3,265 matches
-
mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în partid, așa cum mi se pare că ar trebui să facă, pentru că-i protpop. Am cumpărat săpun de rufe, ață albă și neagră și ace de cusut. Trebuie să-mi cârpesc hainele, să mi spăl rufele. Dacă viața mea conjugală nu-i pe placul lui Dumnezeu? Dacă mulțimea păcatelor mele a stârnit pedeapsa lui Dumnezeu asupra mea ? Decât să plâng
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
său. I se părea că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că are în capul său o mulțime de diamante din care cauză atârna greu. Cauza adevărată a morții. Prin mai 1889, un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, aproape de sutura interparietală, producând o rană care interesa numai pielea regiunii parietale drepte, fără să atace periostul. Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
d-rul V. Vineș a publicat-o în „România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publicat-o în „România medicală” din 1 iunie 1931. Rezultă din ea, între altele, că este adevărat că în mai 1889 „un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap, producând o rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doctor în fișele sale, ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ci acesta l-a readus în atenție din memorie? Mișcată rămâne și această pietricică în tradiția biografică eminesciană. La dr. Vineș: „... un bolnav, nu din cei furioși, se distra învârtind o piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav care se juca cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai aranjau cu doctorul de un medicament, o aspirină, nu știu ce, și când veneam de la izolare luam legătura cu ei și noaptea, În mare taină și cu mare grijă, pentru că reflectoarele erau pe noi, lansam așa-zisa „parașută”: pe lângă fereastră, cu ața scoasă din saltele și ținută cu mare grijă ascunsă, ca să nu fie găsită, pentru că se făceau percheziții săptămânale... Și lansam „parașuta”, cu o pietricică În ea, și ei legau săculețu, și urcam „parașuta”. Deci, erau gesturi pe care le făceau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bineînțeles se mai găsea la noi câte un bețișor, câte un ac, că Întotdeauna eram prevăzători. Și care mai aveau chiștoace, aveam „neagra” ascunsă la lumina de deasupra ușii și băgată de dedesubt așa... Ce era „neagra”? Un nasture cu ață, cu care poate te jucai când erai copil. Se Învârtește nasturul și aveam o cârpă și o pietricică pe care dădeai cu nasturul metalic, și ieșea scântei, și „neagra”, cârpa aia uscată bine, făcea un fel de jar și lua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la plimbare, că ne scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie și le-am luat și le-am dus În celulă. Voiam să fac sistemul de pârghii cu ele... Am scos ață din prosop, aveam paie În saltea și legam ața și, domne, așa pârghie mi-o ieșit... și așa de frumos le manevram acolo... Nu m-o mai interesat nici paznicul de-afară, nu m-o mai interesat absolut nimic... Ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie și le-am luat și le-am dus În celulă. Voiam să fac sistemul de pârghii cu ele... Am scos ață din prosop, aveam paie În saltea și legam ața și, domne, așa pârghie mi-o ieșit... și așa de frumos le manevram acolo... Nu m-o mai interesat nici paznicul de-afară, nu m-o mai interesat absolut nimic... Ei, lor cine știe ce li s-o năzărit. „Ce faci tu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un supliment de comentariu: „Cînd vreți să vă dați exemplu, voi, cei mari, gîndiți-vă mai întîi ce-ați realizat!” *Înainte de a ieși pe ușă, A. a slobozit gîndul care o nemulțumea de dimineață: „M-am săturat de traiul ăsta: rupe ața, înnoadă ața”! Cu această stare de spirit se duce în niște clase și mai dezolante decît casa în care locuim. *Lucru mai puțin obișnuit, m-am întreținut îndelung, pe o alee de lîngă stadion, cu profesorul Gheorghe Chiper, fostul meu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de comentariu: „Cînd vreți să vă dați exemplu, voi, cei mari, gîndiți-vă mai întîi ce-ați realizat!” *Înainte de a ieși pe ușă, A. a slobozit gîndul care o nemulțumea de dimineață: „M-am săturat de traiul ăsta: rupe ața, înnoadă ața”! Cu această stare de spirit se duce în niște clase și mai dezolante decît casa în care locuim. *Lucru mai puțin obișnuit, m-am întreținut îndelung, pe o alee de lîngă stadion, cu profesorul Gheorghe Chiper, fostul meu coleg de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la intrarea în Legiune și până la moarte, nu își poate imagina o asemenea perfidie la acest om, care a îndurat pentru Legiune și Comandant mai mult decât toți. Realitatea este că Eugen Cristescu, dușmanul neâmpăcat al Legiunii, a cusut cu ață albă, vizibilă de la o poștă, această informație, în timp ce el însuși pregătea evenimentele de la 21-23 Ianuarie cum vom vedea mai jos, cu ajutorul unui document descoperit recent. Niște documente descoperite recent „Este vorba de articolul D-lui Vladimir Alexe din ziarul România
