6,323 matches
-
străinătății și dușmanii de clasă dinăuntru erau pe cale de a sabota reconstrucția din tânăra Republică a Sovietelor... După un sfert de ceas de astfel de discuție, Charlottei i-a venit să strige: „Vreau să plec! Asta-i tot!” Dar logica absurdă a acelei conversații nu-i mai dădea drumul. - Un tren pentru Moscova... - Sabotajul specialiștilor burghezi la căile ferate... - Starea proastă a sănătății mamei mele... - Oribila moștenire economică și culturală lăsată de țarism... În cele din urmă, fără vlagă, Charlotte a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fațadei mai stătea în picioare și, prin orbitele goale ale ferestrelor, se vedea cerul palid al dimineții... Noutatea repetată de sute de guri a răzbătut, în sfârșit, prin zgomotul bombelor. Ultimul tren spre Est tocmai plecase, respectând cu o precizie absurdă orarul obișnuit. Mulțimea s-a lovit de ruinele gării, a încremenit, apoi, covârșită de urletul unui avion, s-a risipit pe străzile învecinate și pe sub copacii dintr-un scuar. Charlotte, derutată, și-a plimbat privirea în jur. La picioarele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de Orléans cădea, înjunghiat de pumnale perfide, ostașul cel bătrân își înșfăca sulița lungă și își umfla pieptul... „Cum se face oare, m-am întrebat eu cu spaimă, că toate aceste patimi, dureri, iubiri lasă atât de puține urme? Ce absurde sunt legile acestei lumi, în care viața unor femei atât de frumoase, de ispititoare, depinde de fâlfâirea unei pagini: într-adevăr, dacă foaia aceea nu s-ar fi întors, eu nu le-aș fi salvat de la uitarea care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
au murit pentru ca voi să puteți trăi!”, da, refrenul acela patriotic a dobândit brusc pentru mine un sens nou și dureros. Și foarte personal! Rusia, asemenea unui urs după o iarnă îndelungată, se trezea în mine. O Rusie nemiloasă, frumoasă, absurdă, unică. O Rusie opusă lumii prin destinul ei tenebros. Da, dacă la moartea părinților mei mi s-a întâmplat să plâng e pentru că m-am simțit rus. Si pentru că grefa franceză din inima mea a început, din când în când
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
misterul lui Beria, de haremul lui de femei violate, omorâte. Acum, de violul franțuzoaicei aceleia în care nu voi putea, parcă, niciodată să o recunosc pe Charlotte. Erau prea multe deodată. Excesul acela mă năucea. Coincidența gratuită, de o evidență absurdă, îmi încâlcea gândurile. Îmi spuneam că, într-un roman, după povestea atroce a femeilor răpite în inima Moscovei, cititorul ar fi fost lăsat să-și revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi putut să se pregătească pentru apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ar fi interceptat gândurile mele febrile! Mi-a întins mâna, m-am cocoțat lângă el. Copacul acela era un adevărat post de observație. Văzută de sus, unduirea sutelor de trupuri înlănțuite avea cu totul altă înfățișare. Părea în același timp absurdă (toate ființele acelea care băteau pasul pe loc!) și dotată cu o oarecare logică. Trupurile circulau, se uneau în timpul unui dans, se despărțeau, uneori rămâneau lipite unul de celălalt de-a lungul mai multor cântece. De pe copacul nostru, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe scrisoare. În cele din urmă, am început să merg drept înainte, uitând unde trebuia să mă duc. Nu mă gândeam la Charlotte. Ceea ce-mi făcea rău în primele clipe era amintirea vizitei mele la doctor: da, aplecarea aceea absurdă până la pământ și zelul meu îmi păreau, acum, de două ori inutile și umilitoare. Numai când m-am întors acasă am devenit într-adevăr conștient de ceea ce mi se întâmpla. Mi-am agățat haina în cuier. Dincolo de ușa din fund
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acțiune sugestivă nu este conștient folosită pentru a restaura sănătatea. Terapeutica de persuasiune își găsește cea mai tipică prezentare în lucrările lui Dubois asupra psihonevrozelor (1904). Dubois trata servindu-se de “cuvintele antrenante”. Prin conversații, el căuta să înlocuiască “ideile absurde” ale bolnavului prin “gânduri filosofice”. Hipnoza și sugestia sunt cunoscute din antichitate și se regăsesc sub forme variate în toate civilizațiile. Hipnoza poate fi utilizată ca metodă de sugestie directă în scopul de a ușura anumite simptome: ea poate fi
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
