - Cum, numai asta spui? Supărat, Mihai trânti ziarul. Nu mai avea voce să vorbească iar ea... Apoi își dăduse seama că nu mai știa ce-i
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
Loto. Băiatul, și el foarte emoționat, își trase o jachetă subțire și, din ușă, îi spuse mamei: - Stai liniștită, mamă! Vin zile bune și pentru noi! Ieșiră din casă, ea făcu din ușă, spre ei, semnul crucii. După ce plecară, se așeză la masă dar nu mai putea mânca. Fără să gândească ce face, începu să strângă masa. După ce termină, se așeză în fotoliul cam uzat și el și încercă să-și adune gândurile. - Chiar să avem noi șansa asta? Să fie
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]