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grațiați, de regimul pe care îl serviseră cu atâta credință. Dar miza era cu mult mai mare, trebuia să fie amestecată și Mișcarea Legionară din exil nu numai cea din țară și atunci au început fanteziile cu ordine scrise cu ață pe fundul chiloților, cu parole prestabilite etc. Planul era perfect, dar trebuia pus în scenă și justificat prin declarații date de cei care erau în mâna lor și anume cei care în primul proces din 1954 fuseseră condamnați la moarte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dovadă; orice alte valori vor fi obligatoriu declarate și vor fi prezentate oricând voi face controlul lor. Fiecare lucrător va primi săptămânal din banii ce-a depus câte o sută lei pentru satisfacerea micilor cheltuieli de țigări, cărți poștale, ace, ață, me dicamente ect. Pentru cumpărături mari, de îmbrăcăminte, încălțăminte ect. se va elibera la cerere tot săptămânal, celor care vor avea mai mare nevoie chiar și sume mai mari, pentru procurarea din comerț, a lucrurilor strict necesare. Toate cumpărăturile se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
De parcă mi-ar fi căzut cerul pe cap. Violoncelul, căsuța de munte, mâncarea... toate se evaporaseră. Am rămas doar eu... dormind buștean. Parcă îmi sfredelea cineva capul cu un burghiu. Făcuse o gaură și acum îndesa un fir lung de ață. Îngrozitor de lung. Mosorul se derula încă. L-am lovit cu mâinile ca să scap de el, dar nu era chip să-l alung. Intra tot mai adânc în gaura din capul meu. M-am ridicat în șezut și mi-am trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dar și reversul lor. Am pierdut obiecte, oameni, sentimente. Dacă ar fi să folosesc o metaforă, aș spune că existența mea a fost ca o gaură simbolică într-un buzunar, pe care nu știu cum aș putea-o drege cu acul și ața. Sau spus altfel, dacă cineva ar deschide fereastra și mi-ar striga „Viața ta a fost egală cu zero“, nici măcar n-aș găsi argumente să contrazic afirmația. Dacă ar fi să iau viața de la capăt, cred că aș proceda exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ilustreze o tradiție în domeniu. SCRIERI: Grădina cu meri, București, 1955; Tașca de piele, București, 1957; Oameni și oameni, București, 1959; Șoaptele pământului, București, 1960; A venit primăvara, București, 1961; Armonica, București, 1962; Întâmplările Marianei, București, 1962; Ca mărgelele pe ață, București, 1965; Dimineața de cenușă, București, 1968; Trei întâmplări la Suceava, București, 1968; Cu barbă și fără barbă, București, 1970; Comuna din Paris, București, 1971; Leu Paraleu, București, 1971; Curcubeul poveștilor, București, 1972; Aventurile lui Grivei, București, 1972; Munții necunoscuți
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
dzic, că arătarea firii în jigăniuță într-aceasta să arată. pentru care lucru, după al mieu cuvânt și socoteala de obște de va urma, adecă pentru ca toate vorbele de împoncișeturi aducătoare și toate cuvintele de scandală purtătoare, ca cu briciul ața tot și peste tot deodată să le curmăm (căci mai mare vrednicie a să socoti nu poate, decât îndată gâlceava în pace a întoarce, și pre cât mai în grabă ar fi, cu atâta mai lăudată ieste). A mea dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
formă dreptunghiulară, o întindem bine, se pune puțin delicat și se așează peste carne un rând de prune, un rând de fâșii de costiță și un rând de ciuperci tocate. Presărăm puțin piper, o rulăm strâns și o legăm cu ață strâns. Stropim cu țuică și vin și prăjim în untură pe ambele părți. Apoi se adaugă, într-un vas yena, felii de costiță peste care se așează rulada, iar deasupra, pe ruladă, se pun felii de costiță, se presară piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
morcovul tocate mărunt, apoi adăugăm carnea dată prin mașina de tocat, o călim până se schimbă la culoare, dăm deoparte, punem orezul bine spălat, ouăle, sarea, piperul, cimbrul și mărarul. Amestecăm bine și umplem găina, după care o coasem cu ață. Într-o oală mare, punem apă, morcov, cartofi, ceapă, pătrunjel și găina. Dăm la fiert, timp de una până la două ore, apoi punem găina în tavă cu ulei peste care turnăm un sos cu usturoi și roșii făcut din mujdei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțin, dăm deoparte, adăugăm 40 gr. de orez spălat, 50 gr. de stafide, 200 gr. de carne de vită tocată, sare, piper, puțin condiment Secretul Gustului și un ou. Amestecăm bine și umplem rața, apoi o coasem cu ac și ață, punem la fiert în oala cu presiune timp de o oră și jumătate până la două ore. După ce a fiert, o ungem cu un dressing făcut dintr-o linguriță de pastă tomată, doi căței de usturoi, o linguriță de boia de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă cu smântână și ou, apoi se adaugă șunca, bureții, pâinea și pătrunjelul tocat. După ce se omogenizează, se dă gust de sare și piper. Pieptul se bate ușor, se condimentează, apoi se pune compoziția peste piept, rulăm și legăm cu ață. Se prăjește în restul de unt, după care se încinge cuptorul, iar cele două cepe se călesc puțin în unt și se sting cu vin și supa de carne. Punem în tavă ruloul cu ceapa călită, turnăm sosul și rozmarinul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Morcovul se taie fâșii lunguiețe, cabanosul se taie și el lunguieț, apoi slănina se taie fâșii, după care ouăle fierte tari se taie în sferturi, apoi se așează pe mușchi în rânduri separate și se rulează strâns, se leagă cu ață din capăt în capăt și se pune în tavă cu ulei. Pe margine, se pun cartofi curățați și tăiați în două, apoi se dă la cuptor timp de 40 de minute. După ce s-a copt, se taie felii și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]