reflecție a minții”. În acest mod, Lord Bauer a clarificat sensul dezvoltării economice, legat de prosperitate și nu de orizontul intelectual sau starea sufletească a persoanei umane. Pretenția multor autori de a conferi dezvoltării semnificații spirituale și emoționale a fost absurdă. În mare parte, activitatea de cercetare a lui Bauer, timp de aproape cinci decenii, a tratat problema factorilor determinanți ai dezvoltării economice. Prin observație empirică, analiză teoretică și reflecție filosofică, economistul britanic a argumentat că realizările sau performanțele economice depind
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lumea cea trezită din noaptea care-ntină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb ca apa. Ș-apoi privirea-ți slabă Abia deosebește altar, cruce, vergină Ctnd ochi-ți se-nnoptează... Și-n creieri se-nsenină... O, vis absurd dar dulce... când moarta nebunie Înfige ochii-i palizi în mintea ta pustie. ]2 2254 Când cimitirul doarme și crucile veghează Când cobii pintre ele țipând poetizează Și-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-unui demon cu vântul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe lumea cea dormindă în noaptea ce întină Cu razele ei negre, cu fața ei arabă Aerul alb și luciu. Ș-apoi privirea-ți slabă Abia deosebește altar, cruce, vergină Când ochi-ți se-noptează... Și-n creieri se-nsenină... Un vis absurd dar dulce... când moarta nebunie Înfige ochii lucii în mintea ta pustie Și ție ți se pare în noaptea-ți sufletească Că vergina se scoală mai veselă, cerească, Se-nchină lîng-altarul ce doarme în ruină Și bolta veche creapă... din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-un mod atât de spontan asupra unui singur lucru: mănținerea partidului conservator la putere în țările române. Un partid care convenea Austriei nu mai putea conveni Rusiei sau Turciei și viceversa. Deja punerea alături a acestor trei nume este absurdă și "Romînul" ar fi trebuit să fie măcar atât de prevăzător pentru a alege din trei puteri numai pe una, care - ar fi sprijinit pe boieri la putere. Dar altă contrazicere. Partida care se numește boierească și după 1860 conservatoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pătura superpusă de roșii nu e nici româna de origine, nici asimilabilă măcar? Dovada cea mai strălucită despre aceasta mi-a dat-o banchetul d-lui C. A. Rosetti, la care mesenii erau într-adevăr de-o stranie, de-o absurdă promiscuitate. Din citirea izvoarelor istorice m-am convins că în decursul evului mediu, care pentru noi a încetat cu venirea fanarioților, n-am avut clasă de mijloc decât ca slabe începuturi și că această clasă - escepție făcând de olteni și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce e născut astfel. Dar averile acestea, ce nu sunt nici moștenite, nici muncite, ci făcute peste noapte și din nimic, sunt furate într-un chip sau într-altul; dar societatea lor privată în care se perîndează reciproc într-o absurdă promiscuitate, e o societate profund imorală? Dar partidul nu consistă decât din virtuți în discompunere cari neînsănătoșesc țara? Ei și? E cu putință ca acești oameni să se regenereze? Fără îndoială nu. Ei nu pot decât să degenereze fizic, precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
autorităților otomane. Rolul de denunțător [î]l ia asupră - și corespondentul din Salonic al foii grecești, un rol pentru care nu invidiem pe greci, înclinați îndealmintrelea din natură la asemenea onorabilă ocupație. Denunțarea, voind a fi vicleană, nu e decât absurdă. A trimite băieți la școală militară din București și a crea din ei cadre în contra turcilor pentru a uni Macedonia cu România e o aserțiune atât de încornorată încît nimeni nu e îndestul de simplu de-a o crede. Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în bandă guvernamentală. Într-un stat ca oamenii cei întîi chemați a păzi cu sfințenie legile după
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
străin prin originalitatea sa încît la întîia vedere nu cere numai s-avem minte sănătoasă, dar să ne și deprindem cu acest lucru nou; se cere deci oarecare cultură în specialitatea acelui lucru. Dar venerarea celor rele, false, stupide sau absurde chiar nu are nici o scuză; prin asta se dovedește în mod irevocabil că ești un dobitoc și că vei rămânea dobitoc pân-la sfârșitul vieții, pentru că mintea nu se 'nvață, ci se moștenește de la mama. [... ] zice Voltaire, iar Goethe zice: Obscurantismul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
foarte conștient orice finalitate. Acest caracter deschis este deosebit de surprinzător în Micul dejun al campionilor. În extraordinarul roman experimental At Swim- Two-Birds (La doi lebădoi) al lui Flann O'Brien, tema variabilității este condusă în mod foarte conștient către reversul său absurd: cîteva personaje cer puterea de decizie de la autorul unei povestiri din cadrul altei povestiri din romanul său99. Rezumatul detaliat al lui James pentru romanul Ambasadorii poate fi plasat la jumătatea drumului dintre concepția și compoziția textului final. Acest scenariu arată totodată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
către verum și nu crede deci în sfîrșitul credinței, în lumea intersubiectivă. Această certitudine nu este subiectivă, ci rațională și logică, fondată pe axioma incompletă care stipulează imposibilitatea unei autofondări a socialului prin el însuși, și deci necesitatea intrinsecă a absurdului în existența unui grup, în cazul în care se pot subscrie acestei categorii ideologiile și diversele religii asupra cărora știința pozitivă nu are cum interveni (doar că cele pomenite trebuie explicate în mod pozitiv). "Miturile sînt sufletele faptelor și pasiunilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru a sensibiliza. Vreți să vă zdrobiți dușmanii? Vorbiți-le despre iubire și întoarceți și celălalt obraz. Vreți să cuceriți lumea de afară? Concentrați-vă asupra lumii interioare. Cel mai scurt drum către exterior trece prin interior. Legenda Întrupării este absurdă pentru un evreu sau pentru un grec, dar numai cu ajutorul acestei absurdități au reușit creștinii să impună rațiunea lor smintită într-o lume secătuită de prea multă rațiune, extenuată de specularea filosofică a miturilor și misterelor. Atunci cînd Iulian cel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fost posibilă o asemenea idioție, o asemenea iluzie, o asemenea orbire? Imediat ce a fost ridicată problema prin refuzul instinctiv al fondului, prind contur în mod vădit formele de expansiune, canalizările, nodurile de sociabilitate, mijloacele de transmisie care au dat viață absurdului sau dezgustătorului. Cunoaștem toți, deoarece Tocqueville e la modă (se bucură de suflul prezentului), admirabilul capitol întîi al cărții a III-a din Vechiul regim și Revoluția, "Cum către mijlocul secolului al XVIII-lea oamenii de litere devin principalii oameni
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
s-o facă pe grozavii, micul ecran n-are nici o afinitate cu sola scriptura și justificarea prin credință. Interioritatea morală își are propriile exigențe ecologice. Redescoperim cu plăcere limbajul medieval al imaginilor și vechile arte ale cuvîntului, virtuțile rîsului, ale absurdului, ale digresiunii, această cultură populară comică și carnavalescă evocată de Bahtin cu referire la Rabelais. În noul spațiu public, retorii înlocuiesc scribii, în timp ce în prim-planul politic revin înlocuitorii doctrinari ai "modernismului reacționar", cultivat de tradiționaliștii noștri din perioada interbelică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din insignifiante iau, încet-încet, formă și capătă sens prin intermediul unei garantări și a unei justificări de semne. Faptul că ne interesăm mai mult de de Gaulle, de Van Gogh, de profesorul Kastler, de morți mai mult decît de vii pare absurd sau reprobabil oamenilor imediatului: le vine greu să înțeleagă că această "admirație tardivă" reprezintă ceea ce rămîne din cultură cînd toate celelalte au fost uitate. Pe scurt, există două feluri de a te sustrage istoriei (în sensul tradițional al cuvîntului): prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
arată neputința unor forme străine utilizate pentru rezolvarea unor probleme interne. "Legiferăm pentru țărani pe baza unui regim juridic occidental ș( cu un aparat de legiferare iarăși occidental, (nsă pentru susținerea ș( consolidarea unor raporturi (n bună parte medievale. Contradicție absurdă din care neapărat urmează neaplicabilitatea legilor." La Gherea observăm o activitate bazată pe convingerea că lucrurile nu se pot așeza (n țară (n mod dezirabil dec(t (n condițiile existenței unui plan general, a unui crez, a unei doctrine, a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în America și în întreaga lume. După aceea, aceste dezechilibre s-au developat mai clar și chiar s-au cronicizat. De pildă, alocările bugetare pentru cercetarea în domeniul militar au crescut constant. Acest trend crescător a cunoscut și unele accente absurde. În 2005, Congresul a aprobat o creștere record de 7,1% a fondurilor de cercetare pentru apărare, fără ca măcar acest lucru să fi fost solicitat de către Pentagon; în fapt, conducerea Pentagonului ceruse o scădere a fondurilor pentru cercetare. În acest
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]